391 matches
-
divină asupra vieții omului este amintită spre a trezi nădejdea chiar în fața suferinței și a morții: cel de-al doilea termen este „da viață”, „aduce înapoi din Șeol”. Semnificații de bază: stăpân absolut al vieții omului, izbăvitor. 3.1.9. Știutor 3.1.9.1. ’Ql dQ ‘Ät: „Dumnezeul cunoștințelor” (SC, Blaj); „Dumnezeul cunoașterii” (BVA); „Dumnezeul a toate știutor” (G-R); „Dumnezeul a toată cunoștință” (BS); „un Dumnezeu care știe totul” (C); theòs gnÀseÄn (LXX); „Deus scientiarum” (Vg); „un Dieu plein de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al doilea termen este „da viață”, „aduce înapoi din Șeol”. Semnificații de bază: stăpân absolut al vieții omului, izbăvitor. 3.1.9. Știutor 3.1.9.1. ’Ql dQ ‘Ät: „Dumnezeul cunoștințelor” (SC, Blaj); „Dumnezeul cunoașterii” (BVA); „Dumnezeul a toate știutor” (G-R); „Dumnezeul a toată cunoștință” (BS); „un Dumnezeu care știe totul” (C); theòs gnÀseÄn (LXX); „Deus scientiarum” (Vg); „un Dieu plein de savoir” (BJ); „a God of knowledge” (RSV). Expresia este un hapax în 1Sam 2,3c: ... k ’Pl dQ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3.1.9.5.) și TokQn (3.1.9.6.), nume care spun despre Dumnezeu că cercetează, scrutează, sunt specifice limbajului concret al Bibliei. Limbajul Coranului, măi conceptualizat, conține nume cu foarte multe ocurente care îl arată pe Dumnezeu că „Știutor”: ‘!lim (2.1.8.1.), ‘All"m (2.1.8.2.), (al-)‘Alm (2.1.8.3.), (al-)‚abr (2.1.8.4.), Mu≤” (2.1.8.5.). 4.4.8. YÄsQ: (3.1.10.3.), „Întemeietorul”, este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de obicei termenii seriei drept sinonime pe care, în cel mai bun caz, caută să le echivaleze diferențiat, prin sinonime românești. Excepție face traducerea ASM, însă doar la prima serie menționată, pe care o traduce astfel: „cunoscător”, „Cel Atoateștiutor”, „Marele Știutor”. 5.5. Diferențele culturale dintre lumea în care a luat ființă Biblia și, respectiv, Coranul, pe de o parte, și lumea cititorului de astăzi, pe de altă parte, fac să fie perceput doar parțial conținutul semantic al unor nume pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lumii 49. Mass-media în general și presa în special constituie una din modalitățile moderne de a răspândi viziunea, valorile și mesajul creștin, dar și de a răspunde criticilor care s-au adus Bisericii. Folosirea acesteia presupune existența unui "public" educat, știutor de carte. La cei care nu au cunoscut privilegiul alfabetizării, mesajul ajungea în mod indirect, prin clerul și instituțiile create special în acest scop: ordinele misionare, asociațiile de tineri și cele de caritate, învățământul confesional; toate aceste organizații preluau învățătura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
identificat Logosului și considerat stăpânul bibliotecilor și patronul scribilor, el însuși fiind și secretarul zeului Ré (Ra), simbol al soarelui și legislator al universului, zeul luminii și al apelor binefăcătoare, ca apa vieții. Dar Thot, demiurgul și cel a toate știutor, era considerat și autorul Cărții Magiei (42 de tomuri), cu toată știința lumii, cu toate disciplinele, de la istorie și magie, la astronomie, drept și medicină. Se crede că misterioasele papirusuri sacrosancte erau tăinuite și numai de el știute în litera
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Bordeau este colaborator la Enciclopedie și unul dintre cei mai cunoscuți medici ai timpului. O altă nuanțare a concepției lui Stahl o afirmă Paul-Joseph Barthez (1734 - 1806) elev al lui Bordeau și ajuns medic militar. El este a toate știutor: istorie, științe juridice, filologie etc. Barthez este un timp și cancelar al Medicinei din Montpellier și ulterior medic consultant în capitala Franței. El își prezintă ideile medicale în cărțile: Nouvelle Doctrine des fonctions du corps humain; Nouvelle mécanique des mouvements
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
act. Adică spre facere. Prin facere, a fi produce o nouă existență, care îi aparține. A fi duce, prin a face, la a avea. De la asemenea speculații metafizice, convorbitorii ajung (cu incitante ocoluri) la teoria textului. Textele (operele), demonstrează Mai Știutorul, sunt de două feluri: „născute” și „făcute”. Primele „se conjugă” cu a fi, celelalte cu a avea. În ambele cazuri există o „structură pre-textuală”. În primul caz, autorul textului (operei) este acea structură. Structura nu preexistă în sens propriu textului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
produsul autoimitației, când nu adoptă norme și formule consacrate sau în vogă la un moment dat. Fără să întrebuințeze cuvântul, cei trei interlocutori denunță epigonismul, dar dezaprobă și inovatorismul gratuit, practicat din dorința de a epata. Opunând „născutul” „făcutului”, Mai Știutorul nu omite să precizeze că aceste categorii nu se exclud, ci se completează reciproc. Nașterea include facerea. „Nici identitatea primară (cu sine și cu Lumea totodată, în precuvânt), nici cea secundă (a precuvântului cu expresia sa) nu pot fi obținute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
1930. Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 Sursa: D. Gusti (1930). Enciclopedia României, vol. I., p. 145. În 1930, din cei 14.485.914 de locuitori cu vârsta trecută de 7 ani, 8.213.592 erau știutori de carte, ceea ce plasează rata literalității la 57 la sută. Petele albe de pe cartograma științei de carte designează enclavele de analfabetism, cele mai multe dintre acestea fiind localizate în Basarabia, unde doar 38,1 la sută din populația știa citi. În timp ce zonele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrebuințate până recent, au avut un efect negativ față de necesitatea însușirii cunoștințelor din științele moderne, mult mai cuprinzătoare și mai exacte. Rostul acestora va fi perceput de sătenii noștri și înțeles destul de târziu. Credem că așa se explică de ce numărul știutorilor de carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcut din material ușor perisabil, avea o existență de scurtă durată, dovadă lipsa lor din inventarul exponatelor muzeistice de profil medievistic. Și totuși, aproape nu era sat bine întemeiat care, în afară de preot și dascăl, să nu aibă cel puțin un știutor de carte din rândul laicilor. Se demonstrează aspectul prin scrierea a numeroase zapise de astfel de scriitori, e adevărat cu un scris rudimentar, dar descifrabil, iar la alții chiar elevat. Asemenea scriitori de zapise au fost, la Umbrărești, Necula, vătah
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pisar ot Boziești” față de „Și eu, Ion diacul de Boziești, am scris”. Rămâne ca un grafolog să lămurească această problemă. Oricum, prezența unuia sau a doi dieci la Boziești, în acest timp, este un lucru deosebit în peisajul documentar al știutorilor de carte într-un sat de la periferia țării Moldovei. Dar să nu uităm că satul acesta a aparținut unor personalități deosebite, așa cum am arătat în altă parte. Am văzut că și zapisul, prin care se arată că Mărica Prăvățoaie și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scris de „preotul din Boziești”, confirmând și prin acest fapt că Bozieștii reprezentau ceva atunci în ceea ce privește fenomenul cultural al timpului dat. De asemenea, deși târziu, inscripționarea pe o cărămidă pe care o considerăm un cenotaf din august 1811, probează prezența știutorului de carte la Umbrărești, socotind faptul ca fiind o continuare a unor practici ce vin din urmă. Nu cunoaștem textul în întregime, din cărămidă păstrându-se doar o parte, dar suficient pentru a se face dovada științei de carte la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele de familie, cum face scriitorul zapisului cu al său, e posibil ca acesta să le fi fost fiu de suflet sau de botez, așa cum se obișnuia în epocă, iar logofătul și soția sa să fi contribuit la școlarizarea lui. Știutori de carte trebuie să fi avut la Umbrărești marele logofăt Manolache Costache și urmașul său la moșie, marele vornic Gavril Conachi. Avem în vedere pe acel vătav Darie, pe care îl folosește ca slujbaș și „logofeteasa Manolăcheoaie”, sau pe vătafii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru boi și Ioniță Morariu cu doi boi, ficiori din Umbrărești”. Nu era nevoie ca astfel de oameni să fie știutori de carte, cum e cazul slujitorilor, respectiv al vătafilor. Mulți din categoria acestora, în alte părți vor ajunge în rândul boierilor, cazul cel mai apropiat de noi fiind cel al lui Tudoran Cincu, „posesor și vechil al lui Conachi în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]