1,140 matches
-
sau pot grăbi evoluția bolii. În această categorie sunt incluse alimentele care trebuie să fie excluse sau restricționate. -Carnea roșie (porc, vită, bivol, oaie, vânat) este cea mai bună hrană a celulelor canceroase, la care se adaugă grăsimile animale, slănina, șunca, untura, mezelurile, afumăturile, conservele și prăjelile de orice fel. Un studiu american arată că marii consumatori de carne roșie prezintă un risc cu 30-40 % mai mare de a se Îmbolnăvi de cancer colorectal. Se știe că atât carnea de porc
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
scrierea romanului în, spre exemplu, luarea cu asalt a criticii literare care s-a autoproclamat ca fiind aristrocația critică: "L-ar înjosi să poarte gulere de plastic, sau să se mute în Union Hill, N.J., sau să ia masa cu șuncă și varză. Și l-ar înjosi, de asemenea, obligându-l să bea cafea din sosieră, și să se căsătorească cu o fată în casă cu un dinte de aur" (68). Funcția auxiliară a lui "would", care este participiul trecut al
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu o fată în casă cu un dinte de aur" (68). Funcția auxiliară a lui "would", care este participiul trecut al verbului "will"66, convertește imaginile concrete ale gulerului de plastic, ale mutării în Union Hill, sau ale meniu-lui cu șuncă și varză, băutul cafelei din sosieră și căsătoria cu o cameristă cu un dinte de aur duc la un rezultat condițional de la care Mencken poate să tragă concluziile sale discursive. Acesta ar fi un mod narativ dacă imaginile ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a spus că „vesta asta-i îmbrăcăminte cuviincioasă, le cumpără mai mult preoții și pelerinii. Dar le poate purta oricine, sunt din lână, rezistente și călduroase”. Ce mănâncă un pelerin ? Brânză topită, se transportă ușor, se păstrează bine. Sendvișuri cu șuncă și cașcaval, așa cum fac pelerinii „urbani”, cei care sunt plecați pentru mai puțin de 24 de ore de acasă. șnițele de pui, o cutie mică de paté de ficat sau de „post” - de fapt, cred că această cutie magică de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prezentate bunătățile ce se pregăteau poporului de către albine și trântori, sub îndrumarea celui mai iubit fiu al poporului. Frigorifere imense adăposteau majoritatea noilor sortimente, dar și acestea, ca și cele ce urmau să fie expuse neprotejate de frig cârnați aromați, șunci rozalii, noi tipuri de brânzeturi și pâini rumene și pufoase, nenumărate sortimente de patiserie trebuiau să fie împrospătate și schimbate zilnic. De! Ziua exactă a vizitei nu o cunoșteau decât foarte puțini sau poate nimeni. Vorba bătrânească: paza bună trece
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atât de pline, încât de multe ori trebuie mers în Iugoslavia pentru a-ți depozita obiectele supuse taxei de garanție. De asemenea, turistul este obligat să arunce preparatele de carne neconservate în cutii de tablă sau borcane (salam de Sibiu, șuncă și alte produse de carne conservate în pungi de plastic sub vid) pe motiv ca nu cumva să se transmită cine știe ce zoonoze de la animalele crescute și sacrificate în Occident înfloritoarei zootehnii socialiste, preparate ce sunt prompt recuperate de vameși pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
li se cântă. în timp ce în țară oamenii își pierd mai mult de jumătate din viață stând la cozi, noi, în străinătate, mâncăm trufandale românești, roșii, ardei grași, castraveți, struguri, piersici, pui, carne de vacă și de purcel, salam de Sibiu, șuncă, cașcaval, brânză telemea, vin medaliat, țuică de prună și multe, multe alte bunătăți pe care majoritatea fraților noștri din țară nici nu mai știu cum arată, deoarece nu toți au funcții care să le permită să și le procure. E
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
băcănie, se duse cu pas rapid să ocupe loc și la tejgheaua raionului și la casierie. Încă nu se zărea nimic în dosul vitrinei de la delicatese, dar femeile ce se înghesuiau la coadă știau sigur că urma să se dea șuncă presată, câte un kilogram de persoană. Avusese atât de mare noroc, încât se gândi că ar merita, un pic mai târziu, să mai ocupe o dată loc la coadă 218. Există, în roman, și o latură ideologică, ce apare în discuțiile
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nici nu prea s-a distrat el așa, fi-su’ nu prea-l băga-n seamă, nu e treaba mea de ce. Pot să-l întreb, da’ n-are rost. Ăsta bătrân, 66 de ani are, el are frigideru’ plin, cașcaval șuncă, de toate, da’ el nu mănâncă decât fasole bătută, aia-i place lui. Și zarzavaturi ieftine. N-are nevastă, da’ știi ce face? Păcălește zarzavagioaice din astea din piață. Îl vezi că se duce la piață într-un baston, șontâc-șontâc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Sau șapte. Și un rățoi. Pe rățoi aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă table. Beau. Trăscău. Genocid. Te-am chelit/gogit se aude din când în când. La ora asta nevestele lor pun sau nu murăturile. Să le dăm și lor numele: Bengioaica, Iubuleasa, tanti Petre, Marilena, doamna Rodica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai mult ca sigur că numărul de candidați s-ar fi redus la jumătate. Așa, Comunicare sună extraordinar de ofertant. Să faci pregătire aici, în bucătărie, unde duhnește a gaze și unde, pe frigider, stă un platou cu sandvișuri cu șuncă și ardei feliat extrem de atent. Cu toate semințele alea extrase cu grijă din găoacea ardeiului. Curățat. Pus acolo de soția lui R.T. care are, ca de obicei, grijă ca lui să nu-i lipsească nimic atunci când creează. Mașina de scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la porci, numai la porci... O Boga, Boga! Pe măsuță se afla o jumătate de pâine, mare, albă, crescută bine, pufoasă și frumoasă, rumenă-arămie de-ți venea s-o mănânci cu ochii nu altceva. Alături, o bucată destul de mare de șuncă, înaltă, așa, cam cât un lat de palmă, o ceapă roșie, lungă, de formă aerodinamică, un cuțit mic, cu plăsele de lemn, și o solniță. Comparativ cu postul obligatoriu la care îl supusese cumplita secetă din Moldova, bunătățile de pe masa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
electronice și știe foarte bine ce și cum se vinde în Singapore ori Dubai. Pe când era membru al echipajului de pe temutul Petropavlovsk, crucișătorul a ancorat în rada portului San Diego. În vreme ce de pe puntea vaselor americane venea miros de ouă cu șuncă, cafea și fructe proaspete, Feodor deschidea conservă după conservă. Într-o zi, i-a revenit una de carne de vacă fabricată în 1935! La întrebarea lui Taplin ce gust avea, Feodor răspunde iritat: „Avea exact gustul pe care poți să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
povestesc despre suveniruri - sunt intangibile! Dar la de-ale gurii... este suficient să vă spun că un sandwich tip Mc. Donald’s îți saltă ușor din buzunare 7$. Pe ce? Un corn lung, tăiat pe la mijloc, cu o felie de șuncă străvezie rătăcită pe-acolo și două frunze de salată... ofilite și alea. Feriți-vă de... foamea moscovită! O foame premeditat întreținută de neprietenoasele noastre gazde prin astfel de... neprietenoase prețuri... Dialog mut între vânzătorii din aeroport și turistul român, flămând
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
sau mii într-un oraș. Fiecare își vede de treaba și de dorul lui și de cercul său. Acum câteva luni am fost fericită alături de o familie de români. O zi memorabilă. Într-o după-amiază oarecare m-am trezit mâncând șuncă afumată din Ardeal, castraveți murați și gogoșari cu aroma soarelui din grădină. Gusturi uitate și glume despre prășit... El, zidar cu palmele grele și unghiile mâncate de ciment, povestea hâtru cum face collazione dimineața. În țară, în tinerețe, ieșea desculț
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu aroma soarelui din grădină. Gusturi uitate și glume despre prășit... El, zidar cu palmele grele și unghiile mâncate de ciment, povestea hâtru cum face collazione dimineața. În țară, în tinerețe, ieșea desculț pe drum. Mai ia o felie de șuncă! Și pâinea vezi că-i din țară! Scrisoare Rămâne în permanență insatisfacția profesională. Toate meseriile sunt onorabile și oricine muncește e cu fruntea sus, dar ai o calificare, ai o școală, ai o pasiune. Nu contează nimic! Am intrat într
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină, costiță, șuncă, cârnați, salamuri și tobe; și, În sfârșit, mai erau tot pe acolo birturile noastre „naționale“, cum Își spuneau, faima și mândria acestui oraș al nostru de mari bonvivanți cu pipota sănătoasă la mâncare și la băutură, rotofei și veseli ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca atârnată În vârf, printre panglici și coronițe, răsplată pentru atlet. Iar În Cișmigiu am fost campion al alergărilor În saci. și am jucat nevinovatul crochet; iar mai târziu oina, mult și cu pa siune practicată de liceeni, azi pe nedrept
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele-n vine și damblagesc pe viață? Șuncile pe boier Cupcici dârdâie mărunt-mărunt, se crucește de apărătură și se trage acana, nu care cumva Doamne ferește! să calce pe vreun mormânt și să stârnească vreun mort mai țâfnos. Îți faci cruce cu limba, îl liniștește boier Alexa așezând un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
câte un banc și se trezeau că treaba merge strună pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale smălțuite de lut, ce le păstram în pivniță. În curte se făcea curățenie, ca să nu rămână nici un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a îndemnat Sp. Ce era? Era „ediția a II-a” a chefului organizat de G. după premiera piesei sale Conversație în oglindă. Cum cîțiva dintre noi am lipsit la cea de sîmbătă, au fost aduse două platouri cu parizer, salam, șuncă și murături; plus, firește, sticle cu vin. Cu aerul că ne dă niște simple informații, G. ne-a spus că primul-secretar l-a felicitat de trei ori; că, deoarece Natalia Jipa, secretara cu propaganda, a lipsit, „a ieșit scandal”; că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care mă afirmasem ca "centură neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
afirmasem ca "centură neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea mă omoram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
produs. Într-o lume perfectă ne-am bucura de mult mai multe arome în magazine. În raionul cu produse de spălat ar mirosi a săpun și balsam de rufe. În raionul de carne ar mirosi a friptură la grătar sau șuncă la tavă. Carnea s-ar vinde fără îndoială, dar ar mai adăuga ceva la experiența de cumpărare - ar fi o călătorie bazată pe plăcerea simțurilor, nu doar un drum la supermagazin. În Anglia, unele magazine de haine pentru copii pun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
sunt preot catolic. Ca și în alte zile, caut un loc cu o bancă unde să iau masa de prânz, după ce mi-am cumpărat câte ceva de la un magazin alimentar. Cât de bun poate fi un sandviș cu brânză și șuncă și o bere fără alcool! Nu sunt singurul. Lângă mine se așează trei pelerini, unul probabil corean, și toți servesc prânzul în aceași manieră. Sunt foarte mulțumit pentru că în mijlocul pieții este o operă artistică, din fier, cu lucrurile necesare pelerinului
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]