6,446 matches
-
conștiință pură comunistă, internaționalist, la ambele conceptul de PUR etnic, concepție, constiinta, OMUL NOU. Dacă nazismul păstra conceptul de elită, sânge albastru, comunismul a procedat invers, a introdus „originea sănătoasă”, ce din gunoiul, cloaca, scursura poporului, așa numita origine muncitoreasca, țărăneasca, urmărindu-se promovarea unor gunoaie ticăloase, nemernici din familii de bețivi, imorali, curve, gunoaiele orașelor și scursura satelor. E de notorietate tata Andruța Ceaușescu, un bețiv și curvar. Că el sunt mulți cei din CC al PCR, etnici români cei
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și când, în vacanță, de sărbători, da' trebuie să am unde-i primi omenește. Aș avea nevoie de ceva piese de mobilă. N-am vrut să iau de la oraș, că nu-mi place. Am gândit casa asta ca o casă țărănească, unde să mă simt bine și unde să mai uit de oraș și de ce-i pe acolo. Bine, domnu' Petre, spune-mi cam ce-ți dorești și vedem ce putem face. Păi cred că cel mai bine ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se află casa în care a locuit un mare pictor român, Nicolae Grigorescu. A studiat la Paris, a pictat la Barbizon câțiva ani, alături de Corot, Millet, Theodore Rousseau... Casa este veche, a fost transformată în muzeu. E o frumoasă casă țărănească, plină cu mobile vechi, scoarțe, fotografii și tablouri ale maestrului. La Barbizon avea să picteze și alt clasic al picturii noastre, Andreescu... Multe mai știi, Petre! exclamă Camelia. Da, știu, am citit mult în tinerețe, am călătorit, am făcut fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care s-au opus înfiițării târgului, deoarece vitele care erau aduse la târg sau crescute pe Imașul târgului pentru a fi vândute le stricau moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate cu proprietarii. Țăranii erau nemultumiți de birurile și dările mari, dar și de condițiile recrutării pentru oaste. Astfel de cazuri sunt semnalate în 1852, 1856-1859. Reforma lui Cuza din 1864 a pus însă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bovine, 587 de cabaline, 2080 de porcine, 2560 de ovine, 14.500 de păsări, 2110 câini și alte animale domestice. I.L. 4.7. ETNOGRAFIA Etnografia cuprinde ansamblul faptelor și fenomenelor culturii și civilizației de factură popular-tradițională, referindu-se la arhitectura țărănescă, țesutul de casă și îmbrăcămintea (portul) locuitorilor, obiceiuri, ocupații, creația folclorică (literară, muzicală, dramatică sau coregrafică), datini legate de naștere, ritualuri de nuntă, priveghiul de înmormântare și altele. Teritoriul comunei Lespezi face parte dintr-o arie etnografiă cu elemente definite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
depozitele viitorului muzeu din Pașcani și în casele unor colecționari din Heci și Buda. ȚESĂTURILE ȘI PORTUL POPULAR Țesăturile și cusăturile reprezintă unul din domeniile în care talentul țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
străinilor, tocmai din Japonia, care au venit să le filmeze. Dansurile populare jucate organizat pe scene și cu ocazia tuturor nunților și a altor petreceri sunt o altă formă a culturii populare. Din păcate, au cam început să dispară arhitectura țărănească, mobilierul tradițional și elementele portului popular care au devenit mai mult piese de muzeu și se mai lucrează doar pentru copiii care participă la serbările școlare. Un rol important în răspândirea culturii l-au avut preoții slujitori ai bisericii, indiferent
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
organizează. O demonstrează rezultatele obtinuțe de-a lungul carierei: - cu piesa „Păcală și Tândală”, având ca actori mânuitori de păpuși elevi de la școala Heci, a ocupat locul I la concursul desfășurat la Teatrul „Luceafărul” din Iași; - locul I cu „Nunta țărănească” cu grupul folcloric „Trestioara”;opt premii I cu solistul vocal Irinel Pascal;3 trofee, 16 locuri I, 38 locuri II la concursuri și festivaluri; - 2 locuri I la Festivalul Național „Balada”, cu prezentarea costumelor populare; - participarea la Festivalul Național „Cristian
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a spectacolului incorporează trei categorii de imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual - dar nu cu necesitate - prin
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
Maramureșului. Am presupus inițial că s-au luat în calcul și vechile colecții de versuri și melodii populare; am aflat însă cu surprindere că toate piesele incluse în spectacol, inclusiv cele de o altitudine estetică particulară, viețuiesc încă în cultura țărănească actuală, chiar dacă unele într-un fond care se activează în circumstanțe excepționale. Versurile - care explicitează mai precis sau mai vag evenimentele și trăirile emoționale ale scenelor de spectacol - au și ele același regim. Citez din scena 2, cea a morții
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
marină // acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet / sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet / nu eu mi-am ales o asemenea meserie / sînt victima parcelor // orătăniile dorm de mult / amintirea se spulberă și apa îngheață // în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur / ce șuieră fraze de basm / Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm / despre structuralism și despre viitoarea mea crescătorie de melci / liniștea se face subtilă e-o vreme de scris capodopere / dar mie
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
a angajat în reconstruirea capitalismului în România!) Un om fără proprietate e ca un om în pielea goală. Ușor de atacat, de umilit, de supus. Nu întâmplător voia Nicolae Ceaușescu să construiască blocuri la țară și să desființeze vechile gospodării țărănești. În casa lui rămasă din bătrâni, un țăran trăiește ca un suveran, înconjurat de animale și păsări, de o "curte". La bloc, care este un fel de crescătorie de oameni, el își pierde această demnitate, își dizolvă identitatea într-o
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
provoca - dar cu măsură, evocînd pur și simplu o zicală italienească. Formula "la tesi e come il maiale, non se ne butta via niente" ("teza e ca porcul, din care nu se aruncă nimic") parafrazează un proverb a cărei înțelepciune țărănească nu e deloc străină obiceiurilor tradiționale românești: din porc, omul gospodar folosește totul - carnea, șoriciul, grăsimea, oasele (pentru tobă, cîrnați, răcituri, slănină etc.). Această lectură e de altfel confirmată în text: "veți descoperi că o teză bine făcută este un
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
italian (2004) și în cel francez (2006). La un ceas sapiențial al carierei sale, pictorului de altădată îi procură o intensă plăcere "să pună în operă" materiile încărcate de poetica arhaicității, cele pe care le oferă, îndeobște, o veche gospodărie țărănească. Alături de Drumul robilor închipuit de țepii unei mari grape, stă un Cuplu adamic, uriaș și hirsut, cioplit din bardă și garnisit cu piroane, pene și scoici. Pe sub tipsia unei Flori a soarelui, chircită de brumă, floare modelată giacomettian în bronz
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
rafinament nervos ce-și caută efectele fără a se pierde din vedere arhetipul. Mai mult decît de Blaga, asemenea versuri ni se înfățișează precedate de "notațiile" lui Emil Isac, primul poet ardelean "modernist", cu alura lor de confruntare între "sănătatea" țărănească și tentația "decadentă": "Scriu data zilei de început oglindit într-o piatră lucie/ O aureolă înconjoară arinii și colina cu nume fantastic/ Unitatea de măsură a mîndriei este mama bătrînă/ Femeia cu care semeni și în somn și în cafeneaua
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
văzut, la parastasul lui Nedelciu, la Cimitirul Bellu, n-avea nici burta bombată și nici aerul jigărit al bărbaților care încep să îmbătrînească. Rămăsese la fel cum îl știam din studenția mea: încărunțit și cu fața scrijelită de riduri adînci, țărănești. Sorin Preda și Costi Stan, colegii lui de facultate, îi spuneau George, ca și cum ar fi rostit un diminutiv. Probabil că atunci era mai puțin cărunt și mai puțin ridat. Niciodată n-am fost în stare să-i zic George, ci
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
narativă la Saramago (Helena Vaz Duarte, Univ.Nouă Lisabona, Portugalia). Și multe, multe altele... În fine eu, prin comunicarea Particularități ale proverbelor românești în comparație cu cele ale altor limbi romanice, am căutat să scot în relief, pe de o parte, umorul țărănesc sănătos (ex. "Orbul când dă de perete zice că s-a isprăvit lumea"), pe de alta formularea artistică, adevărate poeme într-un vers (ex. "Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești"), ca și vocația aforistică ("Paza
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
multe. Istoria îl purtase ici și colo, la suprafața vieții sociale și în subsolurile ei, și el, cu un instinct sănătos, scăpase, ieșise la lumină. Asta-l făcuse prudent, însă prudența era, uneori, lăsată deoparte și fondul lui de revoltă țărănească se declanșa tulbure și imprevizibil. Nu era un bun orator, dar obținea totdeauna ceea ce voia prin oratoria lui descusută, penetrantă. Când spiritul se inflama, devenea un polemist redutabil. L-am ascultat în câteva prilejuri, pamfletele lui orale băteau spre absurd
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
familiei, visul armoniei, coincidența binelui cu frumosul (kalakagathia, cum îi spuneau grecii) nu mi-au fost impuse niciodată, ci sunt chiar axiomele care îmi structurează universul. Nu uitați că vin din Ardeal și dintr-o familie de intelectuali cu rădăcini țărănești, elemente care trimit la stabilitate, echilibru și luarea lucrurilor în serios. De aici până la luarea ideilor în serios nu e decât un pas pe care l-am făcut pe urmele Tatei, un preot căruia i se părea de neînchipuit să
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
merită menționat că atât accesul în zonă, cât mai ales infrastructura turistică erau deficitare. Cele două comunități aveau, și continuă să aibă până în prezent statutul unor așezări rurale. După cum spunea Dan Vușdea: „Pe vremea aia condițiile de locuit erau pur țărănești. Mai mult, trebuia să mergem undeva în capătul satului după apă potabilă, pentru că apa din puțurile lor nici la cafea nu mergea” (Vasile, 2011, p. 35). Fiind situate la extremitatea sudică a litoralului românesc, accesul către 2 Mai și Vama
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
pământul. Fiecare are rațiunile sale, dar niciunul nu are stimulentul să acționeze în așa fel încât să nu ruineze un bun precum pământul. Gherea discuta chestiunea legat de fiecare dintre tipurile de proprietate asupra pământului. Mai întâi, era mica proprietate țărănească (aceasta ocupa aproape jumătate din pământul arabil al țării). Țăranul nu avea însă niciun interes să aducă pământului îmbunătățirile necesare, precum îngrășarea, irigarea. Căci „imensa majoritate a micilor proprietari țărani nici nu se ocupă exclusiv de pământul lor, ci îl
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
din influența directă a piețelor. La fel, la noi - consideră Gherea (1977) - stratificarea a fost determinată de instituții care nu sunt propriu zis ale pieței, așa cum au fost ele constituite după 1864 și 1866: (1) instituții precum cea a proprietății țărănești și cea a tocmelilor agricole; (2) birocrația locală, reorganizată în 1864 prin Legea pentru comunele urbane și rurale, care atribuia personalitate juridică unităților administrative locale și oferea cadrul pentru organizarea primăriilor. Administrația locală a repre zentat voința statului central. Primarul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
domnească: „Ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
structura obștilor. Ea constă în argumentul că, întrucât regula unanimității asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
răspuns cu entuziasm la chemarea lui Haret care a sprijinit, oficializat și generalizat diverse forme de activitate extrașcolară a cadrelor didactice: cercuri culturale, biblioteci populare, șezători sătești, școli de adulți, bănci populare, obști de arendare și cumpărare de pământ, asociații țărănești pentru vânzarea în comun a produselor, societăți și reviste culturale. Prin înființarea unor societăți economice și de ajutor mutual la sate se preconiza un ajutor pentru locuitorii satelor care erau supuși la o " exploatare grozavă din partea cămătarilor locali" . Aceste noi
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]