478 matches
-
Purta costum gri și cămașă albă descheiată la gît. Văzînd că-i observasem beregata dezgolită, Își acoperi bărbia cu mîna. Mi-au luat cravata - n-am voie s-o port decît În instanță. CÎnd te gîndești, aduce puțin cu un ștreang - i-ar putea da idei judecătorului. Ăștia se tem că aș putea să mă omor. Dar, Frank, nu asta faci? De ce naiba ai pledat vinovat? — Charles... (Gesticulă cu un aer obosit.) Trebuia, n-aveam ce altceva să zic. — E absurd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o vreme... Pe urmă, nu mai comentă nimic. Privi numai în sus, în cenușa bolții, unde scântei sfioase se stingeau în rumeneala zorilor și, plesnindu-i cu biciul pe crupă, le comandă celor doi lipițani: Hai, băieți! Nicanor Galan, văzând ștreangurile cailor prea puțin înstrunate, bănui că, în căruță, nu se află mare povară. Fierul ar trage greu" gândi el, amintindu-și de Lanz-Buldogul lui Petrea Păun (tractorașul acela nemțesc, vechi de un secol, care mergea totdeauna tacticos pe drum, fumegând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și nouăle formațiuni ale foastei Turcii, încolo lucrul le e totuna. Când guvernul conservator a crezut că trebuie să confunde interesul european cu acela al naționalității române, când bătrânul Lascar Catargiu, care simțise de mult că începuse a se pregăti ștreangul pentru gâtuirea Turciei, s-a opus, politicos însă foarte hotărâtor, la tentativele de a complica și România în politica orientală a Rusiei, soarta guvernului și a partidului conservator era hotărâtă. Trebuia să cadă cu orice preț. Vecini cari privesc cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ști definitiv ce avem de făcut. [29 septembrie 1878] ["NU SÎNTEM DISPUȘI A REVENI... Nu sîntem dispuși a reveni la umilitul apel pentru unire al "Romînului", la mutra blândă și supusă pe care o face hidoasa pocitură când vede cumcă ștreangul politice: șărlătănești pe care o face ș-o dictează de doi ani și mai bine a început să-l gâtuie. Nu ne pasă asemenea de mântuirea ce-o caută, tinzând mînile în dreapta și în stânga, pentru a găsi razim în primejdia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru crima de înaltă trădare nu. Dacă acei mizerabili agenți ai Alianței izraelite cari sânt în țară ar fi știut că pentru criminalele lor uneltiri cu Alianța, că pentru punerea în îndoială a existenței țării în care trăiesc, îi așteptă ștreangul de cânepă sau securea călăului, n-ar fi cutezat nicicând a trăda țara și a bate acum la ușa Parlamentului nostru, pentru a-și cere răsplata acestei trădări. Ce-ar fi zis Rusia, Prusia și Austria bunăoară dacă polonii lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zise el, s-a aruncat de la etajul cinci cu o carte în mână și era atât de îndîrjit încît a căzut drept în picioare. I-au intrat bineînțeles picioarele în gât și a murit pe loc. Cartea era Reportaj cu ștreangul de gât, de Julius Fucik și înăuntru o hârtie pe care scrisese ceva în acest sens: că se sinucide în semn de protest contra nedreptăților care există. "Ce similitudine, zise medicul nedumerit, apoi se opri. Știi cine e? mă întrebă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar hrisovul de înființare întocmit de V. (Dan Simonescu) este făcut public în 20 iulie 1797, la câteva zile după moartea sa - un sfârșit suspect, probabil prin otrăvire, datorat uneltirilor lui Alexandru Moruzi, care amenințase că îl va pune în ștreang ori îl va sugruma chiar cu pletele doamnei. V. a fost o personalitate suprinzătoare, unind cărturarul subțire, poliglot și erudit cu dregătorul activ și abil. Legiuitor, diplomat, istoric, orientalist, el a înțeles să fie, în numele iubirii de patrie, într-o
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
lui Dumnezeu de către un rătăcit. În film e introdusă doar o replică a lui Bologa : „În război l-am pierdut pe Dumnezeu”, cu caracter mai degrabă antirăzboinic. Din clipa în care îl privește în ochi pe condamnatul Svoboda aflat în fața ștreangului, Bologa îl regăsește, pas cu pas, pe Dumnezeu. Discuțiile pe care le are cu preotul Constantin Boteanu, prietenul din copilărie devenit duhovnicul său, sunt eliminate în film. Momentul vizual, emblematic în carte, în care, întors în Parva natală, își plimbă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu verdeața câmpurilor, cu albastrul care părea un ochi al infinitului, cu infinitul însuși într- o armonie fierbinte. Simțea în sufletul său pe Dumnezeu, precum sufletul său se simțea în Dumnezeu... De aici încolo, toată viața lui Apostol până în fața ștreangului se desfășoară între el și Dumnezeu. Ca un personaj dostoievskian, se duce și îi cere iertare, umilindu-se, ticălosului notar Pălăgieșu, pe care îl lovise cu pumnul în gură. Îi cere iertare și Martei, din inimă, pentru logodna ruptă. Iată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
iluminat a moarte al Annei Széles, după țipătul ei scurt și sumbru mai urmează doar pământul aruncat afară din groapa care- l așteaptă pe Bologa, spânzurătoarea profilată pe cer și SFÂRȘIT. Iată însă cum încheie Rebreanu : Apostol își potrivi singur ștreangul, cu ochii însetați de lumina răsăritului. Pământul i se smulse de sub picioare. Își simți trupul atârnând ca o povară. Privirile însă îi zburau, nerăbdătoare, spre strălucirea cerească, în vreme ce în urechi i se stingea glasul preotului : — Primește, Doamne, sufletul robului tău
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
intitulate laconic: I - Începutul, II - Zvârcolirea, III - Iubirea, IV -Noaptea, V - Rușinea, VI - Nunta, iar partea a doua se remarcă prin capitole ce au titluri sobre de tipul: VII - Vasile, VIII - Copilul, XII -George, cu rezonanță simbolică: IX -Sărutarea, X - Ștreangul, XI - Blestemul. Mariana Istrate clasifica numele personajelor din romanul acesta în două categorii, în funcție de gradul de verosimilitate: nume repetabile și nume atestate. Primele, numele repetabile, sunt acele nume cu atestare în realitatea istorică: personalități politice, culturale, artistice care apar în
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
o ultimă dorință: să-mi aleg singur moartea: - Voi rosti câteva cuvinte. Dacă le vei considera drept un adevăr, atunci să mi se taie capul; dacă, dimpotrivă, vei găsi că cele spuse exprimă un neadevăr, atunci să poruncești moartea prin ștreang. - Mă Învoiesc! - zise Îndată Împăratul, vrând să arate celor din jur că știe să respecte ultima dorință a condamnatului. Iar condamnatul a rostit nu mai mult decât trei cuvinte și... a scăpat cu viață! Care au fost cuvintele salvatoare? 4
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
circular recital, dar și Scaraoțchi-i cel mai mare! Amin, amin / C-un pahar de vin! / Omul cît trăiește /Bea și veselește / Și la moarte nu gîndește! eu, dac-aș fi rău, trebuia să fiu spînzurat! îți dau eu un ștreang, spînzură-te! da, dar nu sînt rău! nene, chiar nu-mi dai și mie un leu? trickster, tașca de piele neagră pe șold, Șușdea, o beldie crăcănată Voiculescu, eu-s universal, bădie! eu fac cărți, caiete, reviste, Ceaușescu în orice caz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că printre lotrii de drumul mare din împrejurimile Iașilor se numărau doi - Ion Chetrariu și Gavril Ciobanul zis Buzatu - cei mai cruzi și neîndurători. În cele din urmă au fost prinși și puși în lanțuri grele, așteptându-și sfârșitul prin ștreang. Numai că marele armaș și-a adus aminte că nu mai are călău. A trimis vornicei cu darabana prin toate colțurile țării, dar nu s-a arătat nici un doritor să ocupe o asemenea funcție. Atunci marele armaș a mers în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Atunci marele armaș a mers în închisoare și a întrebat pe toți ocnașii dacă vrea vreunul să fie călău, în schimbul capului și al libertății. Dintre toți, doar Gavril Buzatu a răspuns „da”. Primul căruia a avut cinstea să-i pună ștreangul a fost chiar căpitanul său, Ion Chetrariu. După cum spune N.A.Bogdan, Gavril Buzatu era „un țigănoi colos la trup, pogin de slut la față, cu o privire fioroasă, de te vâra în friguri la cea întăi căutătură.” Despe execuția ultimilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
întinsa câmpie de lângă Mănăstirea Frumoasa, unde se țineau iarmaroacele ieșene deasupra movilei de pământ numită a Sarandei, se ridicară două furci nalte...Inaintea condamnaților mergea un preot...iar călăul Gavril îmbrăcat tot în roșu, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine săpunite. Frații Cuciuc erau îmbrăcați în haine negre...cu pantalonii sauflecați, ca să nu-i umple de glod, căci plouase în noaptea precedentă...” - Te-am ascultat cu luare aminte, dragule, pentru că povestea, deși vorbește de oameni și fapte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu Michiduță, ci doar erau mai dotați În ceea ce ați „uitat“ voi, dar nu uităm noi, restul regnului animal. Și am În vedere - dreptu-i, coborând În planul material, chimic și, implicit fiziologic - vestitul proces al vrăjitoarelor care au sfârșit În ștreang, din (pre)America secolului XVII. Acelea doar mâncaseră pâine de secară, plantă parazitată natural de o ciupercă - Claviceps purpurea - care produce ergotamine, un fel de halucinogene; bietele femei au avut doar impresia că-l văd pe dracu’. Că ele, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Drager 1 Complet 48. Distanțier hidraulic 2/1*) Bucata 49. Dozimetru individual cu citire directa 25/8*) Bucata 50. Electroferastrau 1 Complet 51. Foarfecă hidraulica 2/1*) Bucata 52. Foarfecă manuală pentru tăiat fier-beton 1 Bucata 53. Frânghii pentru legături (ștreanguri și pripoane) 2/ 1*) Complet 54. Geanta sanitară 4 Bucata 55. Grup electrogen de 5 kVA portabil 2/1*) Complet 56. Instalație de evacuare a apei din subsoluri inundabile, echipată cu pompa submersibilă ET-32 1 Complet 57. Instalație de injectat
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 14 din 13 martie 2000 (*actualizată*) privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127484_a_128813]
-
Adriana Pistriceanu; Vasile Plosca; Ioan Popovici; Ioan Pricop; Gheorghe Primaru; Laurențiu Puiu; Darie Puschita; Olivier Rachici; Dusan Ranisav; Vasile Santa; Elenă Sava; Petru Savu; Doru Sciadoi; Cornel Secu; Andras Seru; Marian Laurențiu Șleahtici; Vasile Stan; Niculae Simion Stoica; Virgil Marian Ștreang; Doru Streanga; Anton Suharu; Ioan Sur; Iosif Szabo; Mihai Szekely; Iosif Șerban; Titiana Take; Vasile Tănase; Teodor Taut; Angelica Toda; Gheorghe Trifu; Corina Untila; Alin Valon; Nicolae Vasileni; Sandu Vasnei; Gheorghe Vezendan; Traian Vincu; Dumitru Vlaic; Sava Vlaici; Dimitrie Voichița
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
trădare de patrie? Că nu patria lui „a trădat”, ci pe a inamicului. Și trebuia să stăm acolo o oră, două ore să ne uităm, după ce au murit. Ei, de unde știu că era 7 noiembrie? Pentru că după ce i-a pus ștreangul de gât, unul dintre ruși - care era un fel de șef peste ei, dar nu un șef numit, nu Lageraltester, era un fel de șef acceptat de prizonieri, nu de lagăr - a Început să vorbească. Nu Înțelegeam nici un cuvânt. Nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dăm o temă de rezolvat: Unde se află inscripția lui Alexandru cel Bun de la Cetatea Albă? Au distrus-o boierii români? Până când domnul Voronin află răspunsul corect, noi să ne vedem de ale noastre! 4 ianuarie 2007 Tirania democratică a ștreangului Am fost și sunt de părere că sintagma de esență umanistă „drepturile omului” trebuie, în mod necesar, să fie însoțită de o definiție cuprinzătoare și unanim acceptată a omului. Dacă acceptăm afirmația exclusivă că omul este creația divinității și, deci
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
gustul amar al unei posibile înfrângeri. Proastă socoteală și-a făcut, dacă a crezut că disoluția liberală, ieșită tot de la Cotroceni, prin concursul lui Stolojan, îl va face pe Tăriceanu să tremure, aflându-se pe muchie de cuțit și cu ștreangul de gât. Dar socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg și matrozul fără flotă a primit mai mult decât se aștepta, că, de fapt, el este apărătorul unor grupuri de interese de tip mafiot. Acum și-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
gata să se înfigă și mai adânc în scheletul economiei românești. Cea mai mare nedumerire și curiozitate vine de acolo că, deși nu avem economie, totuși avem criză; e o criză de import, prin ricoșeu, ieșită dintr-un capitalism cu ștreangul de gât, de gâtul nostru. Când zic că noi nu avem economie, am în vedere aspectele, deloc de neglijat, că ceea ce este identificat ca economie în România, nu ne aparține, nu numai că nu-i a poporului român, nu este
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ți l-aș mai putea dărui. O, Charles, Charles, de ce nu te-ai însurat cu mine în trecut, te-am iubit atât de mult! Te iubesc atât de mult - numai că nu pot să-mi bag din nou capul în ștreang. Dragostea ce ți-o port s-a domolit în sfârșit. Nu vreau s-o văd redevenind un cazan duduitor. Și apoi mai e ceva ce trebuie să-ți spun. Locuiesc împreună cu Gilbert Opian. Evident, n-ai știut de lucrul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
e că Arcadie Suceveanu ne-a întins o reușită capcană. El își joacă atât de abil avatarul "postmodernist", încât îl subminează cu propriile arme. Într-o Apocalipsă fără finalitate, omenirii și poeziei nu le mai rămâne decât să-și pună ștreangul la gât. Dar Basarabiei ce-i mai rămâne?! Poezia lui Arcadie Suceveanu e un scrâșnet existențial care s-ar putea să fie al unui mare poet". Theodor Codreanu " Nu știu de ce antologiile poeziei românești din ultimii ani nu-l includ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]