420 matches
-
cu vîrsta, necazurile cu piciorul amputat amenințau să devină din ce În ce mai apăsătoare, cu alte cuvinte, Înțelegea limpede că avea nevoie de cineva ca sprijin permanent În casă și În comerț. Doar soții Schimpf, cea mai nevoiașă familie din toată obștea de șvabi, au acceptat ca fiica lor de șaisprezece ani, Maria, să lucreze la Weisz. Fata făcea de toate: deretica, spăla, gătea, Îl ajuta pe stăpîn la vînzări, la tejghea. CÎnd a sosit Clara În 1947, Maria era gravidă cu Weisz, care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
zi Pomean cel tînăr s-a văzut silit să se ducă, alături de alți săraci, dar aceia ne voiași de cînd lumea și care se uitau cam chiorîș la nevoia lui Încă crudă, Într-un sat vecin și să muncească la șvabi. Iar de la nemți, din vorbă-n vorbă, a aflat ceea ce avea să-i schimbe curînd viața. Așa că Într-o seară, Întors de la sfatul cu alți bărbați, a hotărît: — Mă duc la o țară, America. Nu știu unde Îi, nimeni nu știe, atîta
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În Încurcătură părinții cu soiul ăsta de curiozitate, pe cînd urma cursurile Liceului Eminescu din Satu Mare și frecventa aici și lecțiile de germană ale profeso rului Ernst Hauler. Aflase astfel că generația părinților ei din Rătești și din alte sate, șvabi la origine și Încă vorbind dialectul din nordul lacului Bodensee, Întrucît aparțineau națiunii Înfrînte În al doilea război și supuse oprobriului mondial, au preferat să se declare unguri. De ce nu români, de vreme ce În 1945 nordul Transilvaniei se reîntorsese oficial la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Uniunea Sovietică a nemților de prin toate statele Europei călcate de Armata Roșie, unii oameni, mai slabi de Înger ori Întrezărind vreo șansă În plus, fugeau de condiția de german spre orice ieșire posibilă. Maghiaritatea li s-a părut multor șvabi sătmăreni o povară mai suportabilă decît germanitatea, mai ales că, la vestul României, se ridica asupra Pustei Panonice tot un regim de „democrație populară“. În acest talmeș-balmeș etno-politic, identitatea maghiară asumată li s-a părut mai puțin antisovietică decît cea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Ardealului, aproape toți unguri, bucurîndu-se că le sporește neamul. Erica știa toate astea fiindcă, la Liceul Eminescu, dr. Ernst Hauler Îi luase Încet și cu băgare de seamă pe adolescenți. Le explicase de unde vin ei și de cînd se stabiliseră șvabii În ținutul Sătmarului, cum de Își pierduseră unii dintre ei limba și conștiința etnică și le arătase că „nu funcționează nici un motor pe pămînt și În aer În care să nu existe cel puțin o invenție a unui șvab: Daimler
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
stabiliseră șvabii În ținutul Sătmarului, cum de Își pierduseră unii dintre ei limba și conștiința etnică și le arătase că „nu funcționează nici un motor pe pămînt și În aer În care să nu existe cel puțin o invenție a unui șvab: Daimler, Bosch, Porsche, Messerschmitt, Domier, Zeppelin“. Mi-a mărturisit că demonstrația asta cu inventatorii de mașini zburătoare și alergătoare o cucerise definitiv. Am hotărît atunci, mi-a mai spus ea, că trebuie să fac În viață două lucruri: să Învăț
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Lenau că a regăsit În fine Paradisul. Și tot de aici au purces spre nordul Ardealului, apoi spre Banat, valuri de emigranți Începînd cu anul 1712. Iar În mișcare nu s-au pus numai spre a-și cinsti vechea zicală: „Șvabul Își așază pruncul pe sită și-i dorește să nu moară pînă nu va vedea tot atîtea țări cîte găuri sînt În ciur.“ Au luat drumul străinătății deoarece În acele vremuri țăranul german era iobag, nu avea dreptul de a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fiind de asemenea să treacă pasional de la o convin gere solidă la alta total opusă și asta cu aceeași forță inte ri oară făcută să mute munții din loc. A pornit procesul resedentarizării populației În ținutul Sătmarului prin colonizarea cu șvabi. Totuși, nu i-a prea răsfățat norocul pe cei dintîi nemți aduși de el să se stabilească pe noile sale latifundii. Lădoaiele din Ulm i-au coborît cumva pe oameni pe Dunăre pînă la Pesta. De aici i-au preluat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aceluiași an, 1712, orașul Ulm era plin de coloniști disperați, Întorși În zdrențe din aventură. De frica vreunei molime, municipalitatea i-a reți nut În la găre de carantină. Abia următoarele operațiuni de coloni zare, mai bine organizate, au izbutit. Șvabii Înșiși spu neau mai tîrziu că prima generație de coloniști a avut parte de Tod (moarte), a doua de Not (mizerie) și abia a treia de Brot (pîine). Contele Károlyi, obișnuit cu confruntările ma jore, nici de data asta nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
țîn -, unde-l pui, prinde rădăcini.“ Inima contelui, la vremea aceea, trebuie că simțea asemenea scriitorului rus. În plus, voia să și răsădească populație catolică pe moșiile sale pus tiite. A mizat pe cartea germană și a reușit. Satele de șvabi din Sătmar au sporit ca număr, au apărut coloni zările in terne de la un sat mai populat la altul mai sărac În suflete ori pe cîte un loc primitor, fără case. Károlyi a Început să-i așeze pe nemți și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un rîuleț Încă, un „rivulus“, cum tot spui tu. Și e păcat că nu zburăm mai jos ca să vedem castelul din Sigmaringen. Se oglindește În Dunăre, din cîte știu. Ai văzut? Și regii României provin tot de aici, nu numai șvabii Sătmarului... Dar uite: cornul din stînga al melcului e despicat spre capăt! Poate că am o iluzie optică, dar să știi că așezările de pe maluri și coli nele Înlănțuie strîns marea asta și parcă o ridică În brațe... Dacă În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Károlyi și ale urmașilor lui. Găzduia de bună seamă mai multe cîrciumi, iar În interbelic aici funcționase pretura plasei. La recensămîntul din 2002, Înainte de a fi ridicat la rangul de oraș, număra peste 6.400 de locuitori: români, germani, maghiari, șvabi, țigani, rromi și un japonez. De vreme ce unii nemți s-au declarat germani, alții șvabi, iar minoritarii de obîrșie indică au simțit că sînt fie țigani, fie rromi, nu Înțeleg de ce japonezul nu și-a promovat și el condiția de nipon
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
interbelic aici funcționase pretura plasei. La recensămîntul din 2002, Înainte de a fi ridicat la rangul de oraș, număra peste 6.400 de locuitori: români, germani, maghiari, șvabi, țigani, rromi și un japonez. De vreme ce unii nemți s-au declarat germani, alții șvabi, iar minoritarii de obîrșie indică au simțit că sînt fie țigani, fie rromi, nu Înțeleg de ce japonezul nu și-a promovat și el condiția de nipon!... După Înțelepciunea recensămîntului, putea s-o facă liniștit și cu deplin succes. Îl abătuseră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
trebuie să fie și În Germania. Oare o să mă repartizeze la Weingarten?... A fost „repatriată“ În orășelul Kempten din Bavaria unde nu s-a simțit deloc la largul ei. Măruntă fiind, așezarea se um plea pe zi ce trece de șvabi sătmăreni. Aceleași văicăreli de acasă, aceleași obsesii, bîrfele și chiar mutrele de altădată. Se săturase. Îmi scria că cel mai frumos an din viața ei fusese 1990, cînd știa că va lăsa totul În urmă și cînd noutățile pentru 178
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de schimbarea din viața lor. Se cramponau de aceea de istorii din trecut, cu președinți de c.a.p.-uri care-i nedreptățiseră, cu preoți care nu-și meritaseră parohiile și tot așa pînă seara. Neavînd cunoștințe suficiente de ger mană, șvabii se căutau unii pe alții ca să poată vorbi ungurește. Gazdele lor rămîneau uimite, nu Înțelegeau ce se Întîmplă, de unde să-i ia. Organizau pentru ei tot felul de Întîlniri (de la Erica am auzit pentru prima oară folosit la propriu terme
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Floare și două fete din Făgăraș găteau, serveau, un bucovinean alerga după cele de trebuință. Nu lipseau de pe masă tăițeii și lăștile cu brînză, guiașul, plăcintele cu curechi și cu cartofi, popricașul de pui cu smîntînă, cîrnații făcuți ca la șvabi, zupa cu găluște, zama cu groscior pe poame ca vișinele ori cireșele, iar la sărbători, fiert Îndelung, cîte un bograci, un laboș de gomboți cu prune bine tăvăliți prin pesmet și o tavă de haioșe. Greu a fost numai cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
O, veacul legiuise militar În litere ca turnul țuguiate! Urzite căi, neverosimil var, Prin dimineața ierbii înmuiate. Spălări împrăștiate! Înnoiți Arginturile mari botezătoare Și inima călărilor - spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum cu Novalis, Prin Șvabii verzi, țipate în castele. Să prade tremuratul plai de vis, Prielnic potrivirilor de stele! EDICT Această pontifică lună Cuvânt adormiților e, Din roua caratelor sună Geros, amintit: ce-ru-le. O sobă, cealaltă mumie. Domnește pe calul de șah, La Moscova verde
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
competențelor de evaluare ale cadrelor didactice. Publicarea de articole și lucrări de specialitate este o altă preocupare a profesorilor de geografie. Domnul prof. Constantin Grădinaru a publicat în revista ,,Repere geografice” articole precum ,,Grupuri etnice din Munții Banatului: sârbii și șvabii”, ,,Toponime și onomastice din Podișul Central Moldovenesc”. Doamna prof. Marnela Hadarag Necoară a publicat lucrările ,,Studiul elementelor fizico-geografice prin activități școlare și extrașcolare”, ,,Minighid de proiecte pe teme ecologice”, dar este și coordonator al revistei „Eco-rev”. Pentru organizarea de activități
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
și apoi la Reghin. Vestea morții sale a fost anunțată așa: A murit herul din Viena de la Mânăstirea Neamț! Fecior de her din Viena! De fapt el era din Salzburg, ca și Trakl și, după tată, tot din familie de șvabi bănățeni, ca și poetul, dar acest oraș nu avea nici pe departe În urechile localnicilor rezonanța pe care o avea Viena. Căci doar la Viena se putea naște un mecanic În stare să pornească o fabrica de cherestea cu motoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nomenclaturist. Revoluția m-a prins și pe mine ca pe mulți români la televizor cu porcul tăiat În două În curte pe o planșă de lemn specială. Măcelarul ofta Întruna și era aproape beat, dar se ținea bine ca toți șvabii, ori toți știam ce se Întâmpla la Timișoara. Fiul lui lucra la Comtim. Doar de lucrul ăsta era sigur. Dacă mai și trăia Însă nu putea ști. Cam aceasta era starea noastră de spirit atunci din pricina țuicii care nu lipsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și trăia Însă nu putea ști. Cam aceasta era starea noastră de spirit atunci din pricina țuicii care nu lipsește la nici o tăiere de porc. Când a căzut Tovarășul, mai mult din funcție, căci altfel era tot sus, În elicopterul lui, șvabul a aruncat un cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În acest scop. Apoi șvabul și-a terminat lucrul și s-a dus acasă ca să se pregătească de Înmormântare. Fiul lui lucra tot la Comtim dar urma să fie mutat Într-un post mai Înalt cu o placă de erou pe piept, imediat după slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a dus acasă ca să se pregătească de Înmormântare. Fiul lui lucra tot la Comtim dar urma să fie mutat Într-un post mai Înalt cu o placă de erou pe piept, imediat după slujba bisericii evanghelice specifice Înmormântărilor. După aceea, șvabul și-a adunat sculele, nevasta și cei doi copii de liceu și s-au urcat Într-un tren fiecare cu câte o valiză În mână și după ce trenul s-a pus În mișcare nu i-a mai văzut nimeni niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o cuprinsese pe Liselle. Cît de derutată, de frustrată, de nemulțumită era din cauza turbionului în care intrase lumea altfel știută, lumea "bine". Paradele tancurilor sovietice, marșurile lumpenproletarilor, jurnalele de actualități cu discursuri agresive, Ana Pauker aplicînd jus talionis (sașii și șvabii deportați în lagărele de muncă din URSS), cunoscuți și prieteni arestați pentru "cercetări speciale". Noile constrîngeri o traumatizau. Cartelele. Reformele monetare. "Stabilizările" făcuseră din fiecare un paria financiar. Cine mai garanta averea cetățeanului? Și istoria aducea valuri din ce în ce mai mari. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în treburile interne se află în competiție cu politicile altor puteri. În privința spațiului românesc, Franța se ciocnește de Germania care beneficiază de atuuri de care Parisul nu dispune. Unul din acestea ar fi prezența minorității germane din România, compusă din șvabi catolici și saxoni protestanți. După 1933, această minoritate intră direct în sfera de influență a Germaniei. În 1934, episcopul de Timișoara, însoțit de un deputat de Banat, merge la Hitler să-i aducă omagiile șvabilor. Guvernul român reacționează și ordonă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]