1,293 matches
-
îl dăruia Mănăstirii Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de generație, martorii deselor conflicte hotarnice dintre călugării
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
Voroneț, s-a făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de generație, martorii deselor conflicte hotarnice dintre călugării de la Moldovița, care
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
Alexei Nicolaevici, Țarevici al Rusiei (Цесаревич Алексей Николаевич Poмaнoв "Cesarevič Aleksej Nikolaevič Romanov"; 12 august 1904 - 17 iulie 1918), a fost moștenitor al tronului Rusiei, singurul fiu al țarului Nicolae al II-lea și al țarinei Alexandra Feodorovna. Alexei s-a născut la 12 august 1904 (30 iulie, pe stil vechi) la Peterhof. A fost cel mai mic din cei cinci copii și singurul fiu al țarului. Surorile lui mai mari erau: Olga, Tatiana, Maria și
Țareviciul Alexei al Rusiei () [Corola-website/Science/317972_a_319301]
-
din Suceava), ea fiind ctitoria unui boier moldovean numit Iațco. În mai 1395, boierul Iațco o închina, împreună cu biserica Sfântului Dumitru din Suceava (cea veche, din lemn), patriarhului Constantinopolului, Antonie al IV-lea. Mănăstirea Ițcani, numită "a lui Iațco din țarina Sucevei", a funcționat inițial ca o mănăstire de călugărițe, beneficiind de danii din partea mai multor domnitori ai Moldovei. Astfel, la 23 februarie 1453, Mănăstirea Ițcani (sub numele de mănăstirea lui Iațco de lângă Suceava) a primit de la domnitorul Alexăndrel Vodă (1449
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
cine va chema, sau din țară străină, sau din Țara Leșească, sau din țara noastră, toți acești oameni câți vor fi la această mănăstire să fie slobozi să-și are și să-și semene grâul și să cosească fân din țarina târgului Suceava ca și oamenii târgoveți. Și, de asemenea, acești oameni să aibă slobozenie, fie că vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau de orice altfel de limbă să nu dea acești
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
pitorești culmi de la poalele Leaotei, cu nume de legendă - Plaiul Domnesc. Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară, începând cu Poiana Iezilor, La Bordeie și în Fund la Țarină până la Coasta Cârciumii și în vârf la Straja. Deși în zapise și hrisoave își găsește locul abia în secolul al XVI-lea, Brebu este continuă vatră de locuire ale cărei origini se pierd în negura istoriei. Vorbind de vechimea acesteia
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
ordinul Sovietului Regional Urali. Călătoria a durat trei zile prin pădurile din Urali. La 3 mai 1918 prizonierii au ajuns la Ekaterinburg. Au fost cazați la hotel; câteva zile mai târziu, li s-a alăturat Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna, sora Țarinei. Deși Țarul, Țarina și copiii lor se aflau acolo, în apropiere de casa Ipatiev, nu au putut intra în contact. După două săptămâni, la 18 mai 1918 li s-a spus prizonierilor că vor fi transferați la Alapayevsk, în nordul
Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318046_a_319375]
-
Urali. Călătoria a durat trei zile prin pădurile din Urali. La 3 mai 1918 prizonierii au ajuns la Ekaterinburg. Au fost cazați la hotel; câteva zile mai târziu, li s-a alăturat Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna, sora Țarinei. Deși Țarul, Țarina și copiii lor se aflau acolo, în apropiere de casa Ipatiev, nu au putut intra în contact. După două săptămâni, la 18 mai 1918 li s-a spus prizonierilor că vor fi transferați la Alapayevsk, în nordul Uralilor, la 190
Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318046_a_319375]
-
cărți de slujbă în limba română, pe cheltuiala sa. A primit titlul de mitropolit „titular” al Mirelor Lichiei (1748-1760), devenind apoi mitropolit al Ungrovlahiei (28 iulie 1760 - 18 septembrie 1787). El a îndeplinit misiuni diplomatice, între care și una la țarina Ecaterina a II-a a Rusiei, în fruntea unei delegații de clerici și boieri munteni (1770). Ca urmare a relațiilor create, la data de 13 iulie 1774, generalul rus Piotr Saltîkov i-a dăruit moaștele Cuviosului Dimitrie Basarabov, pe care
Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei () [Corola-website/Science/313542_a_314871]
-
1934 și a fost angajat al acelui teatru timp de 14 ani. Piesa de debut a fost "Macbeth", despre care maestrul spunea cu melancolie și amuzament: Primul succes l-a avut cu rolul contelui "Alexis Czerny", deși monorol, în piesa "Țarina" (Ninocika?) de Melchior (Menyhért) Lengyel. La Iași s-a căsătorit în 1934 cu Aurora Donose. În 1940 li s-a născut fiica Magda. În 1945 s-au stabilit în capitală unde a jucat la teatrele Alhambra, Comedia și teatrul Victoriei
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]
-
că aici au trait oameni în vremuri străvechi, deoarece nu întîmplător au ajuns pînă aici triburile nomade. Cîndva, după cum povestesc bătrînii satului, movila avea cca 2 m înălțime, dar, arîndu-se mereu, acum ea mai că s-a egalat cu restul țarinei. Documentar însă satul e menționat la 2 mai 1589, în mărturia hotarnică a moșiei Adicăuți, vechea denumire a Bricenilor. Este pomenit ca sat și în hotarnica satului Văscăuți. E vîndut de Gheorghe Mălai și soția sa Tudosia în ziua de
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în pictură. Majoritatea picturilor lui Băncilă înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Ureche. În 1605, domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) a dăruit Mănăstirii Dragomirna două fălci de vii pe dealul Zlodica. Mai târziu, după cum atestă un document din 4 aprilie 1663, domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) a donat mănăstirii lui Aron Vodă din țarina Iașilor peste două fălci de vii din Zlodica. De asemenea, aici își avea viile și mitropolitul Sava. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, aflată la vest de podul medieval, este menționată în documente de prin anii
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
și ai Mariei au fost: Țarul s-a recăsătorit cu Natalia Narîșkina, pupila prietenului și consilierului său apropiat Matveviev. Căsătoria a avut loc în ianuarie 1671 și a fost privită cu reproș de familia Miloslavski din care făcuse parte fosta țarină Maria. La 30 mai 1672, Natalia l-a născut pe Petru, care a devenit un copil robust și sănătos spre deosebire de frații lui vitregi Feodor și Ivan, a căror sănătate era precară. Copiii lui Alexei și ai Nataliei au fost:
Alexei I al Rusiei () [Corola-website/Science/325597_a_326926]
-
regelui Wilhelm I de Württemberg și a celei de-a treia soții Pauline Therese de Württemberg. A studiat la Berlin și Tübingen. La 13 iulie 1846 s-a căsătorit cu Marea Ducesă Olga Nikolaevna, fiica Țarului Nicolae I și a Țarinei Charlotte a Prusiei. Charlotte a fost fiica lui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei și a Louisei de Mecklenburg-Strelitz. După căsătorie a luat numele de Alexandra Feodorovna. După decesul tatălui său în 1864, Karl i-a succedat la tron
Carol de Württemberg () [Corola-website/Science/322228_a_323557]
-
anului 1749 medelnicerul Dimitrie Hudici, sesiza caimacamilor Moldovei o stare de lucruri care dura de câțiva ani; potrivit medelnicerului, țăranii săi din Cordăreni „s-au împrăștiat din săliști cu șidere lor pe toată moșia”, pricinuindu-i „pagubă, stricându-i locul țarinilor și a fânețelor cu bucatile lor”. În plus, acești țărani nu s-au supus să-i lucreze boierescul după vechiul obicei. În fapt, situația era și mai gravă, țăranii nesfiindu-se să scoată din pământ sau să sfărâme bolovanii și
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
POEȚII NOȘTRI DE LA ȚARĂ lui Grigore Vieru (născut 14 februarie 1935 decedat 18 ianuarie 2009) Poeții noștri de la țară, Cănd urca-n cer, în sat coboară Și-n țarini, seamănă poeme, Pe nume, mamele să-i cheme A lui Vieru, sau Sorescu, Alecsandri, sau Eminescu, Când urca-n cer, coboara-n sat, Să stea cu țara lor, la sfat Sa are, când, cât de adânc, S-ajunga fiecărui tanc
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
Primii refugiați au venit în urma bătăliei de la Poltava din anul 1709, când țarul Rusiei, Petru cel Mare, trece la represalii împotriva celor care au luptat pentru eliberarea Ucrainei. Al doilea val de refugiați ajunge în zonă după anul 1775, când țarina Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a a Rusiei) desființează oastea ucraineană cu centrul la Zaporojie. Circa 8000 de locuitori ai acestei zone ajung în Delta Dunării, zonă asemănătoare ca peisaj și bogăție piscicolă cu cea natală, din zona Niprului
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
în fața orașului Bălti. Batalionul III/ Regimentul 13 Dorobanți Ștefan cel Mare a atacat frontal satul Biliceni, în timp ce Batalionul ÎI a manevrat localitatea pe la nord. Pe 8 iulie, Divizia 13 s-a alăturat bătăliei de la Bălti, luptand la Singureni și Dealul Țarinei, o poziție puternic fortificata, care a fost asaltata de Regimentul 22. Divizia 14 a fost subordonată Corpului 54 și a primit misiunea să stabilească un cap de pod la nord de Raut în regiunea Elisabeta, indeplinind-o ziua următoare, cănd
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Elena Mihailovna Repnina, a murit înainte de alegerea sa ca țar și nu a avut copii din această căsătorie. După încoronare, Vasili a remarcat-o pe prințesa Ekaterina Buynosova-Rostovskaya, al cărui nume a fost schimbat în Maria, mai potrivit pentru o țarină consort. Împreună ei au avut două fiice, Anna și Anastasia; amândouă au murit în copilărie în timpul domniei tatălui lor și au fost înmormântate la Kremlin. Cum și ceilalți frați ai lui Vasili, prinții Dmitri Șuiski și Ivan Șuiski au murit
Vasili al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333662_a_334991]
-
răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest este marcată de interfluviul colinelor Cocor și
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest este marcată de interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene Valea Nandrului și Josani. Patrimoniul
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Armeni (cătun din județul Soroca). Cît privește orașul Grigoriopol, el a fost întemeiat prin decretul din 25 iulie 1792 al împărătesei Ecaterina a Ru-siei, adresat lui Vasili Cahovski, primarul orașului Ecaterinoslav al armenilor, și consfințind voința cneazului Grigori Potiomkin, consilierul țarinei, de a se fonda un oraș armenesc între văile Cernea și Cernița, pe baza unui plan elaborat și pe cheltuiala statului rus. Denumirea orașului, călătorul Minas Pjșchianț o revendică de la numele lui Potiomkin, ctitorul localității, totuși episcopul Argutian, păstorul spiritual
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]