935 matches
-
poezii originale și traduceri în „Revista Fundațiilor Regale”, „Jurnalul literar”, „România literară”, „Victoria”, „Tribuna poporului”, „Frontul plugarilor”, „Opinia”, „Moldova liberă”, „Lupta Moldovei”, „Națiunea”, „Flacăra”, „Preocupări literare”, „România liberă”, „Glasul Patriei”, „Contemporanul” ș.a. Duce o viață boemă, alcoolismul agravându-i sănătatea șubredă: este internat în spitale de neuropsihiatrie, TBC și oncologie. Moare, se pare, de cancer la limbă. Înaintea sfârșitului visa - relatează Lucian Dumbravă - să își scrie opera capitală, „un roman de analiză psihologică și socială în care trebuiau imortalizate nu atât
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
Între acesta din urmă și Elbert de Hochepied este un schimb de scrisori în 1748, prilejuit de chemarea la București a doctorului Andreas Frydenryk, încă unul din medicii consultați de domn cu o stăruință care indică fie o sănătate foarte șubredă, fie ipohondrie. Mai târziu, găsim o recomandare pentru chirurgul Rentzing, care fusese timp de șase ani în serviciul ambasadorului Olandei înainte de a veni, în 1759, în Țara Românească 36. Din anii 1748-1750 mai sunt • G. W. van der Meiden, Algemeen
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Acei care au aderat, dar nu au ocupat asemenea funcțiuni, vor fi supuși examinării delegației permanente a partidului, care va hotărî“141. Dar cu tot acest aflux de aderenți și de simpatizanți ai partidului, capacitatea lui de acțiune devenea din ce în ce mai șubredă, pe măsură ce forțele politice de extremă stângă controlau tot mai multe segmente ale societății românești. Practic, ultima confruntare a național-țărăniștilor pe teme de politică agrară s-a produs în cursul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946. Comuniștii, acuzați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Marx. Teoriile lui Marx sunt autoreferențiale și au rolul de a trata, întâi de toate, indispozițiile creatorului lor. Interpretând istoria lumii din perspectivă strict personală, Marx o reducea la un singur aspect, foarte familiar, penuria. Între sănătatea lui tot mai șubredă și ideea prăbușirii inevitabile a capitalismului existau, de asemeni, evidente complicități. Se născuse într-o lume care nu îl merita. Intenționa să o pedepsească prin intermediul unui proletar apatrid, însărcinat să împartă, în locul său, dreptatea ultimă. Și-a pus speranțele în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ochii. — Uite ce ți-am găsit. Tom arată o bucată de piatră neagră la cameră. O să-ți placă la nebunie țara asta, Jess. — O să se Îmbolnăvească de holeră! zice Janice, agitată. Sau malarie! Tom a avut Întotdeauna o sănătate cam șubredă... — Pot să-mi găsesc de lucru ca dulgher, spune Tom. Pot să-mi scriu cartea. O să fim fericiți aici. Și, dacă te supără cumva mama, adu-ți aminte ce ți-am zis despre ea. Ce ți-a zis? ridică imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Laquedem, a trimis la „Cahiers du Sud” eseul L’Honneur des poètes. Participă la publicațiile și la activitatea culturală a Rezistenței. Naturalizat francez în 1939, mobilizat în 1940, cade prizonier. Reușește să evadeze, dar este prins. Eliberat din cauza sănătății sale șubrede, se întoarce clandestin la Paris, nedeclarându-se autorităților ca evreu, și continuă să lucreze: își remaniază poemele cu scopul de a le reuni sub titlul Le Mal des fantômes, așa cum vor apărea în 1980, dar și eseurile filosofice. În pofida avertismentelor
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
se instaleze la adolescentul M. ideea persecuției, a ostilității mediului. El a primit, acasă, de la un preceptor, învățătură în limba franceză, apoi în limba română, la liceul din Craiova, certificându-i-se absolvirea clasei a IV-a (1867-1868). Având sănătatea șubredă, este trimis pentru tratament și studiu în străinătate. La șaisprezece ani străbate singur Austria, Italia, Elveția, din nou Italia. Cu Dorința poetului, apărută în „Telegraful român” din Sibiu în 26 noiembrie 1870, debutează în literatură. În 1872 e în București
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
din Londra. Întors în țară și numit comandant de brigadă, în ianuarie 1924 este înaintat general, dar demisionează la începutul lui noiembrie, ca răspuns la o remarcă ofensatoare a lui Carol al II-lea, dar și din pricina sănătății tot mai șubrede. Între 1925 și 1931 face parte din consiliul de conducere al Muzeului Militar Național, fiind chiar inițiatorul, încă din 1914, al acestei instituții. Mai bine de un deceniu, începând din 1927, va fi și vicepreședinte al Crucii Roșii Române. Un
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
iulie 1856 e numit director în Departamentul Lucrărilor Publice, iar în septembrie - membru al Sfatului Administrativ. Renunță nu după multă vreme, dar, ca să aibă din ce trăi, reintră în avocatură. În aprilie 1857 devine procuristul Băncii Moldovei. Cu sănătatea din ce în ce mai șubredă, se va retrage din viața publică. Se stinge de ftizie. Modest și de o discreție rară, R. nu a avut ambiții de notorietate, ca om de condei. O bună parte a scrisului său s-a editat postum; cât despre antume
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Unitatea romanului e în special stilistică și de atmosferă, evenimentele și personajele fiind estompate, ambigue. Și mai aproape de formula antiromanului este Podul de vise (1989), care are în centru un personaj-simbol și o metaforă, aceea a podului de lemn mișcător, șubred și periculos, pe care eroina reușise să îl traverseze în copilărie fără ajutorul mâinilor. Cartea este un „pod de vise” alcătuit din scrisori, jurnale și fragmente de jurnal, ficțiuni și mărturisiri intercalate în alte narațiuni, reluarea unei povestiri dintr-un
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
Constantin Știrbei. Vornic înainte de 1790, el mai primise rangurile de serdar, vel paharnic și clucer. Nu prea interesat de viața de la curte, boierul, fire retrasă, își petrecea timpul citind gazete grecești, franțuzești și italienești. În vara anului 1796, având sănătatea șubredă, Ș. pleacă în străinătate, pentru cură. După o călătorie prin Timișoara, Pesta - unde merge la „comèdie”, adică la teatru -, Viena și Praga, ajunge, în fine, la Karlsbad. Se va întoarce în țară în 1797, dedându-se, iarăși, ocupației preferate, citirea
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
vise și iluzii. El se socotește un iluminat, venit să propovăduiască „omenia” într-o lume pe care o consideră „oarbă”. Declarativ și juvenil, rămâne totuși un personaj interesant prin poezia care îl însuflețește, dar care nu poate susține o compoziție șubredă. Superioară este drama Lăpușneanu-Vodă, apărută tot în „Convorbiri literare” (1878-1879). Liniile generale ale subiectului sunt luate din cronici și documente istorice și o singură scenă, uciderea lui Moțoc, e împrumutată din nuvela omonimă a lui C. Negruzzi. În amănunte, drama
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
un al treilea regat, inferior, la rândul său, celui de‑al doilea și așa mai departe. Cât despre „degetele picioarelor, o parte de fier și o parte de lut”, acestea arată alcătuirea ultimului regat „dintr‑o parte tare și una șubredă, care va fi sfărâmată” (v. 42). Daniel conturează astfel o teorie politică în patru timpi a succesiunii imperiilor, teorie devenită, așa cum vom putea vedea pe tot parcursul lucrării noastre, unul dintre locurile comune ale filozofiei istoriei la Sfinții Părinți. Exegeza
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a arătat deja toate acestea în viziunea statuii, căci fragmentul: „Ea avea zece degete la picioare, o parte de fier, iar alta de lut” (Dan. 2, 41) a fost astfel tâlcuit de fericitul Daniel: „Regatul va fi parte tare, parte șubred” (Dan. 2,42). Este limpede că cele două viziuni au aceeași semnificație. „Și avea zece coarne. M‑am uitat cu luare aminte la coarne, spune el, și iată un alt corn mic creștea între ele, vizibil, și trei dintre coarnele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cuvine În ultima călătorie”. Noiembrie, 1985: „Scriu aceste rânduri pentru a-mi lua rămas bun de la prietenii care m-au Însoțit cu dragostea și Înțelegerea lor În cursul anilor. Hotărârea pe care am luat-o nu se datorează nici unei sănătăți șubrede, nici unei eventuale depresii, nici vreunui alt accident. Dimpotrivă, mă simt destul de tânăr pentru vârsta mea, relativ sănătos și vioi, Însă de foarte multă vreme am hotărât să-mi pun capăt zilelor la 80 de ani, dorind, printre altele, ca cei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Sandu Teleajen, Titus Hotnog, și Bogdan Amaru, lunarul „literar, critic, social” „Cadran” (ianuarie-iunie 1934) și se implică în existența revistei „Pamflet” (1934-1938), la care iscălește și articolul-program (Cuvânt pentru o plecare la drum). Temperament efervescent, de rară energie, în ciuda sănătății șubrede, a fost prezent în numeroase alte periodice, de orientare tradiționalistă sau modernistă: „Abecedar” (Brad), „Adevărul literar și artistic”, „Azi”, „Calendarul”, „Comedia”, „Complex”, „Cosinzeana”, „Curentul”, „Familia”, „Floarea soarelui”, „Gazeta literară”, „Gândul nostru”, „Însemnări ieșene”, „Manifest”, „Năzuința” (Craiova), „Omul liber”, „Opinia”, „Rampa
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
un rol foarte important în ajutorul pe cate trebuie să îl dea școlii. Oricine lucrează în învățământ observă cum familia nu mai poate realiza socializarea primară prin care copilul să-și interiorizeze valorile civice fundamentale. Pe o astfel de temelie șubredă școala nu poate construi certitudini. Formarea ca cetățean se află sub influența societății și în special a familiei. Cu părere de rău trebuie să afirmăm că se constată în ultima vreme o depărtare a familiei de școală, o scădere a
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
rău” (papa, bineînțeles!). „Ziua a cincea” relatează explorarea părților subpământene ale Castelului de către Rosenkreutz. Este o descensio ad inferos, o „coborâre în Hades”. Eroul studiază în profunzime temeiurile reformei. Și, pentru ca nimeni să nu creadă că fundamentele ar fi cumva șubrede și tenebroase, Rosenkreutz ne relatează că a găsit în străfundul cavernelor un soare artificial, o lumină extraordinară produsă de mari rubine care făceau vizibile inscripțiile și imaginile pline de înțelepciune ale adâncurilor. Reformei educaționale și politice pare a-i fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
problemelor pe care le are de soluționat în plan teoretic și practic. Această complexitate a contribuit decisiv la transformarea curriculumului tradițional într-o „soluție perdantă, mereu admonestată și blamată, plină de contradicții, fără un centru de sprijin și cu temelii șubrede”162. Chiar și stabilitatea disciplinelor de studiu este doar aparentă și iluzorie. Cherryholmes (1988) susține că marea lor majoritate, inclusiv cele științifice, sunt supuse presiunilor politice și economice. De fapt, complexitatea curriculumului nu este ceva atipic. Absența fundamentelor este mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tatălui meu, „acolo, departe”). Puteam fi șí relativ mulțumiți, deocamdată, pentru că nu fuseserăm izgoniți din casa noastră «la naționalizare» și apoi la arestarea tatei. Numai că psihologia oamenilor începuse destul de repede să se schimbe, ideologia „comunistă” impregna treptat unele minți șubrede sau împingea la comportamente de invidie, răutate, uitare a bunei-cuviințe; se adăugau atmosfera generală de batjocorire a vechilor valori, a proprietății individuale, a «burgheziei» (chiar de mijloc, ca a familiei mele) sau transformarea bunelor relații anterioare în «lupta de clasă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un gest inofensiv, dacă nu unul de-a dreptul inocent. Ce discernământ i se poate cere omului obișnuit în fața căruia purtătorul de uniformă invocă apărarea patriei de dușmani și obligația legală de a semnala orice pericol la adresa țării? Oricât de șubredă li s-ar părea maximaliștilor sau radicalilor, varianta colaboratorului naiv e bine susținută de dovezile arhivistice: doar ea poate explica mulțimea de dosare de rețea deschise după tot tipicul în care informatorul își încalcă „Angajamentul” cu bună știință, simțindu-se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iar după 1918 primar al orașului Bălți și senator. Urmează, în limba rusă, școala primară și, între 1912 și 1919, liceul la Bălți. În 1920 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, dar din cauza sănătății șubrede nu poate frecventa cursurile. Intră în corespondență cu G. Ibrăileanu și îi trimite încercări poetice, dintre care unele vor apărea începând din 1920 în „Viața românească”. Alte poezii i s-au tipărit în „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene” și „Adevărul literar
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
trebuie valorificate de timpuriu prin stimularea mecanismelor compensatorii care să diminueze consecințele negative ale deprivării senzoriale specifice. La elevii nevăzători, absența intervenției timpurii conduce la formarea unor reprezentări inexacte sau false, formarea unor noțiuni lacunare, dezvoltarea unei gândiri predominant verbale, șubredă sub aspectul conținutului intuitiv‑practic și al suportului operațional, adesea îndepărtată de realitatea înconjurătoare. La deficienții de auz, atunci când demutizarea are loc la vârste mici, însușirea comunicării verbale asigură un traseu și un ritm obișnuit de dezvoltare a gândirii; dacă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
al lui Dimitrie Gheorghiu; 21.X.1911, Piatra Neamț - 22.X.1972, București), poet, prozator și traducător. Este fiul Ecaterinei și al lui Vasile Dumitru. Frecventează cursurile școlii primare și câteva clase de liceu la Piatra Neamț, întrerupându-și studiile din cauza sănătății șubrede. Funcționează o vreme ca bibliotecar, apoi ca secretar de redacție la revista „Petrodava” din Piatra Neamț (1933-1934). Pleacă la București, unde lucrează ca redactor la mai multe periodice, între care „Gazeta”, „Lumea românească”, „România”, „România literară”, colaborând de-a lungul vremii
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
apărarea păcii, poeta se străduiește să inventeze tropi dintre cei mai curioși, de pură esență formalistă, ajungând până la urmă la următoarea imagine „originală” a păcii: «Să crească o pace nu strâmbă-n găoace, Ci aripă ninsă pe harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită-n tabără Ci dreaptă și darnică, Lungă și trainică». (Nina Cassian, Sufletul nostru, EPLA, 1949, p. 46). Pe cât de ermetică este această strofă, pe atât e de hilară. O pace care să nu fie «strâmtă-n găoace», nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]