578 matches
-
în fața lor, spre bariera Mandravelei. Oiștea lui luminoasă căzuse peste casele scunde. Își ascultau pașii în praful drumului și nu mai spuneau nimic. Se auzea cum seceră vântul tulpinile buruienilor. Măciuliile lor uscate, scuturate de mult, se aplecau scoțând un șuierat cunoscut. Câte nopți umblaseră astfel? Cine să le mai țină seama? Osteniră. Paraschiv lăsă păturile la picioare. Ăl bătrân scoase o țigară, o bătu la capetele amândouă și își aduse aminte: - Tu nu tragi un fum? - Ba da. Luă lacom
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nici ploaia să cadă, nici vîntul să sufle. Așa o fi, oare, Întotdeauna În timpul iernii? Sau poate este o excepție făcută În cinstea noastră? Iată ce ne tot Întrebăm În timp ce supraveghem focul din cămin (În lipsă de soare), dar vai, șuieratul ascuțit al vîntului se Însărcinează să ne răspundă. De aceea vă mărturisesc prostește că, În ce mă privește, cred că mă aflu sub lovitura unei mistificări diavolești. Nu mai cred În climele renumite pentru căldură, nu mai cred În soarele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
atât capota, care oricum părea să nu se sinchisească de ei, cât și cei trei combatanți. Deodată însă, peste diagonalele scânteietoare ale cuțitului, veni șuierul ascuțit al ară tării, care își vârî degetele în gură și suflă în ele năprasnic. Șuieratul rău-prevestitor sugera că în afară de el ar mai fi putut fi careva primprejur. Pârnaie ciuli urechile. Aburii care mocneau se îndesiră. Cioburile începură să sclipească, de parcă ținuseră minte soarele care trecuse de partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
frumos îmbrăcați, țepeni ca la recitare, cu buchețele de flori în mână. Mica fanfară a garnizoanei cânta, de fiecare dată, Marșul lui Radetzky. Tamburul-major, agitându-și bastonul, se străduia să atragă atenția asupra fanfarei ale cărei cazne erau acoperite de șuieratul locomotivei. Când trenul dispărea, se priveau încurcați, ca și cum n-ar fi știut de ce stăteau acolo. Se risipeau în tăcere. Birjarii se trezeau și îi duceau înapoi exact pe cei pe care îi aduseseră. Nimic nou nu se întâmplase. Cu toate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Să pot s-o înjur cu vârf și- ndesat și, astfel, să devin nemuritor. Își bău halba până la fund. Bătrânul Coropciuc făcu semn spre tejghea. — Destul, spune Maca. Mă oprește Poliția. La ei nu merge cu înjurăturile. Se auzi un șuierat de tren. Tăcură și ascultară până când șuieratul se stinse. — Acuma se ridică bariera, vorbi Tili, care simțea nevoia să compenseze, într-un fel, faptul că povestea lui fusese cea mai scurtă. Poți din nou să traversezi, numai că, după ridicarea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și- ndesat și, astfel, să devin nemuritor. Își bău halba până la fund. Bătrânul Coropciuc făcu semn spre tejghea. — Destul, spune Maca. Mă oprește Poliția. La ei nu merge cu înjurăturile. Se auzi un șuierat de tren. Tăcură și ascultară până când șuieratul se stinse. — Acuma se ridică bariera, vorbi Tili, care simțea nevoia să compenseze, într-un fel, faptul că povestea lui fusese cea mai scurtă. Poți din nou să traversezi, numai că, după ridicarea barierei, lumea nu mai e cum a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai întâi, să te tunzi și să-ți razi barba, spuse Tili. — Mesia, spuse Maca închizând ușa, era bărbos. E nevoie de un Mesia. Ceva din miezul lucrurilor păru a-i da dreptate, căci cuvintele lui fură însoțite de un șuierat care tăie camera ca un fulger. — Trenul de opt, spre București, socoti Jenică. Același dintotdeauna. — Mă întreb cum ar fi fost viața noastră fără trenul de opt, spuse Maca. — N-am mai fi plecat în armată. — N-am mai fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar fi fost viața noastră fără trenul de opt, spuse Maca. — N-am mai fi plecat în armată. — N-am mai fi plecat la facultate. N-ar mai fi murit Luca. Nu mai era nimic de adăugat. Pereții se îmbujorară, șuieratul locomotivei se îmbibase în tencuială. — Trebuie să beau ceva, șopti Tili. Ușa se deschise, scoasă, parcă, din țâțâni, și o namilă își făcu loc, cu halbele de bere. — Uită-te la el ! exclamă Tili. Hei, omule, asculți pe la uși... Namila
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de obicei : Ce crezi că ar trebui să facem ? întrebă Tili. Bătrânul știa restul întrebării, căci nu clipi, dar vru să vadă dacă știu și ei. De aceea așteptă câteva clipe ca fiecare, în gând, să-și dea răspunsul lui. — Șuieratul trenului de opt o să treacă mereu pe lângă noi, spuse. Orice am face, ne va fi la fel de greu să-l auzim. Se uitară unii la alții. Ca să nu fie silit să vorbească el primul, Jenică alese o altă cale, așa că întinse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mintea. E de folos, ca lipitorile, când se îngroașă sângele. Popa cugetă câteva clipe, privindu-l cu ochi înghețați. Apoi trase aer în piept și se porni : — Afurisit să fii, pe dinăuntru și pe dinafară ! Dădu drumul aerului, cu un șuierat : Na, c-am zis-o ! — Și nici nu-i destul ! Uite ce umflat ești la tâmple... cum ți se zbat vinele... Popa căută din priviri și începu iarăși, fără prea multă convingere : — Să se topească pe tine carnea ca lumânarea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Între circa 16 și 20.000 Hz influențează simțul audibilității umane, unul din simțurile care contribuie la percepția de către om a mediului Înconjurător. Spectrul vibrațiilor sonore este generat de variate surse din natură: sunetele vorbirii și muzicii, foșnetul frunzelor și șuieratul vântului, bubuitul tunetului, glasul păsărilor și strigătele animalelor, bătăile ploii și ale valurilor mării, zgomotele motoarelor, vehiculelor, căderii pietrelor și ruperii lemnelor, huruitul stâncilor prăbușite, sunetele cornului de vânătoare sau al tam-tamului ca mijloc de comunicație și multe altele. Raportat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
liber și independent!... Va fi iubit de elevi și de părinții acestora, de colegii de școală și de conducerea ei, precum și de autoritățile locale!... În momentul de față, nici trăncănitul permanent cu acel ritmic du-te-vino al pistonului cu aburi, nici șuieratul nervos cu care-și anunța apropierea de stații, de poduri, bariere sau localități și nici scrâșnetul frânelor și a nenumăratelor manevre efectuate de-a lungul traseului, aproape că nu îl deranjau. Cu toate că și-a plătit biletul cu vârf și îndesat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se făcuse pielea ca de găină, că li se învinețise buzele, că le clănțăneau dinții în gură, deoarece apa a fost, în ciuda celor afirmate de ei, mult prea rece. * * * Sunetul ritmic și sacadat al bielei ce se auzea din ce în ce mai rar, șuieratul prelung al aburului care scăpa din cazanul locomotivei, amestecat cu tonul vesel, grăbit și repetat al sirenei, precum și cu pocnetul surd, ca de ciocan al roților de fier ce treceau peste macaz; toate acestea sugerau existența în față a unui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
încuraja. Cireșica și Mihăiță, când fulgeră afară, intră sub masă de frică. Ce fricoși sunt! Eu... începu el să se laude. Tu ești bărbat adevărat. Dar cine e Cireșica și Mihăiță? Cireșica e sora mea. Mihăiță e fratele meu. Un șuierat dubios, produs de masele de aer în mișcare, care se frecau de anumite componente din partea exterioară a vagonului, asemănător cu un geamăt de durere a unei ființe muribunde, dar care se deosebea total de cel al locomotivei, îi făcu să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se încovoiau ritmic sub presiunea vântului, ca și cum ar fi intenționat să bată mătănii. Cei mai bătrâni cedau, lungindu-se de-a latul sau de-a lungul drumului, blocând circulația. Totuși, furia naturii nu a durat mai mult de cinci-șase minute. Șuieratul dubios, treptat, s-a diminuat. Vântul a început să slăbească din intensitate până s-a potolit de tot, lăsând în urmă copacii căzuți, scândurile putrede, rupte din gardurile improvizate ale sărmanilor și aruncate care încotro. În schimb, se pornise ploaia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
celelalte corpuri opace ce tind să-l acopere, dar nu reușesc decât pentru scurt timp. În zori Soarele se va arăta din nou în toată splendoarea și măreția sa pentru a lumina cu și mai multă vigoare. Deși toți ascultau șuieratul continuu al aerului spintecat fără milă de vagoanele ce se deplasau în viteză, o liniște solemnă și imaterială se instală în compartiment. În acest timp doamna Marga, participând fără să intervină la toate discuțiile la care a fost antrenat soțul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ea, după ce a fost trasă pe sfoară de atâtea ori de iscusitul erou al lui Ion Creangă, s-a recalificat și, pentru a obține un randament mai mare, umblă cu "Drujba". Zgomotul surd al roților ce trec ritmic peste macaz, șuieratul monoton și permanent al aerului spulberat de pătrunderea violentă și în viteză a trenului, gândul la nepoțica care abia s-a născut și la bucuria celor de acasă, liniștea relativă ce se instalase în compartiment și nu în ultimul rând
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că l-au năpădit, numai și numai din cauza oboselii. Precis că adormise pe schiuri și acum visa. Ca să se trezească de-a binelea, duse două degete la gură, cum proceda de obicei când își chema câinii, pentru a scoate un șuierat cât mai puternic și cât mai sonor. Aceștia îl vor auzi și într-o fugă vor veni. Totul va intra în normal, iar el va fi mulțumit. Făcuse și un legământ: Când se va pomeni pe schiuri în urma câinilor cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Mișcări haotice și zgomotul ascuțit al tăierii aerului i-au însoțit căderea. Ultimul miros care îi umflase nările a fost cel al fumului înecăcios degajat de focul care i-a cuprins cetatea asediată. Ultimul sunet perceput de timpane a fost șuieratul săgeții care i-a străpuns platoșa. Ultima imagine întipărită pe retină a fost cea a sângelui care îi țâșnea din viscere. Rănită, Europa s-a zvârcolit în aflarea unui ungher al citadelei în care să zacă și, mai ales, să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Centrală, urmându-se o filieră austro germană. Dar mai ales, s-a infiltrat pe la Gurile Dunării, unde, în timp, corăbiilor italiene li s-au substituit vasele anglo franceze. Nave propulsate de forța vântului și, mai târziu cu aburi, înaintau în șuieratul brizei sau în zgomotul sacadat al zbaturilor și elicelor din largul Mării Negre. Ancorau în porturile Galați și Brăila care se deschideau ca niște porți spre lume pentru Valahii. Vapoare sub diverse pavilioane occidentale, dar în special engleze, încărcau din roadele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
râuri în care gospodinele spălau și clăteau ii și ițari. Întârziam din drum, întinzându-ne în luminiș ca să ne hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din coarda unui arc pentru a răpune vânatul. Urma imediat geamătul înfundat al căprioarei sau al mistrețului ascuns printr-un tufiș. În apropiere, urși și lupi pășeau cu grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aceea a oamenilor, Gorgonele incarnează alteritatea puterilor legate de tenebre, ținând de categoria monstruosului. Un monstruos în care umanul se contopește cu bestialitatea. Acestui monstruos îi sunt asociate, de asemenea, unele sonorități bizare, neliniștitoare, cum ar fi lătratul câinelui sau șuieratul șarpelui, dar și cele ale unor instrumente muzicale, în primul rând flautul. Sunt sunete care par că țâșnesc dintr-un loc neștiut și nevăzut, că vin dintr-un altundeva, aidoma vocii care se aude prin mască, voce sepulcrală, materializare a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acea perioadă el este descris ca un copil timid, inhibat, care pare îngrijorat, cu care este dificil să comunici. Amestecul de hipertonie corporală posturală și de inhibiție îi dă un aspect stângaci, de împrumut. Notăm în legătură cu nivelul vorbirii un ușor șuierat și o întârziere moderată a limbajului. Nivelul inteligenței este normal (QI 100 la NEMI). Desenează în mod repetat case mari goale și negre (fig. 5-1 și 5-2). În prezența mamei sale atitudinea sa este diferită: devine instabil, agitat, zgomotos, provocând
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aplicați pe ea o cataplasmă încălzitoare, numită „moxibustie chinezească” și urmați instrucțiunile. Astmul CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este o afecțiune pulmonară cronică, produsă de inflamarea bronhiilor, tuburile care aduc aerul în plămâni. Simptomele tipice sunt respirația grea, șuieratul, tusea cu flegmă, senzația de sufocare și senzația de apăsare în piept. Majoritatea crizelor de astm sunt reacția exagerată la anumiți agenți declanșatori externi, cum sunt polenul, anumite substanțe chimice, mucegaiul, fumul, virozele respiratorii și activitatea intensă. Astmul mai poate
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși și fote. Șuierat Se crede că nu e bine ca o fată să șuiere, căci atunci ar plînge Maica Domnului. Tacîm Hîrburi de tacîmuri nu-i bine a le ținea în casă, că ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]