3,030 matches
-
biserică, unde după ce i se oficiază serviciul înmormântării este transportat la cimitir spre a fi îngropat. Groapa este săpată până la doi metri adâncime. Acolo, preotul binecuvântându-l, toarnă peste el vin și untdelemn și apoi aruncă cea dintâi mână de țărână peste dânsul. Mormântul este ridicat pe dinafară și la cap se pune o cruce mare de piatră sau de lemn. Ortodocșilor pun mortul cu față spre răsărit (Ierusalim), iar Catolicii spre apus (Roma). Mahomed (600, după Iisus Christos). Mahomed zice
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină", în Flacăra Sacră, II, 4, 1935, p. 3 Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină (IV)", în Flacăra Sacră, II, 5, 1935, pp. 4-5. Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină. "Țărână ești și în țărână vei merge", în Flacăra Sacră, II, 7-8, 1935, pp. 1-2, 4. Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină (VI)", în Flacăra Sacră, II, 10, 1935, p. 3 Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și religia creștină", în Flacăra Sacră, II, 4, 1935, p. 3 Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină (IV)", în Flacăra Sacră, II, 5, 1935, pp. 4-5. Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină. "Țărână ești și în țărână vei merge", în Flacăra Sacră, II, 7-8, 1935, pp. 1-2, 4. Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină (VI)", în Flacăra Sacră, II, 10, 1935, p. 3 Popp Șerboianu, Calinic I., "Cremațiunea și religia creștină. Diferite feluri de nimicire
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și religia creștină", în Flacăra Sacră, II, 4, 1935, p. 3 138 Idem, "Cremațiunea și religia creștină (IV)", în Flacăra Sacră, II, 5, 1935, pp. 4-5. 139 Ibidem, p. 5. 140 Ibidem, p. 5. 141 Idem, "Cremațiunea și religia creștină. "Țărână ești și în țărână vei merge", în Flacăra Sacră, II, 7-8, 1935, pp. 1-2, 4. 142 Mitropolitul Andrei Andreicuț: "Înhumare sau incinerare ?", în Mesagerul, 28 octombrie 2011, http://www.mesagerul.ro/2011/10/28/mitropolitul-andrei-andreicut-inhumare-sau-incinerare accesat la 13 noiembrie 2011
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Flacăra Sacră, II, 4, 1935, p. 3 138 Idem, "Cremațiunea și religia creștină (IV)", în Flacăra Sacră, II, 5, 1935, pp. 4-5. 139 Ibidem, p. 5. 140 Ibidem, p. 5. 141 Idem, "Cremațiunea și religia creștină. "Țărână ești și în țărână vei merge", în Flacăra Sacră, II, 7-8, 1935, pp. 1-2, 4. 142 Mitropolitul Andrei Andreicuț: "Înhumare sau incinerare ?", în Mesagerul, 28 octombrie 2011, http://www.mesagerul.ro/2011/10/28/mitropolitul-andrei-andreicut-inhumare-sau-incinerare accesat la 13 noiembrie 2011. 143 Calinic I. Popp
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ei scad mereu și devin tot mai mici. La început Ava a fost, probabil, un vârf alpin, da, și semăna cu Mont Blanc sau cu Matterhorn! Ce avem noi acum sunt resturile rămase, un munte pe cale să se afunde în țărână, am mai spus eu. Pe ansamblul globului pământesc muntele Ava este doar un bloc puternic de stâncă, alcătuit din aur, cu părți de calcopirită, bucăți mari de piatră acoperite cu morene și o gaură mlăștinoasă, din care a țâșnit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
un răspuns. Cel mai bun. Oricum, cel mai sigur. Nu implică. Să nu răspunzi. Să iei contact cu lucrurile, cu evenimentele, în mod nemijlocit. În relație directă. Să nu primești nimic, să nu cedezi nimic. O mică tornadă îți vâră țărână în ochi, în nas, în urechi. Ai gura închisă, dar între dinți scrâșnește ceva. Îți treci mâna peste față. Rămân dâre. Te apleci asupra artezienei, te clătești, sorbi, gâfâi. Sudoarea se prelinge prin toți porii. Abia aștepți să ajungi acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
zorilor și deodată mi-au apărut în largul pustiei gorganele străvechi, în care cei dintăi rătăcitori ai acestei lumi izolate și-au astrucat osemintele. Multe din aceste movili au fost spintecate și prădate; altele își ascund încă taina; din întunericul țărînei lor veghează, călări și în arme, schelete de războinici, care-și păstrează trufia și în umilința pulberii. Generațiile de păstori în stepă le-au sondat închisorile; mocanii de azi le privesc și acuma într-un chip anumit, visînd la cuvîntul
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
care sferele se ating mereu, creînd figuri ale graniței, e creuzetul ei: În sînge mi-a înflorit un crin negru/ În care fluturi și-au făcut culcuș/ Cînd voi muri vor crește/ Crini pe sub pămînt/ Iar fluturii vor isbucni prin țărînă/ Incendiu de parfum" (Scrum). Aromele, anathymiasis, cu care credea Heraclit că se îmbată sufletele celor petrecuți/ transformați, sînt ceea ce rămîne din această lume a desfacerii. Ascultînd, vinovat, eretic, de vraja al cărui tîlc nimeni nu l-a învățat.
Vraja interzisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7005_a_8330]
-
poetul în război/ Peste mări și peste țări de vis./ Omul lui pe care l-a cîntat/ Trebuia acum să-l fi ucis" - Plecarea poetului) printre litanii de împăcare cu soarta: Crească pomul, putrezească mîna;/ Tot risipă le va fi țărîna,/ Crească veacul, putrezească clipa;/ Tot nimicul le va fi risipa." (Rugă pentru fratele căzut). Întîlnirea cu focul - evenimentul care, temut și necesar, dă titlul volumului, e un alt fel de joc de-a v-ați ascuns, joc de rachete: "Departe
Campania din Rusia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7029_a_8354]
-
și morții Plutoniei eminesciene. Întrebându-se ce este poezia, Dan Laurențiu ar putea răspunde cu strofa lui Eminescu: ŤCe e poezia? Înger palid cu priviri curate,/ Voluptuos joc cu icoane și de glasuri tremurate,/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea.ť Ca și la Eminescu, intervalul dintre amurg și zori nu e decât tărâmul obscur al tranziției spre puritatea ființei, somn și vrajă deopotrivă, smulgere din lumesc." (pag. 1061) E de prisos să adaug că, în deplin acord
Câteva afinități (VI) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7380_a_8705]
-
sursei citate: În acel loc am fost prinși sub pământ pentru 70 de zile. Am fost înghițiți de pămînt și a trebuit să demonstrăm din ce suntem făcuți. Am știut că deasupra milioane de chilieni credeau în noi și această țărână a fost martor pentru toate astea. De aceea luăm această țărână și o ducem în Brazilia, la terenurile de antrenament ale echipei noastre naționale. Pentru a-i umple de speranță și curaj și pentru a demonstra lumii că nimic nu
CUPA MONDIALĂ 2014: Cel mai emoționant clip motivațional by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74122_a_75447]
-
70 de zile. Am fost înghițiți de pămînt și a trebuit să demonstrăm din ce suntem făcuți. Am știut că deasupra milioane de chilieni credeau în noi și această țărână a fost martor pentru toate astea. De aceea luăm această țărână și o ducem în Brazilia, la terenurile de antrenament ale echipei noastre naționale. Pentru a-i umple de speranță și curaj și pentru a demonstra lumii că nimic nu e imposibil pentru un chilian! Spania e greu de trecut? Olanda
CUPA MONDIALĂ 2014: Cel mai emoționant clip motivațional by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74122_a_75447]
-
lui Sokurov, un film despre maternitate în raport cu lumea crudă căreia îi dă naștere și despre nostalgia eternei reîntoarceri la o feminitate îndepărtată. Filmat într-un cadru cenușiu, prăfos, sepia, ca al fotografiilor foarte vechi, filmul îți lasă impresia sfărâmicioasă de țărână, impresie de gol deșertic. Pe acest fundal din care nimic nu se distinge, nici măcar în bazarul improvizat unde localnicii vând ce mai au pentru a supraviețui, contrastul îl creează prezența acestei femei în vârstă într-un loc încărcat de militari
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
-i rană -/ Un mugur de cântec pe geană." Celălalt mal: "Frică rătăcitoare/ am revenit și eu/ înspre acest mal/ să așez încă o dată/ zidirea amintirii mele/ peste timpul lui răscolit./ Podețul mă aștepta să îl trec/ dar azi e doar țărâna scursă/ pe când Oltul învârtea în spume libere/ chei de orgolii mari de ape tulburi/ Și-atunci tac cu lacrimi aspre/ care-i plâng clipele/ și-mi vreau trupul să fie/ o corabie în lanțuri/ care să dezlege veșnic/ malul ferecat
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
minute pînă la teatru. A fost încă un prilej ca să înțeleg că timpul este relativ. Am străbătut drumul de la mahala spre centru. Eu pe tocuri, fiul meu cu aparatul de fotografiat în mînă. Totul era pentru el la fel de important. Și țărîna, și oamenii care își plantau flori în grădini, și pomii înfloriți, deschiși spre noi, și cei care ne priveau ciudata apariție pe ulița lor. După jumătate de oră, priveam noi TEATRU NA}IONAL din Caracal în toată splendoarea lui, a
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
a copiilor de cooperatori, orfani de unul dintre părinți, se majorează la 137 lei pentru fiecare copil, iar pensia de urmaș a copiilor orfani de ambii părinți se majorează la 206 lei pentru fiecare copil. Capitolul 2 Cu privire la majorarea pensiilor țărânilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate Articolul 4 Cu începere de la 1 august 1984 pensiile țărânilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate se majorează în medie cu 15,8 la suta. Articolul 5 Procentele de majorare a pensiilor, diferențiate pe
DECRET nr. 284 din 1 august 1984 cu privire la majorarea pensiilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale taranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106665_a_107994]
-
copil, iar pensia de urmaș a copiilor orfani de ambii părinți se majorează la 206 lei pentru fiecare copil. Capitolul 2 Cu privire la majorarea pensiilor țărânilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate Articolul 4 Cu începere de la 1 august 1984 pensiile țărânilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate se majorează în medie cu 15,8 la suta. Articolul 5 Procentele de majorare a pensiilor, diferențiate pe nivelurile pensiilor, se stabilesc astfel: Capitolul 3 Dispoziții comune Articolul 6 Fracțiunile de leu rezultate din
DECRET nr. 284 din 1 august 1984 cu privire la majorarea pensiilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale taranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106665_a_107994]
-
parcursul scenic al personajelor pe calapodul trilateral al (re)găsirii identității ca efect al disoluției vechiului sine în traumă și disperare. Același tipar moral și tipologic revine în romanul cu succes internațional (1934), A Handful of Dust/ Un pumn de țărînă (aluzie intertextuală la poemul lui Eliot The Waste Land/ Tarîmul pustiu, impusă ca titlu de editori și neagreată complet, se pare, de către Waugh), unde Tony Cast evadează dintr-o căsătorie fără orizont cu Lady Brenda Cast, prin călătoria inițiatică în
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
a murit pe loc, maică-ta e în comă". Buzele o rostesc întruna. E o frază rapidă, seacă. Vine în mii de feluri, diferite și imprevizibile, ca și cum nimic n-ar fi putut s-o anticipeze. Cade așa, hodoronc, ca în țărână. Marina a învățat s-o zică fără tristețe, ca pe un nume spus în fața străinilor, că și numele meu e Marina și am șapte ani, "Taică-meu a murit pe loc, maică-mea la spital." Buzele abia s-au mișcat
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
de la Cluj, cum îi alintă Horia Bădescu într-o baladă, tot atît cît a navetiștilor nevindecați, și-a adulților melancolici, ajunși turiști unde erau acasă. După douăzeci de ani trec iarăși pe-aceleași uliți/ Unde-am fost prietenul mic al țărînii din sat", versurile din dedicația lui Blaga către Pillat, pe care nu întîmplător le citez - Dor de Cluj, Dor de Blaga e, ca nicăieri altundeva, imn de catedră universitară... - însoțesc, ca un refren nespus, rîndurile scrise în cadența pașilor pe
Arizona Dream by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7293_a_8618]
-
quidem Cumis ego ipse oculis meis vidi in ampulla pendere, et cum illi pueri dicerent: Sibylla ti theleis; respondebat illa: apothanein thelo.' Pt. Ezra Pound Meșterul mai priceput I. Îngroparea morților April e cea mai crudă lună, prăsind Liliac din țărâna moartă, amestecând Dorință ș-amintire, stârnind Rădăcini amorțite cu ploi de primăvară. Iarna ne-a ținut de cald, acoperind Pământul în uituc omăt, hrănind O mică viață cu tuberculi uscați. Vara ne-a surprins, venind peste Starnbergersee C-un răpăit
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
este Bărăganul. Poetul înaintează pe dedesubt către esența lui, scormonind printre rădăcinile trainic unite, privind chiorâș înfloririle de deasupra, menite să cadă și să reintre în circuit. El își apleacă mai lesne urechea de coaja seminței, gata să pleznească, în interiorul țărânii. Zgomotul spargerii ascunse pare turbure. Ca versul lui lung, legănat, căznit, cu mers obstinat de coropișniță... Acest preludiu, - bâiguit, - are tonul major al unei căutări grave, peste sunetele de piculină scoase de idilismul rural. * * * - În spațiul oceanic mai trăisem. Despre
Măsura câmpiei române by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7340_a_8665]
-
aerul de superioritate fără fisuri, acceptînd a se relativiza, a glumi cu sinele său spre a dobîndi încrederea cititorului. Cu o badinerie funebrală: "în curînd / în curînd fraților / în curînd fraților mei buni / aici va rămîne doar un fir // de țărînă aurită!" (La țară, strategic vorbind). Sau cu o modestie agrestă: "În tinerețe, / aveam ambiție, dar între timp / prin mine au trecut / multe fulgere și comploturi // M-am redus la cîteva / mii de oi și insomnie" (Caz național). Sau cu o
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
și ea l-a condus la punerea în discuție a prozodiei clasice. Poemul Hinov datează din 1879, epoca primelor experimente verslibriste franceze; poetul român face figură de pionier la nivel european, chiar dacă n-a perseverat în această direcție: Călcînd această țărînă mută, văd ce nu vedeți voi: umbrele-acelor eroi ai căror urmași suntem noi; și stînd în valea tăcută, îmi rîd de ritm și de-orice reguli îmi rîd; ritmul meu e zgomotul ce-l fac cu zalele lor". (Hinov) Doar
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]