KorAP: Find »[drukola/base=țărancă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...36 >

887 matches

Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246

București, 1984; Velerim și Veler Doamne. Floare de oțel, îngr. Ion Neață, Timișoara, 1985. Traduceri: G.B. Shaw, Profesiunea d-nei Warren, București, [1926]; P.I. Jouve, Spitalul, București, f.a.; Rudyard Kipling, Marinarii fără teamă, București, f.a. Lev Tolstoi, Viața mea. Povestirea unei țărănci din Rusia, București, f.a.; Oscar Wilde, Crima lordului Arthur Saville, București, f.a. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 499-501; Lovinescu, Opere, IX, 225-226; Camil Petrescu, Victor Ion Popa, U, 1927, 275; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 221-224; Mircea Ștefănescu

POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258

ceața iluziilor. Inspirat de o descoperire arheologică, Studiu osteologic... e o vastă cronică politică, reflectând întreaga epocă dintre sfârșitul ultimului război mondial și „zilele noastre”, când - spune autorul - biografia ce structurează piesa „nu se sfârșește”. Această biografie este a unei țărănci, Măria, eroină „dintr-un șir de femei anonime care au stat la temelia istoriei”, „unul dintre soldații anonimi ai desăvârșirii noastre”. O caracteristică a operei lui P., propensiunea spre parabolă, se manifestă în chipul cel mai explicit în Cezar, măscăriciul

POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679

indirect” (Eugen Simion). Valoros document istoric despre calvarul multor români bucovineni în gulagurile staliniste, scrierea este totodată un jurnal literar caligrafiat într-un stil sobru. SCRIERI: 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, București, 1991. Repere bibliografice: Șt. Hostiuc, O țărancă din nordul Bucovinei premiată de Academia Română, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3; Nicolae Corlăteanu, Nandrișii. Povestea unui neam bucovinean, Chișinău, 1998; Simion, Fragmente, IV, 338-342; Manolescu, Enciclopedia, 518. G.B.

NANDRIS–CUDLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679]
Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563

acestor două cauze imediate. Cel mai important lucru era, considera sociologul român, să fie mărită capacitatea de câștig printr-o mai bună întrebuințare și rentabilizare a lotului de pământ de care dispune. Aceasta poate fi realizată prin educație agricolă. Apoi, țăranca trebuie învățată cum să gătească, printr-o educație gospodărească. Dar nici acești factori (educația economică, agricolă, gospodărească) nu sunt primari. Asupra lor se poate acționa doar într-un cadru mai general: ridicarea standardului de viață al țărănimii, trezirea de noi

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716

crude sunt cele doar „sucite”. Un sătean își aprinde casa, apoi, de pe o movilă, strigă de trei ori: „Cocoșul roșu”. Cineva înnebunește subit văzându-l viu pe unul de care era sigur că murise. O țigancă ce pretinde a ghici țărăncilor soarta soților aflați în război suferă o adevărată traumă când este întrebată ce e cu propriul bărbat, părăsește satul și după un timp vine vestea că a fost arestată pe front, unde îl căuta. Violată de trei flăcăi, o fată

NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767

de Mărturia lui Cornel Drăgoi (1993) evocă represiunea bestială la care au fost supuși de aparatul represiv comunist „haiducii” moderni ai Muscelului, oameni care s-au opus instaurării comunismului în România, și, deopotrivă, aceia care i-au sprijinit, ca vajnica țărancă din Nucșoara, care, deși torturată, nu dorește să ajungă ea însăși călău, nici să se răzbune („Să-i chinuie Dumnezeu, nu să-i chinui io”), ci să facă în așa fel încât să se „limpezească lumea”. Descendentă a unei familii

NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920

câteva ore stihiile încep să se liniștească, câteva vite sunt totuși pierdute, iar bătrânul baci este aproape înghețat. Ritmul alert al narațiunii sugerează disperarea încleștării cu natura impasibilă în sălbăticia ei și grandoarea rezistenței umane. În altă nuvelă, Haitele, o țărancă bătrână, Maria Corbiceanca, este surprinsă în coliba sa din mijlocul pădurii de o iarnă cumplită. Curând haite de lupi înfometați dau târcoale, apoi atacă coliba unde Corbiceanca se închisese cu cele câteva vite pe care nu apucase să le ducă

ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

Lumea satelor a constituit și constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii noștri. (Ă). Scriitorii Al. Raicu, Într-o nuvelă publicată În Editura Cartea poporului, Vâltoarea, și Petre Vintilă În Președinta Cooperativei, apărută la Editura Tineretului, zugrăvesc chipurile a două țărănci muncitoare, asuprite pe vremuri de moșieri sau de uneltele lor, care ajung acum să conducă treburile cooperativelor din satul lor, demascând uneltirile hoțești ale chiaburilor. (Ă). Cu fața spre viitor: Tot astfel, cu ajutorul partidului, dobândește biruința Constantin I.Constantin, eroul

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

205 34. „Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934ț”, Cuvântul femeilor, nr. 35-36, din 27 mai 1934 208 35. „șApelț Către femeile muncitoare, intelectuale, gospodine și țărance din România. șLansat deț Comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul Mondial al Femeilor împotriva războiului și a fascismului”, Cuvântul liber, nr. 35, din 7 iulie 1934 210 36. „Raport general asupra activității desfășurate de Consiliul Național al Femeilor Române

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
34. Moțiunea votată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civ șl Politica a Femeilor Române, București, 13 mai 1934ț reprodusă din Cuvântul femeilor, nr. 35-36 din 27 mai 1934. 35. șApelț Către femeile muncitoare, intelectuale, gospodine și țărance din România șlansat deț Comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul Mondial al Femeilor împotriva războiului și a fascismului, reprodus din Cuvântul liber, nr. 35 din 7 iulie 1934. 36. Raport general asupra activității desfășurate de Consiliul Național al Femeilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
zootehnie, legumiși pomicultură etc.). Dacă în țările occidentale femeile angajate, relativ mai puține numeric, dar bine calificate pentru cele mai diferite munci agricole, dețineau rolul central în obținerea unor producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește peste măsură, dar fără sistem și pricepere”, după cum releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția muncii feminine. „Cultura ramurilor celor mai productive ale agriculturii noastre se face ca acum câteva sute de ani

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
odihneau, ele țeseau covoare și postăvuri, confecționau îmbrăcăminte, brodau. O parte dintre ele se angajau ca muncitori agricoli, pentru un salariu mult inferior salariului bărbaților, de care nici nu puteau dispune după voința lor.2 Există numeroase dovezi că majoritatea țărăncilor erau analfabete și lipsite de o educație elementară. După recensământul populației din 1930, procentul femeilor de la țară știutoare de carte era destul de modest (38,7% față de 57,7% media pe țară); un număr nesemnificativ de femei absolviseră cursurile unor școli

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
greutățile aduse de un nou copil”, observa dr. Eugenia Mateescu într-unul din articolele sale publicate în Cuvântul liber. „Sarcina pentru fata tânără de la țară - avertiza ea - sfârșește printr-o naștere îndeplinită în condițiuni cu totul primitive. La noi, femeile țărance nasc încă fără ajutor, pe pământ sau pe paie, păzindu-și rufele curate, fără să gândească o clipă la viața de higienă a lor și a odraslelor proaspete”1. Studiile și anchetele sociale ale vremii demonstrează că numărul femeilor angajate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
vot în caz de neînțelegeri familiare. Noi începem a face prima educație morală și socială a femeilor române. Vom merge la sate, pentru a vedea ce se petrece în inima săteanului. Nu ne vom duce acolo pentru a turbura sufletul țărăncii, care a păstrat flacăra mântuitoare a tradiției (vii aplauze). Asemenea, nu vom face acolo, politică ponegrind pe unii, lăudând pe alții. Noi femeile trebuie să facem front ca să scăpăm de dușmanul dinafară și dinăuntru. Vom cerceta asistența socială unde în vederea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
exploatată ca și bărbatul, în care nu există un ajutor medical și social pentru familiile care viețuiesc în foame și promiscuitate. Dacă în actuala organizație capitalistă bazată pe mizerie pentru unii și bogății pentru alții, femeia sărmană, lucrătoare, gospodină sau țărancă, este lăsată la voia întîmplării și fără nici o protecție, - atunci este nedrept și imoral ca această femeie să fie obligată la o maternitate de care societatea se dezinteresează complet. Dacă urmările maternității cad direct asupra femeii fără nici o alinare din partea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de Comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul Mondial al Femeilor împotriva războiului și a fascismuluitc "Apel lansat de Comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul Mondial al Femeilor împotriva războiului Și a fascismului" Către femeile muncitoare, intelectuale, gospodine și țărance din România Surori, concetățene! În zilele de 4, 5, 6 august 1934 se va ține la Paris, din inițiativa unui comitet de femei, congresul mondial al femeilor împotriva războiului și fascismului. Douăzeci de ani de la izbucnirea măcelului mondial un nou

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mai fac comunicări și propuneri d-na Grigoriu, care pune chestiunea educației sexuale în școli și d-na Dimitriu-Castano etc. D-na Maria Pop vorbește despre educația femeii de la țară, arătând că din cauza lipsei de cunoștințe, igienă, proastei alimentări etc., țăranca româncă nu corespunde așteptărilor și grelei sarcini. Arată cum această situație are grave consecințe asupra viitorului țării și dovedește aceasta cu marele procent de scutiți și amânați medical la ultimele încorporări. Avem în țară 10 mii medici, dintre care o

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
strada Batiște 26, cu subiectul „Tineretul feminin român la răscruce și datoriile actuale ale acestui tineret”. A vorbit d-ra C. Crăciun și în încheiere a răspuns d-na Calypso Botez. Vor urma: Joi, 14 ianuarie: „Tineretul feminin în viața economică - țăranca, intelectuala și lucrătoarea”. Joi, 21 ianuarie: „Feminism - ce este și ce trebuie să fie”. Joi, 28 ianuarie: „Educația tineretului”. Joi, 5 februarie: „șomajul și tineretul feminin”. Joi, 12 februarie: „Tineretul feminin și pacea”. Joi, 19 februarie: „Protecția femeii și copilului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
azi peste 5 milioane de femei făcând parte din pătura țărănească sau din pătura muncitorească de la orașe, trăiesc în cel mai adânc întuneric, lipsite de orice posibilitate de înălțare culturală, economică sau politică. Femei, puteți voi sta nepăsătoare la suferința țărancelor sau a lucrătoarelor din fabrici, care sunt considerate ca animale de muncă sau ca mașini de fabricat copii, fără ca să-i poată hrăni omenește? Puteți voi sta nepăsătoare la toate mizeriile ce se datoresc foametei, locuințelor insalubre, tuberculozei, sifilisului, alcoolismului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
forță din punct de vedere politic și economic, care trebuie să fie activizată. Mobilizarea femeilor în războiul pentru eliberare, pentru curățirea aparatului de stat și pentru cucerirea libertăților democratice, trebuie dusă pornind de la situația specială și revendicările speciale ale muncitoarelor, țărancelor, intelectualelor și gospodinelor - situație și revendicări care sunt rezultatul războiului și al exploatării sălbatice de către fascism. Pentru aceasta este necesară organizarea femeii alături de bărbat, în sindicate, asociații profesionale și patriotice. Fiecare organ de conducere al P.C.R.: comitete regionale, județene și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de politică, trebuie din contră, să-și cunoască puterea, drepturile și datoriile de cetățeană. Prima noastră datorie este să ridicăm nivelul cetățenesc al femeilor, să le mobilizăm în jurul problemelor care le interesează. În felul acesta vom ajuta marea masă a țărancelor noastre, a muncitoarelor din uzine și laboratoare și a gospodinelor să-și îmbunătățească viața lor materială și morală, să-și lămurească rolul lor de cetățene. Numai atunci vom putea spune că am realizat și democratizarea femeii române. După aceea, s-

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
care sunt purtătoarele vieții speței umane, femeile care zămislesc viața, au spus că nu o vor sacrificată cruntului Moloh al războiului. O împărăteasă asiatică, o muncitoare de pe malurile Senei, o prințesă din Cochinchina, o savantă din țările nordice ori o țărancă din Balcani, toate s-au simțit egale pe planul măreț al existenței lor care este maternitatea. Iată de ce când la Congres a răsunat patetic vocea prințesei Laos-ului, Suphanuvang: „Uniți-vă vocile cu a mea, surorile mele întru nenorocire... să arătăm

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mele întru nenorocire... să arătăm că s-a sfârșit cu vărsări de sânge și lacrimi care ne sfâșie inimile ca să nu mai îngăduim alte măceluri”, la bătăile inimii sale de prințesă au putut să răspundă milioane de inimi de muncitoare, țărance și intelectuale, care dacă sunt departe de a înțelege o „prințesă” în schimb înțeleg în ea pe „mama”. Iar inima mamei bate la fel sub vălurile somptuoase ale unei prințese asiatice, ca și sub bluza unei muncitoare cu ziua! și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Congresul. Cele cinci sute de delegate din provincie și-au ocupat locurile și și-au pregătit bloc-notes-urile și creioanele. Galeriile sunt pline până la refuz. Masa multicoloră a femeilor în haine de sărbătoare, printre care strălucesc pitoresc și costumele naționale ale țărăncilor din diferite regiuni ale țării, luminile orbitoare ale proiectoarelor, portretul M.S. Regelui și ale conducătorilor Națiunilor Unite, lozincile feminine democratice, emblemele Congresului și steagurile, toate la un loc dau Palatului Deputaților un aer festiv, plin de strălucire. Apariția membrilor guvernului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femeie - femeia cetățean și patriotă conștientă. și a mai arătat că această femeie de tip nou a încetat de a mai fi un fenomen izolat și a pătruns adânc în mase cuprinzând femeile din toate categoriile sociale. Cu ocazia congresului, țărance, muncitoare, gospodine, intelectuale au reclamat în numele sutelor de mii de femei drepturi egale și participarea activă la viața statului. În urma raportului d-nei Florica Bagdasar, în care d-sa a studiat problema ocrotirii mamei și a copilului, nenumărate țărance s-au

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]