2,363 matches
-
politică influențată de ideile liberale și care guvernează în interesul burgheziei” este ajutată de vastul aparat birocratic și de puterea militară; ea îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre în proces de dezvoltare”, concomitent cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și clasei muncitoare în curs de formare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p. 127). Pe baza studiului sociologic al structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de W. Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Moore tratează evoluția de la societățile agrare la cele industriale În șase țări diferite - Anglia, Franța, Statele Unite, China, Japonia și India -, iar o temă fundamentală ce poate fi depistată este explicația generală privind rolul jucat de clasele sociale superioare și de țărănime. Explicația a constituit o contribuție semnificativă În domeniul istoriei. Natura repetitivă a construirii explicațiilor. Procesul de aplicare a construirii explicațiilor la studiile de caz explicative nu a fost bine documentat În termeni operaționali. Totuși, explicația finală În aceste cazuri va
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
dovedește nepotrivită pentru Duduia (numele celor doi sunt naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare a boierimii lipsite de vitalitate, îndepărtată mult de tradițiile și aspirațiile satului, este pruncul Făt-Frumos, un copil bolnav psihic, semn al degenerării, al „rătăcirii”. Romanul, conceput ca un „jurnal” al lui Bujor, e însoțit de un prolog
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarîndu-se că, „pe cînd țăranul ardelean emigrează În America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după Încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire față de țăranul transcarpatic. Faptul acesta se va repercuta asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu violențe. Dennis Deletant Încearcă să ofere explicații largi ale mediului În care s-a format și s-a manifestat partidul comunist: Într-un stat care se extinsese după Primul Război Mondial, cu semnificative minorități, o societate agrară, În care țărănimea reprezenta majoritatea zdrobitoare a populației, modernizare/occidentalizare de suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile pe termen mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi Întîmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol, „Contextul: țărănimea”, abordează problema țărănească În România după 1945, trecînd În revistă o serie de măsuri legislative ale puterii comuniste prin care aceasta a urmărit să obțină controlul total asupra lumii satului. În același timp, autoarea face cîteva precizări teoretice care sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trecînd În revistă o serie de măsuri legislative ale puterii comuniste prin care aceasta a urmărit să obțină controlul total asupra lumii satului. În același timp, autoarea face cîteva precizări teoretice care sînt de natură să explice reacția violentă a țărănimii În fața acestor măsuri. Ea afirmă că „țăranul se află cu pămîntul său Într-un raport de homonomie, exprimată prin atașament” (p. 140). Aceasta Înseamnă că pierderea pămîntului este similară pentru el cu pierderea unei persoane dragi, ceea ce generează, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
degrabă rezultatul ironiei decît al realității. Nucleul cărții este reprezentat de secțiunile cuprinse Între trei și șase, În care sînt descrise cele patru „strategii de dominare” identificate de autori ca fiind determinante În procesul de aservire de către puterea comunistă a țărănimii românești: „manipularea proprietății”, „inventarea conflictului social”, „distrugerea și Înlocuirea elitei” și „manipularea stilului de viață”. „Manipularea proprietății”, analizată În secțiunea a treia, „Construcția și deconstrucția proprietății rurale”, este procesul prin care țărănimea este obligată, În urma unor măsuri violente (legislație defavorabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În procesul de aservire de către puterea comunistă a țărănimii românești: „manipularea proprietății”, „inventarea conflictului social”, „distrugerea și Înlocuirea elitei” și „manipularea stilului de viață”. „Manipularea proprietății”, analizată În secțiunea a treia, „Construcția și deconstrucția proprietății rurale”, este procesul prin care țărănimea este obligată, În urma unor măsuri violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrîngeri de ordin material), să renunțe treptat la proprietatea asupra pământului și asupra uneltelor de lucru. În felul acesta țăranul este lipsit de principala sa sursă de venit, devenind dependent
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care să Îi vizeze pe toți francezii ar fi fost suficient. Însă pentru burghezii cu proprietăți la țară a căror poziție, ca și cea a vecinilor lor nobili, fusese amenințată de Revoluție, de Marea Teroare și, În general, de agresivitatea țărănimii devenite mai Îndrăzneață și autonomă, părea necesară adoptarea unui cod rural explicit care să le garanteze siguranța. În cele din urmă, nici un cod rural postrevoluționar nu a putut fi impus, nici chiar În perioada În care se adoptau coduri napoleoniene
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
iar scoțienii și galezii chiar mai târziu. Eforturile oficiale de desemnare a persoanelor, ca și cele de cartografiere, erau inevitabil asociate cu obligațiile față de stat (muncă, recrutare, grâne, impozite), astfel că au fost Întâmpinate de rezistența populară. Marea răscoală a țărănimii engleze din 1381 (cunoscută sub numele de răscoala lui Wat Tyler) este pusă pe seama unui deceniu În care Înregistrările și evaluările În vederea censului au fost deosebit de frecvente. Pentru țăranii englezi, ca și pentru cei toscani, un recensământ al adulților de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Centrosoyuz), a propus un proiect - realizat În doar șase săptămâni - de reconstruire a Moscovei, În conformitate cu ceea ce considera el a fi aspirațiile sovietice de creare a unui mod de viață nou, Într-o societate fără clase. Filmul lui Serghei Eisenstein despre țărănime și tehnologie, Linia generală, l-a marcat profund pe arhitect (cu elogiile aduse tractoarelor, centrifugelor de separare a laptelui sau imenselor cooperative), Le Corbusier făcând referiri frecvente la el În planul de operare a unei transformări comparabile În peisajul urban
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai steril și mai aseptic posibil, pentru a-l feri de numeroasele boli ce bântuiau afară. În general, modul În care tratează Lenin clasa muncitoare În Ce e de făcut? este puternic marcat de faimoasa descriere făcută de Marx micii țărănimi franceze, asemănată cu un „sac de cartofi”, adică formată din multe elemente „omoloage” și lipsită de orice structură globală sau coeziune. Pornind de aici, se definește rolul partidului de avangardă. Ideea este de a transforma o furie confuză, sporadică, fragmentată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
revoluției. Acest proces presupunea, mai presus de toate, o lungă luptă menită să distrugă puterea independentă a sovietelor și să introducă munca În acord, controlul muncii și abrogarea dreptului lucrătorilor la grevă. În zonele rurale, statul bolșevic a impus treptat țărănimii controlul politic (În locul puterii comunale), predarea cerealelor și, În cele din urmă, colectivizarea. Statul bolșevic a fost clădit cu prețul unei mari violențe Împotriva beneficiarilor de odinioară, după cum atestă rebeliunile din Kronstadt, Tambov sau cea condusă de Nestor Makhno, din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
construi socialismul este aplicarea puterii coercitive a statului. El afirmă deschis că, după preluarea puterii, este necesară violența: „Proletariatul are nevoie de puterea de stat, de organizarea centralizată a forței, de organizarea violenței... pentru conducerea uriașei mase a populației, a țărănimii, a micii burghezii, a semiproletarilor, În vederea organizării economiei socialiste”. Din nou, marxismul pune la dispoziție ideile și instruirea, singurele care alcătuiesc creierul maselor de muncitori: „Educând partidul muncitoresc, marxismul face educația avangărzii proletariatului, capabilă să preia puterea și să ducă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
colectivizarea, Stalin a dat mână liberă unui număr de 25 000 de comuniști și proletari orășeni, trecuți prin focul luptei, care să rechiziționeze cerealele, să Îi aresteze pe cei ce opun rezistență și să realizeze colectivizarea. Liderul era convins că țărănimea Încearcă să distrugă satul sovietic. În răspunsul dat unei scrisori personale primite de la Mihail șolohov (autor al romanului Pe Donul liniștit), care Îl avertiza că țăranii de pe Don erau În pragul foametei, Stalin scria: „Mult-stimații producători de cereale din districtul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
infamul gulag și-a sporit considerabil proporțiile, starea de răscoală continuă și foametea au devastat zonele rurale și mai mult de jumătate dintre animalele din țară (inclusiv vitele de povară) au fost măcelărite. În 1934, statul „câștigase” deja războiul cu țărănimea. Dacă merită vreun conflict numele de „victorie à la Pirus”, atunci cu siguranță acesta este. Sovhozurile (fermele de stat) și colhozurile (cooperativele de producție) nu au reușit să atingă nici unul dintre obiectivele specific socialiste prevăzute de Lenin, Troțki, Stalin și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la mulți ani după moartea lui Stalin și de la denunțarea publică a crimelor acestuia din timpul colectivizării. Ceea ce este uimitor este cât de mult au dominat aceste convingeri și structuri, În ciuda dovedirii neajunsurilor lor multiple. Runda Întâi: statul bolșevic și țărănimea „Uneori, mi se pare că, dacă aș reuși să conving pe toată lumea să spună ’sistematizează’ de fiecare dată când vrea să spună ’eliberează’ și ’mobilizare’ În loc de ’reformă’ sau ’progres’, nu ar mai trebui să scriu cărți Întregi despre interacțiunea dintre
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spunea el, se transforma și se „urbaniza” mai repede, cu atât era mai bine. Pentru mulți dintre bolșevicii de rând, proaspăt deveniți orășeni, abolirea „lumii țărănești Întunecate și Înapoiate” reprezenta o „parte vitală a propriei lor identități proletare În formare”. Țărănimea era practic o terra incognita pentru bolșevici. În vremea revoluției, partidul avea În total 494 de membri „țărani” (majoritatea făcând, probabil, parte din intelighenția rurală) În Întreaga Rusie. Majoritatea celor de la țară nu văzuseră niciodată un comunist, chiar dacă se prea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ulterior cu nobilul termen de „reformă funciară”. De fapt, după eșecul ofensivei din Austria din timpul războiului și dezertările În masă ce au urmat, o mare parte din terenurile micii nobilimi și ale bisericii, precum și „pământurile coroanei” fuseseră preluate de țărănime. Țăranii bogați care aveau ferme independente („separatorii” reformelor lui Stolypin) au fost, În general, siliți să Își cedeze pământurile satului, iar societatea rurală a fost radical comprimată. Cei foarte bogați au fost deposedați și mulți dintre cei foarte săraci au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
opunând o rezistență Înverșunată Încercărilor de a li se lua cu forța grâne, animale sau oameni din orice regiune. În aceste condiții, tânărul stat bolșevic, care se făcea adesea simțit sub forma jafurilor militare, trebuie să fi fost privit de țărănime ca o recucerire a zonelor rurale de către administrație, ca un semn al colonizării ce le amenința noudobândita autonomie. În contextul politic al Rusiei rurale, chiar și o guvernare care ar fi cunoscut Îndeaproape starea economiei agrare și care ar fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru a susține dezvoltarea industrială. Țăranii bogați și cei medii, mulți dintre aceștia datorând-și prosperitatea Noii Politici Economice, aveau cerealele de care avea nevoie Stalin. Începând cu 1928, politica oficială de rechiziționare a declanșat ciocniri continue Între stat și țărănime. Prețul fix oferit producătorilor pentru grâne reprezenta o cincime din cel de pe piață și, când rezistența a devenit mai fermă, regimul a Început să recurgă la metode polițienești. Când cantitățile colectate scădeau, cei care refuzau să dea ceea ce datorau (și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
până la ultima boabă. Nu poți să le iei așa pământul! Mujicului nu-i rămâne nimic altceva din pământul său decât orizontul. Pe cine păcăliți?”. Cel puțin la fel de amenințătoare era și pierderea infimei autonomii sociale și economice pe care o dobândise țărănimea după revoluție. Chiar și țăranii săraci se temeau de colectivizare, deoarece „ar Însemna să renunți la pământul și la uneltele tale și să lucrezi cu alte familii, la ordinele cuiva și nu temporar, ca În armată, ci pentru totdeauna. E
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mașinile - plugurile trase de cai și munca manuală, muncitorii proletari - țăranii, agricultura științifică - tradiția și superstițiile populare, educația - ignoranța și malokulturnîi, iar abundența să ia locul simplei subzistențe. Colectivizarea era menită să pună capăt existenței și modului de viață al țărănimii. Introducerea economiei socialiste a fost urmată și de o revoluție culturală; poporul „Întunecat”, adică țăranii, care erau poate ultima amenințare ineluctabilă pentru statul bolșevic, urma să fie Înlocuit de muncitorii din colhozuri, raționali, silitori, de-creștinați și cu o gândire
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]