130,509 matches
-
cabinetul premierului, la președinție, formula a devenit cheie universală. Până și-un Păunescu, mare poftitor de doctorate, n-ar ezita să ți-o trântească între ochi dac-ai avea proasta inspirație să-i spui că un doctorat e o lucrare științifică, adică altceva decât însăilarea de palavre gazetărești pe care-a avut nesimțirea s-o prezinte Catedrei de Literatură română a Universității din București. Iar dacă n-o să-l scoată din teacă pe „Care e problema?”, o să-ți spună, așa cum o
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
sec, compromis de atingerea tangențială cu foști reprezentanți ai lumii legionare, din cei de calitate mediocră, cultural vorbind, dar, ce e drept, învârtitori de bani, și oricum agreați de comuniștii naționaliști, iar, în virtutea acestor două direcții, compromis și din perspective științifice, cu oameni de știință îngenunchiați de tentații și cu diletanți cărora li se ușurează mult accesul și luarea de inițiativă. Poate că tocmai de aceea, tracologia a însemnat pentru cei trei o provocare: de a obține posturi, de a convinge
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
provocarea de a se reorganiza de la scaune și mese, de la o bibliotecă din nimic, la telefoane, fax-uri și computere și până la o nouă hotărâre guvernamentală, care să-i legifereze și consolideze existența nouă, proiecte, tactici de desfășurare a cercetării științifice și colaborări internaționale. Poate că nici n-ar fi necesar să luăm pulsul unei instituții noi - aproape că e de la sine înțeles, că strădaniile celor angajați s-au concentrat intens pe ritmicitatea făptuirilor: extrem de multe publicații, majoritatea în limbi străine
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
Poate că nici n-ar fi necesar să luăm pulsul unei instituții noi - aproape că e de la sine înțeles, că strădaniile celor angajați s-au concentrat intens pe ritmicitatea făptuirilor: extrem de multe publicații, majoritatea în limbi străine, extrem de multe întruniri științifice, majoritatea internaționale și toate cu urmări concrete în tipărituri sau colaborări efective în teren și, mai ales, multă strădanie pentru integrarea în viața științifică europeană (proiecte, programe, burse, publicații și activități de teren cu parteneri străini), ba mai mult, o
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
au concentrat intens pe ritmicitatea făptuirilor: extrem de multe publicații, majoritatea în limbi străine, extrem de multe întruniri științifice, majoritatea internaționale și toate cu urmări concrete în tipărituri sau colaborări efective în teren și, mai ales, multă strădanie pentru integrarea în viața științifică europeană (proiecte, programe, burse, publicații și activități de teren cu parteneri străini), ba mai mult, o continuă mediere între estul și vestul european științific, prin oferirea unei posibilități de implicare a Basarabiei moldovenești și ucrainiene. Iar peste toate, a planat
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
în tipărituri sau colaborări efective în teren și, mai ales, multă strădanie pentru integrarea în viața științifică europeană (proiecte, programe, burse, publicații și activități de teren cu parteneri străini), ba mai mult, o continuă mediere între estul și vestul european științific, prin oferirea unei posibilități de implicare a Basarabiei moldovenești și ucrainiene. Iar peste toate, a planat susținutul și marele efort de obținere de fonduri, care să permită menținerea ritmicității împlinirilor. Apariția unei mișcări crescânde într-un sistem frământat de convulsii
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
european! Cui stăteau în cale câțiva oameni de știință, mult prea activi și mult prea bine legați de cercetarea europeană, devansând alți pași de dans. Nu cunoaștem jocul de cărți la care au participat atîția învârtitori ai vieții culturale, educaționale, științifice. Știm doar că le-a fost la îndemână să readucă în matca inițială, de dinainte de iarna lui ’90, tot ce se supusese unei transformări, unei schimbări (în spiritul de restaurație, oare?). Iar omul, care trebuia să ducă la un bun
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
în urma jefuirii, locul rămas o indică fără menajamente. Așa se face, că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a rezultat un jalnic centru de cercetare înghițit de capii unui institut al Academiei, Institutul de Arheologie din București, pe care îi vom numi și pe ei, pentru a intra într-o relație de cunoaștere, Alexandru
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
și să spunem că ești homosexual și vrei să afli care e infrastructura homosexualității, poți întreba pe oricine „Unde găsesc subcultura?” și o să-ți răspundă: „A doua stradă la stînga”. Evident, în acest caz, cuvîntul „subcultură” nu e un termen științific, dar a devenit demult popular în sfera amintită. Pe de altă parte, atunci cînd vorbim despre subcultură, e foarte ușor să apucăm pe o pistă greșită, pentru că nu există o singură subcultură, ci o Cale Lactee de subculturi. Iar noi
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
e pură teorie - în regulator de putere. Profesorul universitar nu comunică tot ce știe numai studentului. El trebuie să publice cărți - uneori se poate să-i și placă treaba asta -, să participe cu produse intelectuale la simpozioane, colocvii, congrese, reuniuni științifice unde să-și manifeste în mod umanist interesele (poate și ele tot umaniste). Statutul auctorial al profesorului universitar mi se pare, într-adevăr ambiguu. De ce? Pentru că textele sale nu sînt produse ale unor stări intempestive sau ale unui proiect permanent
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
stratul superior al geosferei frecventate. În fine, profesorul universitar este de cele mai multe ori un autor doar formal pentru că nu-l interesează deloc audiența textelor publicate - poate doar una limitată la un mai mult sau mai puțin variabil și legitim cerc științific de colegi și cerc instituțional furnizor al demnităților academice. În general, profesorul de lingvistică, de pildă, nu simte nevoia să se adreseze cititorului decît printr-un discurs codat care-și ignoră posibila funcție estetică sau chiar culturală. Profesorului de medievistică
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
populare - notează autorul la începutul studiului - a constituit o piatră de hotar în elaborarea concepției europene despre evrei. Tema lui Ahasverus, evreul rătăcitor, a fost reluată în sute de poezii, povestiri, romane sau piese de teatru, în eseuri, în cercetări științifice sau comentarii teologice, într-o puzderie de lucrări istorice sau memorialistice. ș...ț Dintre legendele evului mediu și ale epocii moderne, nici una nu a avut parte de o atît de vastă difuzare de-a lungul secolelor în mai toate țările
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
Premiului literar Gleim filozofului Christoph Schulte, specialist în istoria iudaismului. Premiul, dotat cu 5000 euro, poartă numele poetului Johann Wilhelm Ludwig Gleim, de la a cărui moarte se împlinesc 200 de ani și este atribuit la fiecare doi ani unor personalități științifice care s-au remarcat în studierea perioadei luminilor. Premiul literar al ziarului DIE WELT, una din cele mai rîvnite distincții literare în ultima vreme și datorită publicității pe care i-o asigură autorului laureat, i-a revenit scriitorului american Jeffrey
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
Rodica Zafiu Între descrierile științifice ale unei variante a limbii - sociale, istorice sau regionale - și percepția curentă pe care o au vorbitorii nelingviști despre fenomenul respectiv nu este neapărat o concordanță. Diferențele, uneori destul de mari, sînt în orice caz semnificative, deoarece pentru realitatea socială a
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
pentru struț (strouthokamelos) - sînt ilustrate cu citate din secolul al XVII-lea. Despre pasăre se vorbea în Fiziolog și în diverse florilegii ale vremii - „Stratocamilul iaste pasăre mare și când oao oul, îl lasă în apă” (Floarea Darurilor, 1680). Denumirea științifică latină, preluată din grecește, a struțului este chiar Struthio camelus; ea circula deja în latina medievală. S-a arătat de altfel că în Istoria sa Cantemir dezvoltă o figură etimologică, pornind de la nume pentru a reinterpreta realitatea (căci numele e
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
s-a născut și a trăit. Încă mai învăț, recitind ceea ce a scris în anii î20-î30, cît și despre condițiile politice și sociale ale acelei perioade. - Ce v-a determinat să porniți în această aventură? Efervescența ideilor din lucrările sale științifice, omul-Eliade, prozatorul-Eliade sau profesorul-Eliade despre care, în interviul pe care l-ați acordat d-lui Mircea Handoca în iulie 1981 5) spuneați că era apropiat de studenți, „îi cunoștea pe fiecare în parte”, îi îndruma, efectiv, pe cei care lucrau
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Rodica Zafiu Tratatele și studiile care se ocupă de formarea cuvintelor înregistrează omonimia existentă în română între prefixul para-, de circulație internațională și uz preponderent științific - cu sensul „adiacent”, „asemănător” - și dubletul său familiar, identic ca formă, împrumutat direct din grecește, cu sens superlativ, intensiv: “puternic”. Primul para-, cu sensul fundamental „lîngă”, „dincolo de”, provine, în limbile moderne, tot din greacă, de unde a fost preluat pe cale cultă
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
e reductiv și creator de confuzii. Portretul îngerului, așa cum se încheagă de la o pagină la alta, depășește, desigur, imaginea lui plastică (se recurge rareori, în carte, la exemple din pictură sau mozaicuri) și e nevoie mai degrabă de o imaginație științifică pentru a-l “vedea”. De aceea în tradiția textelor despre îngeri se face adesea analogie cu lumina și cu spațiul oglinzii, cu imaginile inversate din oglindă (cine e în oglindă ? ce realitate are chipul meu în ea? de ce nu-mi
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
vinuri dar și de arhive (ascunse în grabă de custozii Securității), rebotezându-le alegoric cu numele țării și capitalei: complexul Marconia. }elul lui este revanșa asupra adversarului declarat Miru Rozeta, autor al unei doctrine de mântuire a "craterienilor", vizionară și totodată științifică. Grila zoologică aplicată în relațiile lui interpersonale, îl face să fie mereu pe picior de război (deținerea exclusivă a informației ca premisă a puterii discreționare). Versatil, proteic până la perversiune, sardanapalic rob al multor păcate (nu întâmplător coperta I reproduce tabloul
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
ciudată predilecție pentru o lume-cadavru, pe care se poate opera fără opreliști, pătrunderea aproape voluptuoasă în intimitatea detaliilor, cu rafinament, cu sadism, cu perversitate. Puțini sînt scriitorii care reușesc să le atribuie fiziologiilor umane în descriere o mai mare precizie științifică și o mai acută reverberație poetică. Hans Joachim Schädlich ne face să vedem superbia soarelui oglindit în mocirlă. Iată de ce vă propun acest text, fără îndoială șocant, prin care vreau să ilustrez și o afirmație a lui Amos Oz, care
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
eseu semnat de Susan Peck MacDonald (1994), Maria-Ana Tupan precizează: "în vreme ce setul de probleme sau de metode sînt comune, posibilitățile explicative sau hermeneutice sînt nelimitate. Retorica (este menționată școala istoriștilor, cu stilul lor personalizat, anecdotic, tropic), caracterul deschis al paradigmelor științifice, al posibilităților de interpretare care nu sînt constrînse de consensul profesional sau disciplinar constituie componenta subiectivă a comentariului literar. Cercul de cercetători poate fi înțeles în sens restrîns, ca atașament local al celor care citează aceiași autori, discută la telefon
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
ceva nou istoriei literare, cu toatele la un loc alcătuiesc un integral portret al autorului, în tinerețe și la senectute, așa cum singur se înfățișează: "Prin succesive oscilații, fusesem documentarist, redactor, corector iar, în etape, bibliotecar, librar, redactor doi, în fine cercetător științific, pe un traseu nu linear, nici vorbă." Odată ce: Din jocul început la fragedă tinerețe, ținut în cumpănă de propria dreptate, în dispută cu varii vitregii partinice, invidii și mobiluri de evadare, m-am ales, în final, cu acceptări, mistuiri, umbre
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
standard un asemenea curriculum vitae, pentru unul ca noi, care am trăit un destin cumva paralel, dacă s-ar putea astfel spune, când corector, când redactor cu jumătate de normă - de fapt, cap limpede -, când normator și, în final, cercetător științific, efectul a fost sigur. însă el nu ar fi răsunat dacă, dincolo de ardența stilului, amintindu-ni-l pe Stefan Zweig, și de acea insistentă chemare la generozitate și toleranță, nu am fi descoperit un fin analist, stăpân în deplinătate pe
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
de obicei, în Franța, la Asociația națională pentru formarea și perfecționarea profesională în meseriile editării. Există masterate unde se învață aceste "meserii", inclusiv cea de manager editorial, și ele sînt solicitate și de tineri cu altă formație decît cea "umanistică" - științifică, economică, juridică etc., ba chiar aceștia au șanse mai mari să-și găsească de lucru în edituri. După specializare, tinerii trebuie să îndeplinească stagii modest remunerate și doar dacă dovedesc aptitudini și zel ajung să fie angajați, cînd se eliberează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
au fost, simultan, și mari bătălii duse împotriva insemnelor, a statuilor și a simbolurilor consacrate. Pentru că oricît ar fi evoluat umanitatea, pe parcursul a cîtorva mii sau chiar zeci de mii de ani, din punct de vedere al civilizației, al cunoștințelor științifice și al posibilităților tehnice, din punctul de vedere al faptelor de conștiință și al reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul paleolotic, cel care aducea bizonul sau cerbul în interiorul peșterii
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]