821 matches
-
b) sturionilor în zona litorala, pe o durată de 90 de zile consecutive, în perioada 15 februarie-15 mai inclusiv, cu carmace și ohane; ... c) sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării, inclusiv brațele sale; ... d) știucii, pe o durată de 40 de zile consecutive, în perioada 1 februarie-12 martie, în anii 2002 și 2003; ... e) în apele de munte, al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile consecutive, în perioada
ORDIN nr. 140 din 26 martie 2002 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140843_a_142172]
-
Tătar Ștefan-Andrei și Bălan Anica, cu domiciliul actual în Germania, 68165 Mannheim, Bachstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Oglinzilor nr. 24, ap. 10, județul Timiș. 14. Rusnac Dinut, născut la 1 noiembrie 1969 în localitatea Știuca, județul Timiș, România, fiul lui Ștefan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4950 Altheim, Meindlgasse 9/11, cu ultimul domiciliu din România în satul Dragomirești nr. 41, comuna Știuca, județul Timiș. 15. Rusnac Adelina, născută la 26 iulie 1971
HOTĂRÂRE nr. 774 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]
-
14. Rusnac Dinut, născut la 1 noiembrie 1969 în localitatea Știuca, județul Timiș, România, fiul lui Ștefan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4950 Altheim, Meindlgasse 9/11, cu ultimul domiciliu din România în satul Dragomirești nr. 41, comuna Știuca, județul Timiș. 15. Rusnac Adelina, născută la 26 iulie 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Andrieș Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4950 Altheim, Meindlgasse 9/11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 774 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]
-
scăzut - ● 898. Fârdea scăzut-ridicat - ● 899. Gătaia scăzut - ● 900. Margina scăzut-ridicat - ● 901. Mănăștiur scăzut - ● 902. Nădrag mediu - ● 903. Nitchidorf scăzut - ● 904. Ohaba Lungă ridicat - ● 905. Pietroasa ridicat - ● 906. Recaș scăzut-ridicat - ● 907. Remetea Mare scăzut-ridicat - ● 908. Racoviță scăzut - ● 909. Secas ridicat - ● 910. Știuca scăzut - ● 911. Tormac scăzut - ● 912. Traian Vuia scăzut - ● 913. Victor Vlad scăzut-ridicat - ● Delamarina Vaslui Municipiul 914. Huși ridicat - ● Orașul 915. Negrești ridicat ● - Comună 916. Albești ridicat - ● 917. Alexandru Vlahuța ridicat ● - 918. Arsura ridicat ● - 919. Bancă ridicat - ● 920. Băcani ridicat ● - 921
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
25. Poliodon Polyodon spathula 26. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 27. Roșioara Scardinius erythrophthalmus 28. Sabița Pelecus cultratus 29. Sânger Hypophthalmichthys molitrix 30. Scobar Chondrostoma nassus 31. Scrumbie de Dunăre Alosa pontica 32. Somn Silurus glanis 33. Salău Stizostedion lucioperca 34. Știuca Esox lucius 35. Văduvita Leuciscus idus 36. Broaște Rană sp. 37. Scoici Unio sp., Anodonta sp. 38. Răci Astacus sp. Anexă 2 LISTA cuprinzând speciile de pești și nevertebrate marine și oceanice care pot fi valorificate pe teritoriul României ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr.
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
Peste undițar (Lophius species), pisica de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalț de mare albastru (Molva dipterygia), pălămida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), știuca (Esox lucius), bonita comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja spp.), scorpie de mare groenlandeza (Sebastes marinus, S. mentella, S. viviparus), pește călător (Istiophorus platypterus), peste-teaca (Lepidopus caudatus, Aphanopus carbo), rechin (toate speciile), macrou
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
b) sturionilor în zona litorala, pe o durată de 90 de zile, în perioada 15 februarie - 15 mai inclusiv, cu carmace și ohane; ... c) sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării, inclusiv brațele sale; ... d) știucii, pe o durată de 40 de zile, în perioada 15 februarie-26 martie în anii 2003 și 2004; ... e) în perioada 21 aprilie-19 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale
ORDIN nr. 246 din 28 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148843_a_150172]
-
în tot cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării, inclusiv brațele sale; ... d) știucii, pe o durată de 40 de zile, în perioada 15 februarie-26 martie în anii 2003 și 2004; ... e) în perioada 21 aprilie-19 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... f) în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2003-30 aprilie
ORDIN nr. 246 din 28 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148843_a_150172]
-
b) sturionilor în zona litorala, pe o durată de 90 de zile, în perioada 15 februarie - 15 mai inclusiv, cu carmace și ohane; ... c) sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării, inclusiv brațele sale; ... d) știucii, pe o durată de 40 de zile, în perioada 15 februarie-26 martie în anii 2003 și 2004; ... e) în perioada 21 aprilie-19 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale
ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148855_a_150184]
-
în tot cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării, inclusiv brațele sale; ... d) știucii, pe o durată de 40 de zile, în perioada 15 februarie-26 martie în anii 2003 și 2004; ... e) în perioada 21 aprilie-19 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... f) în apele de munte al păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2003-30 aprilie
ORDIN nr. 25 din 31 martie 2003 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148855_a_150184]
-
2.ALFABEL SLAV 24. Recaș 1.Petrovaselo 1.ALFABEL SLAV 2.Stanciova 2.ALFABEL SLAV 25. Săcălaz 1.Beregsau Mic 1.Hemer 26. Sacoșu Turcesc 1.Otvesti 1.ALFABEL SLAV 27. Sânpetru Mare 1.Sânpetru Mare 1.ALFABEL SLAV 28. Știuca 1.Știuca 1.ALFABEL SLAV 2.Dragomirești 2.ALFABEL SLAV 29. Topolovățu Mare 1.Cralovat 1.ALFABEL SLAV 30. Tormac 1.Tormac 1.Vegvar 31. Traian Vuia 1.Săceni 1.Szecseny 32. Uivar 1.Otelec 1.Otelek 2.Pustinis 2
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
SLAV 24. Recaș 1.Petrovaselo 1.ALFABEL SLAV 2.Stanciova 2.ALFABEL SLAV 25. Săcălaz 1.Beregsau Mic 1.Hemer 26. Sacoșu Turcesc 1.Otvesti 1.ALFABEL SLAV 27. Sânpetru Mare 1.Sânpetru Mare 1.ALFABEL SLAV 28. Știuca 1.Știuca 1.ALFABEL SLAV 2.Dragomirești 2.ALFABEL SLAV 29. Topolovățu Mare 1.Cralovat 1.ALFABEL SLAV 30. Tormac 1.Tormac 1.Vegvar 31. Traian Vuia 1.Săceni 1.Szecseny 32. Uivar 1.Otelec 1.Otelek 2.Pustinis 2.Oregfalu 3
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
rețeaua de canale a bazinelor naturale din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării". ... Articolul 4 Se interzice pescuitul speciilor sub dimensiunile prevăzute de Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii sub dimensiunile de: - 40 cm la știuca; - 12 cm la biban; - 30 cm la avat; - 50 cm la somn. Articolul 5 Se interzice utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile ochiului de plasă mai mici de: a) a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la uneltele de
ORDIN Nr. 18 din 24 martie 1995 privind prohibitia pescuitului în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111866_a_113195]
-
sine. Substantivele au fost înscrise, în consecință, la un gen sau altul, în funcție de istoria limbii: • masculine: crocodil, dinozaur, dromader, elefant, fluture, melc, pescăruș, pește, rac, rinocer, struț, șarpe, șoim etc. • feminine: albină, balenă, cămilă, ciocârlie, furnică, girafă, libelulă, molie, privighetoare, știucă etc. Se cuprind aici și unele substantive denumind ființe umane: • masculine: sugar, nou-născut, urmaș, ghid, critic literar, istoric literar, muzeograf etc. • feminine: rudă, călăuză, persoană etc. Arhigenultc "Arhigenul" În mod frecvent, raportul semantic în interiorul opoziției masculin-feminin se întrerupe. În interpretarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
orașele care se situează pe valea Mureșului. • Argumentați denumirea de „Câmpia Transilvaniei“ dată uneia din diviziunile podișului. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resurse și zonele de exploatare: cărbuni sare Câmpia Transilvaniei Podișul Târnavelor gaz metan Podișul Someșan Dealurile Bistriței Lacul Știucii din Câmpia Transilvaniei Valea Târnava Mare înguste, iar vara albiile seacă. Vegetația inițială, de stepă, silvostepă și păduri de stejar, a fost înlocuită treptat cu diverse culturi agricole. În subsol se află petrol și gaze naturale care se exploatează în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Brațul Sf. Gheorghe în zona Colinelor Beștepe Stol de cormorani Vegetație din Deltă Solurile sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe grinduri). Importanța economică. Regiunea constituie cea mai însemnată zonă piscicolă din România (crap, somn, șalău, știucă, caras, scrumbii, sturioni). Pe unele grinduri se practică cultura porumbului, pe altele există islazuri pentru creșterea animalelor. Se mai exploatează stuf pentru celuloză. Pe brațele Dunării se face navigație, cele mai importante porturi fiind Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Maliuc
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Sovata, Ocna Sibiului etc. - Au vegetație și faună specifice. În lacurile de munte cu vegetație redusă, cu apă curată și oxigenată, trăiesc păstrăvi, în cele din regiunile de deal și câmpie există stuf, papură, iar peștii care predomină sunt crapul, știuca, carasul etc. În delta și bălțile Dunării există colonii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii, și o vegetație bogată. AMINTIȚI-Vă definiția lacului; factorii care contribuie la formarea cuvetei lacustre. 56 GEOGRAFIE FIZICĂ Cazanele Mici din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Delta Dunării reprezintă medii deosebit de favorabile pentru viață, aici întâlnindu-se cel mai mare număr de animale. În aceste zone trăiesc păsări, în zăvoaiele din lungul râurilor, și numeroase specii de pești (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre). Delta Dunării este renumită nu numai prin bogăția în pește, ci mai ales ca „paradis al păsărilor“ (lebede, pelicani, stârci, egrete, cormorani, berze etc.). Unele populează permanent insulele de stuf
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
grăsimi reduse. Dacă aveți intoleranță la produsele lactate folosiți o enzima-lactoza care va ajuta la digestia produselor lactate. Se pot folosi și produsele de soia (lapte, brânză). Peștele oceanic din apele adânci: cod, somn dar și plătica, calcanul, macroul, sardine, știuca 120-180g de 3-5ori/săptămâna. Legumele verzi de 3-5ori/zi câte o ceașcă din legume preparate; cartofi, varză,ciuperci, broccoli, vinete, ardei, pătrunjel, morcovi, conopida. De evitat roșiile deoarece conțin lectinele ce afectează această grup. Consumul de apă împreună cu ceai va
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
preferabil să se consume carne de miel, curcan, oaie, iepure. Este bine să se evite produsele din carne afumata sau conservata. Alimentele marine se pot consumă cît mai des reprezentind o sursă excelentă de proteine. Foarte benefice sunt: cod, macrou, știuca, sturion, sardine, păstrăv, scrumbie, melci. Produsele lactate sunt foarte bine tolerate, în special: iaurt, kefir, smintina degresata. Cei care au grup AB ar trebui să utilizeze uleiul de măsline în locul grăsimilor animale și a uleiurilor rafinate. 26 Nucile și semințele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
lapte bătut 120-180g de 3-4 ori/săptămâna cu rolul de a ameliora producția de insulină a cărei scădere determina depunerea grăsimii și creșterea în greutate. Peștele este o sursă benefică de proteine (fără plătica și calcan). Se indică cod, macrou, știuca, sardine, păstrăv, scrumbie 120-180g de 3-5 ori/săptămâna la grătar sau fiert cu puțin ulei de măsline. Carnea de pasăre, miel, oaie, iepure, curcan, rație de 120-180g la bărbați și 60-180g la femei și copii de 1-2 ori/săptămâna. Se
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
copii 0-3 ori pe săptămână Nu se recomandă carnea de pui 120 -180 gr. Bărbați 60-150 gr. Femei, copii 0-2 ori pe săptămînă Nu se recomandă carnea de pui Alimente marine 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, păstrăv, macrou, știuca, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 14 ori pe săptămână Crap, cod, păstrăv, macrou, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, plătica, macrou, știuca, sardine, scrumbie, calcan, păstrăv, sturion, icre (caviar) 120-180 gr. 3-5
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
marine 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, păstrăv, macrou, știuca, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 14 ori pe săptămână Crap, cod, păstrăv, macrou, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, plătica, macrou, știuca, sardine, scrumbie, calcan, păstrăv, sturion, icre (caviar) 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămînă Cod, macrou, știuca, sardine, scrumbie, păstrăv marin, sturion, melci 153 Lapte, Iaurt 120-180 ml. 0-3 ori pe săptămână Nu există lactate foarte benefice Alternative (brânză de soia
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
120-180 gr. 14 ori pe săptămână Crap, cod, păstrăv, macrou, somon, pește cu carne albă 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămână Cod, plătica, macrou, știuca, sardine, scrumbie, calcan, păstrăv, sturion, icre (caviar) 120-180 gr. 3-5 ori pe săptămînă Cod, macrou, știuca, sardine, scrumbie, păstrăv marin, sturion, melci 153 Lapte, Iaurt 120-180 ml. 0-3 ori pe săptămână Nu există lactate foarte benefice Alternative (brânză de soia, lapte de soia) 200 ml. 04 ori pe săptămână De preferat produse lactate fermentate (iaurt, sana
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]