1,282 matches
-
printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește. Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini Departe de iubire și brațul cald de mamă, Robiți vor fi de oameni nemilostivi, haini Și vom privi cu jale cum neamul se destramă. Trezește-ne, Mărite, din somn și dezbinare
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
făcută cu ușurință, apoi pe celălalt mal românii îndură un tir al dușmanilor. "Recucerirea Basarabiei și a Bucovinei nu a fost o plimbare a soldaților în ținută de război, ci o luptă cu moartea a celor ce voiau să apere țarina patriei și să regăsească pămîntul din vremea lui Ștefan cel Mare." în vreme ce românii eliberează Basarabia și Bucovina, germanii înaintează 700 de kilometri în două luni în inima teritoriului sovietic. Rezervele emise de opoziție sînt exprimate de Maniu încă de la 18
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a fost și nu se poate numi recensimînt. Toate elementele unui recensimînt lipsesc. Recensimîntul e un act de prețuire al averilor și al veniturilor; darea către stat e rezultanta acestei prețuiri. Ei bine, nicăiri nu s-a constatat prin tablouri țarinele, fânețele, imașurile; încît nici nedreptățile făcute de recensimînt, nici plângerile contribuabililor nu pot fi controlate. Când lipsește cadastrul, ca la noi, e evident că recensimîntul e mai greu de făcut. Dar ceea ce-i mai ciudat e că d. ministru nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și un pas însemnat, pe calea emancipării pacinice a statului român. Din punctul de vedere economic această convențiune a fost asemenea un progres. De atunci agricultorii și comercianții noștri pot esporta în Austria, liberi de orice taxă, productele principale ale țarinilor noastre: grânele, rapița, piele[a], lâna, seul, petroliul; iar tânăra noastră industrie a fost pentru prima oară protejată. Taxele pe zahar, săpun, hârtie ordinară, postavurile ordinare și pieile tăbăcite constituiesc un câștig economic învederat. Din punctul de vedere fiscal convențiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nădragii, cînd partenera lui (probabil), o Jane Avril de Continental, îi și arde un bombeu în părțile de care, sigur, abuzase noaptea: mă inervezi! Seria hazeaicelor e fracturată, prima dată, de Raisa. N-o fi arătat ea chiar ca o țarină, dar... oricît. Gorbaciovistul Gorbaciov putea, oricum, ieși cu ea în lume. Chiar și la Casa Albă. Întrebată însă ce părere are despre invitata sa, doamna Regan răspunse aparent amuzată: vorbește, vorbește, vorbește. Raisa compensa, nu-i așa, muțenia ignară a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plin pe ulițele satului cu jocurile lor, sub privirea oamenilor din jur care își văd liniștiți de gospodării. Poeziile propuse pentru învățare sunt: Joc de chiciuri de Tudor Arghezi; Stupul lor de Tudor Arghezi; Iarna pe uliță de George Coșbuc. „Țarina ca de hârtie E-nvelită cu dimie Peste casă, o broboadă A căzut chiciuri grămadă.” (Tudor Arghezi, Joc de chiciuri) „Stupul lor de pe vâlcea Stă păzit într-o broboadă... A căzut și peste ele Iarna grea ca un plocat.” (Tudor Arghezi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
măsura era suficientă pentru declanșarea războiului între cele două imperii. La 29 august 1768, Friedrich al II-lea îi comunica ambasadorului său, von Solms, duritatea comportamentului Turciei față de Rusia: Poarta a interzis domnitorului Moldovei să primească scrisori de la Obreskov, trimisul țarinei la Constantinopol, încât avertismentele ce trebuiau să-i parvină lui Repnin întârziau (datorită ocolului impus) prin Viena. În sfârșit, să mai reținem două alte incidente, ce figurează printre cele trecute la ceea ce s-a numit „seducția moldovenilor”. În cursul anului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusiei nu putea face față ceririlor - nota istoricul S. M. Soloviev -, oamenii de stat și Ecaterina a II-a erau preocupați să stoarcă cât mai mult din Moldova și Muntenia: bani, alimente, furaje etc.; or, Rumianțev și ceilalți comandanți au răspuns țarinei că Principatele erau cu totul istovite și nu puteau întreține armata rusă, că detașamentele de creștini din Turcia, așa-numiții arnăuți pustiau țara nu mai puțin ca otomanii, încât locuitorii au fugit în păduri și nu se întrevede nici o șansă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concesiilor sale, inevitabile în negocierile care au însoțit războiul. Atunci când, în septembrie 1769, generalul Elempt a intrat în Iași, Ecaterina a II-a i-a scris lui Bibikov: „Iașii au fost luați [...]. Noua Kneaghină moldoveancă vă salută”, ceea ce înseamnă că țarina se intitula noua prințesă a Moldovei, de unde s-ar putea deduce că Principatul își schimbase doar suzeranul. Observația noastră pare însă contrazisă (limitându-ne deocamdată la acțiunile rusești) de cele ce au urmat. În aceeași lună (amintită mai sus) a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deduce că Principatul își schimbase doar suzeranul. Observația noastră pare însă contrazisă (limitându-ne deocamdată la acțiunile rusești) de cele ce au urmat. În aceeași lună (amintită mai sus) a fost răspândită (inclusiv pe la ținuturi) o „carte de jurământ” către țarină, prin care autoritățile rusești cereau „de la pământeni” să jure că „voiesc și sunt datori, ca cel ce m-am supus de bună voie supt stăpânirea Măririi Sale [...] ca să păzesc din adevărată inima mea datoria cea credincioasă a supunerii Rusiei. Textul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că, „astăzi însă, când provincia moldovenească este supusă majestății sale împărătesei, toate veniturile domnitorului vor trebui să treacă la tezaurul M. S. împărătesei”. Așadar, Ecaterina a II-a prelua veniturile domniei de la Iași nu în calitate de domnitor al Moldovei, ci de țarină. Ce-i drept, ordinele și corespondența provin de la autorități militare în timp de război. Desigur, ele pot fi luate drept indicii ale tendinței de „alipire”, dar ale unei tendințe neconfirmate încă de Petersburg. La Iași, Elempt „introduce administrația rusească”, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tendințe neconfirmate încă de Petersburg. La Iași, Elempt „introduce administrația rusească”, iar la București, Stoffeln supunea administrația „autorității rusești”. Un punct de sprijin în deslușirea raporturilor româno-ruse ni-l oferă, aparent paradoxal, deosebirile de termeni folosiți în manifestele și restrictele țarinei. Dezvoltând tradiția inaugurată de Petru I, împărăteasa Ecaterina a II-a a apelat și ea la ajutorul popoarelor ortodoxe din sud-estul continentului. La 1 ianuarie 1769, i-a scris lui Pârvu Cantacuzino, mare ban al Munteniei, încredințându-i misiunea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a mobiliza pe toți creștinii în lupta contra otomanilor, trimițându-i ca simbol al blagosloveniei propriul ei portret. Semnificația restrictului este cea a protecției suverane ortodoxe, a celei de a „treia Rome”. Sensurile capătă un spor de claritate în Manifestul țarinei, din 19 ianuarie același an, către „toți creștinii” din Muntenia, Moldova, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia, Herțegovina, Macedonia, Albania „și alte ținuturi rusești”. Reținem, în rezumat, din acest manifest: Petru I și Ana Ivanovna aveau drept scop „să scoată pe aceste noroade
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a întări ale noroadelor scopuri”; popoarele vor simți tot prețul „ce li se dă ca să ridice patria lor la vrednicia la care mai înainte a fost”; după pace, noi le vom da „al nostru acoperământ și a noastră milostivire”. Așadar, țarina promitea reconstituirea popoarelor în vechile lor patrii, „slobode și nesupuse”, dar sub protecția sa („acoperământul”). Iată însă că în rescriptul din 16 decembrie 1769, ea se adresa „preasfinților mitropoliți și episcopi a noastrei cnejii a Moldovei”, preamărind înlăturarea jugului otoman
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și despre altă parte, de a-i noștri credincioși și iubiți supuși”. Rescriptul afirmă expres că Moldova, eliberată de sub jugul Porții, a rămas un principat (cnejie), dar nu „slobod și nesupus, după cum a fost dintru început”, ci o cnejie a țarinei, iar locuitorii supuși ai ei. Așadar, între acest rescript (din decembrie 1769) și manifestul din ianuarie același an, deosebirile în conținut sunt relevante și agravante pentru Principate, iar principala explicație constă în aceea că rescriptul pornește de la o stare de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interpunea dincolo de Nistru o largă fâșie de teritoriu aflată în stăpânirea Poloniei, al cărei destin politic tocmai se hotăra, ca să nu mai vorbim de surprizele proprii cursului unui război și atitudinea Puterilor europene. În ceea ce privește desfășurarea operațiilor militare, optimismul inițial al țarinei, exultat într-o scrisoare de la începutul războiului către Voltaire, pare mai degrabă o cochetărie megalomană: Europa - scria Ecaterina a II-a - îmi va accepta proiectele numai în caz de succes; dvs. comparați planul expediției mele în Marea Mediterană cu operația întreprinsă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rusească și că, în timp ce moldovenii ținteau la menținerea autonomiei, muntenii înclinau către o încorporare totală la imperiu. N. Iorga afirma că acele cereri prevedeau detașarea completă de Poartă, protecția sau dominația Rusiei și că supunerea și jurămintele de credință față de țarină nu aveau un caracter național, ci creștinesc. Zinkeisen vorbea despre protecție și omagiu, iar E. I. Drujinina de adăugirea (prisovokuplenie) teritoriului Principatelor la acel al Rusiei. Și probele inadvertențelor istoriografice ar putea continua până la zi. Înainte de a intra în miezul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Memoriile, cererile scrise și orale ale celor două deputății sunt neclare pentru cel ce-și propune o definire juridică precisă a termenilor. Ambele delegații au cerut răspicat abolirea totală a suzeranității otomane. Au folosit cuvintele de supușenie, supunere, credință către țarină, jurământ, care nu contravin însă formulelor uzitate între vasal și suzeran și, deci, nu li se poate atașa semnificația supușeniei (cetățeniei) de stat în sens modern. Moldovenii au invocat „acoperămîntul vostru [al țarinei - n.n.L.B.] cel puternic, adică protecția. În Muntenia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
folosit cuvintele de supușenie, supunere, credință către țarină, jurământ, care nu contravin însă formulelor uzitate între vasal și suzeran și, deci, nu li se poate atașa semnificația supușeniei (cetățeniei) de stat în sens modern. Moldovenii au invocat „acoperămîntul vostru [al țarinei - n.n.L.B.] cel puternic, adică protecția. În Muntenia exista însă o grupă de mari boieri, care înclina formal și inconsecvent spre un statut în care legile Rusiei să fie una și aceleași și în Principat, care să-l includă în granițele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile țării „să se facă o oștire pământeană, spre a se afla totdeauna întru apărarea pământului nostru”. În sfârșit, deputăția îi cerea lui Panin ca, în manifestul țarinei, să se arate că „a primit supunerea și jurământul de credință a acestor locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte, ca a unor de aceeași lege creștină, asigurându-li cu multă milostenie toate privileghiurile și drepturile lor [...] a se bucura
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supunerea se mărginea la autonomie. De altfel, acesta era atunci țelul imediat al luptei românilor și o abatere de la el se confunda cu o inserție din afara spiritului politic precumpănitor în epocă, cu un „corp străin”. La Petersburg, în orațiile adresate țarinei de șefii celor două deputății (mitropolitul Grigore și episcopul Inochentie) au fost rostite cuvintele de supunere, robi etc., dar tot cu sens feudal, creștinesc, cum o făceau și domnitorii Moldovei și Munteniei, la 15 iulie 1677, care se închinau țarului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
faci iertate mari cuceriri și că în asemenea cazuri amicii sunt cei care se arată mai puțin indulgenți”, acțiunile Prusiei la Constantinopol, intimitatea lui Friederich al II-lea cu Iosif al II-lea și conduita Suediei provocându-i justificate îngrijorări. Țarina va fi, deci, nevoită să accepte bunele oficii ale Austriei și Prusiei și apoi medierea lor. După cum am văzut, Rusia nu a luat hotărârea deschisă de a-și apropria Principatele, din cauza opoziției previzibile a celorlalte mari puteri și a complicațiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi agreat cererea, deoarece alipirea Moldovei la Rusia nu era socotită utilă, iar distanța mare care separa Moldova de granița rusă ar fi împovărat însăși apărarea rusă; pe de altă parte, cedarea Moldovei către Polonia ar fi întărit influența țarinei asupra acesteia din urmă, de vreme ce moldovenii erau ortodocși, boierimea lor avea un statut cu totul deosebit de al șleahtei poloneze și ar fi fost nevoită să apeleze la protecția Rusiei; apoi, la Petersburg se aprecia ca profitabil actul, avându-se în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar putea să o facă redutabilă față de Casa de Austria”. Indiferent dacă planul de cedare a Principatelor către Polonia îl avea sau nu ca inițiator pe Friedrich al II-lea, „soluția”, cum bine a fost spus, „convenea întru totul proiectelor țarinei și suntem de părere că ea avut o pondere considerabilă, dacă nu hotărâtoare, în decizia ei de a accepta împărțirea Poloniei”; procedând astfel, țarina atingea mai multe obiective: slăbirea Imperiului Otoman, crea premisele viitoarei anexări a Principatelor în condițiile dezagregării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
inițiator pe Friedrich al II-lea, „soluția”, cum bine a fost spus, „convenea întru totul proiectelor țarinei și suntem de părere că ea avut o pondere considerabilă, dacă nu hotărâtoare, în decizia ei de a accepta împărțirea Poloniei”; procedând astfel, țarina atingea mai multe obiective: slăbirea Imperiului Otoman, crea premisele viitoarei anexări a Principatelor în condițiile dezagregării Poloniei, arăta că respecta obligația față de polonezi de a le garanta integritatea teritorială (dar cu o configurație în viziune rusă, am preciza noi) și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]