2,322 matches
-
3 octombrie, Hotel Lambert trimitea noi instrucțiuni lui Budzynski (Biberstein): agenția polonă din Țara Românească încetându-și activitatea, instrucțiunile agentului vor fi preluate de la Michal Czajkowski; în interes polonez, dezvoltarea națiunii române trebuie ajutată prin toate mijloacele, apărată de primejdia țaristă și cea habsburgică; polonezii să se întărească în Principatele Române, să fie asigurate relații bune între români și Poartă; agenția polonă din Constantinopol să sprijine pe români pe lângă Divan și să acționeze în vederea stabilirii domniei ereditare; să se străduiască nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a-i convinge pe români să devină „un mijloc de acomodare între slavi și maghiari”. În decembrie, el trimitea încă 5 agenți în provinciile slave și române ale Austriei, la care a adăugat alții cu misiunea de a zădărnici politica țaristă. Acțiunea puterilor contrarevoluționare impunea, neîndoielnic, o fortificare a colaborării revoluționarilor din toate țările, o unire a forțelor lor. În toamna lui 1848, Adam Czartoryski și-a extins și intensificat, în sensul arătat mai sus, străduințele. Bystrzanowski a fost trimis cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
el îi scria din Panciovo lui Al. G. Golescu-Arăpilă că de șase luni încerca să-i convingă pe polonezi de nereușita acțiunii lor printre slavii de sud, care, în cele din urmă, au fost gata să cheme într-ajutor trupele țariste. Dealtfel, N. Bălcescu, I. Ghica, Alex. G. Golescu-Albu ș.a. preferau în 1849 o confederație româno-maghiară-sârbă, în vreme ce Ioan Maiorescu, A. T. Laurian și Al. G. Golescu-Arăpilă porniseră pe un drum închis al unei confederații sub egidă germană, prin care nădăjduiau să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
contrarevoluționare în Principatele Române agravau și mai mult acea stare de spirit. Continua, totodată, „vînătoarea” de polonezi. În februarie 1849, de pildă, a fost arestat la Iași preotul catolic Eugen Zapolski, iar la Galați, Tretter, care a fost predat Consulatului țarist din București. O lună mai trziu, la cererea generalului Moller, era căutată în Moldova broșura Towarzystwo demokratyczne Polskie do slowian (Asociația democratică poloneză către slavi) iscălită, printre alții, de Ludwig Mieroslawski și Stanislas Worcell, și erau urmăriți polonezii Fink și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căutată în Moldova broșura Towarzystwo demokratyczne Polskie do slowian (Asociația democratică poloneză către slavi) iscălită, printre alții, de Ludwig Mieroslawski și Stanislas Worcell, și erau urmăriți polonezii Fink și Trszinski, plecați din Londra cu destinația Moldova. Făcându-se ecoul reacțiunii țariste, „Albina românească” cerea, în mai 1849, nici mai mult, nici mai puțin decât scoaterea emigrației polone de sub protecția dreptului public european. Toate straturile societății erau frământate, îndeosebi țărănimea, care, în multe cazuri, refuza să lucreze proprietarilor. Pe de altă parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
el acceptase ideea extinderii operațiunilor militare în afara arcului Carpaților, dar nu știm cât de sincer și decis proiecta să acționeze. Marceli Handelsman observase că Bem era un bun general, curajos, abil, dar că avea ambiții nemăsurate, că autoritățile de ocupație țariste din Țara Românească încercaseră prin intermediul lui Segur să-i smulgă generalului o declarație de respectare a teritoriului moldo-valah, încercări care au eșuat, Bem intrând în Moldova și dezvăluind planuri ascunse. Constatările lui Marceli Handelsman pot fi luate în considerare, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a împiedicat pe Bem să pătrundă în Moldova. Un bun studiu consacrat intrării lui Bem în Moldova ne scutește să intrăm în amănuntele acelui episod. Explicațiile date scopurilor expediției ni se par, de asemenea, întru totul acceptabile: oprirea înaintării trupelor țariste dinspre Brașov spre Valea Mureșului, tăierea legăturilor trupelor țariste aflate în Transilvania, silirea acestora de a părăsi Transilvania, împiedicarea aprovizionării trupelor țariste prin capturarea depozitelor din Moldova, răscularea ciangăilor din Moldova și chiar a moldovenilor, apărarea ținutului locuit de secui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bun studiu consacrat intrării lui Bem în Moldova ne scutește să intrăm în amănuntele acelui episod. Explicațiile date scopurilor expediției ni se par, de asemenea, întru totul acceptabile: oprirea înaintării trupelor țariste dinspre Brașov spre Valea Mureșului, tăierea legăturilor trupelor țariste aflate în Transilvania, silirea acestora de a părăsi Transilvania, împiedicarea aprovizionării trupelor țariste prin capturarea depozitelor din Moldova, răscularea ciangăilor din Moldova și chiar a moldovenilor, apărarea ținutului locuit de secui, deschiderea drumului lui Bem spre Galiția, la care sunt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amănuntele acelui episod. Explicațiile date scopurilor expediției ni se par, de asemenea, întru totul acceptabile: oprirea înaintării trupelor țariste dinspre Brașov spre Valea Mureșului, tăierea legăturilor trupelor țariste aflate în Transilvania, silirea acestora de a părăsi Transilvania, împiedicarea aprovizionării trupelor țariste prin capturarea depozitelor din Moldova, răscularea ciangăilor din Moldova și chiar a moldovenilor, apărarea ținutului locuit de secui, deschiderea drumului lui Bem spre Galiția, la care sunt de adăugat observațiile altor istorici: mutarea războiului pe terenul inamicului, zdrobirea rezervelor generalului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se alăture. Bem a dat două proclamații (la 10/22 iulie, adresată moldovenilor, și la 12/24 iulie, adresată autorităților civile ale ținutului Tg. Ocna), în care cerea populației să se răscoale, afirmând că turcii vor da ajutor împotriva trupelor țariste. Bem a evitat o ciocnire cu acestea din urmă, retrăgându-se și lăsându-l pe maiorul Tuzson cu 1.300 de oameni spre a aduna voluntari. Cel de al doilea element de care depindea succesul expediției lui Bem era răscularea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
organizată corespunzător unor înalte țeluri, dacă răscularea populației locale ar fi fost pregătită și dacă turcii ar fi luat atitudinea dorită de emigrația polonă. Cum nici una dintre aceste condiții n-a fost îndeplinită, acțiunea lui Bem a rămas pentru trupele țariste o simplă diversiune. Proiectul insurecționării țărilor române nu fusese însă abandonat, fiind reluat pe o altă scară, mai largă, un rol important revenind, de această dată, lui Eftimie Murgu. Acesta din urmă a avut, în acest scop, o întâlnire cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înfocată adeptă a conservării celor mai strânse și leale relații cu Poarta, nădăjduind în atragerea acesteia într-o angajare antițaristă. Primul pas către acest scop era impunerea unei atitudini neutre armatelor otomane în cazul ciocnirii dintre forțelor revoluționare și trupelor țariste în Moldova și Țara Românească. După cum am văzut, Bem încercase să cumpere neutralitatea lui Omer-Pașa, iar faptul că a intrat în Moldova se explică, printre altele, și prin aceea că acolo, spre deosebire de Țara Românească, nu se aflau trupe otomane. Turcii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
produs turcilor o impresie dezagreabilă, ceea ce însemna o foarte slabă consolare. Autoritățile otomane nu puteau și nici nu se gândeau să îmbrățișeze cauza revoluționarilor luptători pentru emancipare socială și națională. Ele îi foloseau în măsura în care îi puteau fi utili contra Rusiei țariste. Poarta nu era pregătită atunci să meargă până unde doreau, de pildă, emigrații polonezi și români, adică până la o angajare militară. De altfel, o atitudine activ dușmănoasă a Porții față de Rusia fusese prevăzută de aceasta din urmă, care luase măsuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
națională și justețea pretențiilor naționale, socotind necesară egalitatea ungurilor cu românii și cehii, câștigându-l pe Teleki, de pildă, pentru această idee, făcându-l să devină „îndeosebi aplecat” să pactizeze cu românii în chestiunea Transilvaniei. Reacțiunea, îndeosebi cea de inspirație țaristă, exagera însă influența emigrației polone din motive ușor de bănuit. În aprilie 1849, de exemplu, în „Albina românească” se scria că Lajos Kossuth „au încăput sub înrâurirea polonilor și acum urmează ca o mașină după propaganda polonă”. Semnificativ este că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca și alți fruntași ai revoluției române, a tras concluzia cuvenită din intervenția contrarevoluționară externă: pentru a putea transforma structurile interne potrivit propriei lor voințe, românii trebuiau să acorde prioritate lichidării imixtiunilor dăunătoare și primejdioase externe, în primul rând protectoratul țarist. În această privință, ideile lui N. Bălcescu și Czartoryski coincideau perfect, cel dintâi încurajând apropierea și cooperarea celui din urmă prin cuvinte flatante. Neîndoielnic, însă, că între N. Bălcescu și Adam Czartoryski rămâneau deosebiri mari de concepție, care pot fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mici l-au ajutat să impună puncte de vedere și azi valabile, îndeosebi în ceea ce privește politica externă a revoluției. El a plecat de la unul din faptele esențiale și evidente: așezarea țărilor române între trei mari imperii conservatoare, reacționare (Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman). N. Iorga a demonstrat că promisiunile de ajutor ale lui Lamartine - și e vorba numai de perioada guvernării sale - n-aveau valoare nu pentru că n-ar fi fost sincere, ci pentru că era imposibil să fie puse în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ducea la Viena, iar în 1936 ajunsese la concluzia că țara noastră intrase în Tripla Alianță datorită „grației disprețuitoare a lui Bismarck”. De repetate ori N. Iorga a susținut că alăturarea noastră la Tripla Alianță a fost dictată de pericolul țarist, care se vădise de mai multe ori, iar ultima dată chiar în 1877-1878, când îi eram aliați. Se pune întrebarea: când a descoperit sau a spus N. Iorga adevărul ? Răspunsul este că el a spus în fiecare din citatele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de care dispune, la opera de limpezire, de înnobilare a acelui timp”. Istoria ca lectură a lumii, coord. G.Bădărău, L.Boicu, L.Nastasă, Fundația Academică „A. D. Xenopol”, Iași, 1994, p. 1-6. IV. INEDITE IV.1. POLITICA EXTERNĂ A RUSIEI ȚARISTE ÎNTRE <ANII> 1825-1861 I. Introducere Politica externă a Rusiei țariste între anii 1825 și 1861, adică în perioada delimitată de răscoala decembriștilor și reformă, se constituie într-o fază distinctă a istoriei relațiilor internaționale ale Rusiei. Istoriografia burgheză și, îndeosebi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acelui timp”. Istoria ca lectură a lumii, coord. G.Bădărău, L.Boicu, L.Nastasă, Fundația Academică „A. D. Xenopol”, Iași, 1994, p. 1-6. IV. INEDITE IV.1. POLITICA EXTERNĂ A RUSIEI ȚARISTE ÎNTRE <ANII> 1825-1861 I. Introducere Politica externă a Rusiei țariste între anii 1825 și 1861, adică în perioada delimitată de răscoala decembriștilor și reformă, se constituie într-o fază distinctă a istoriei relațiilor internaționale ale Rusiei. Istoriografia burgheză și, îndeosebi, nobiliară rusă atribuia caracterului distinctiv al acelei faze efigia domniei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concepție idealistă. Neîndoielnic că, după cum vom vedea, personalitatea țarului Nicolae I a înrâurit politica externă a țării sale. Istoriografia sovietică a demonstrat însă în mod indubitabil că factorii fundamentali care alcătuiesc esența, direcțiile și, în mare parte, metodele politicii externe țariste în acea epocă își au rădăcinile în infrastructura societății, în faptul că aceasta din urmă se afla în stadiul crizei finale a sistemului feudalo-iobagist, amenințat de ascensiunea raporturilor de producție burgheze și de lupta revoluționară a maselor. De altfel, reforma
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
burgheziei, statul rus a fost nevoit să vină în întâmpinarea revendicărilor sale economice în măsura în care ele corespundeau intereselor cârmuirii nobiliaro-autocratice și nu contraveneau noilor tendințe cultivate de marii moșieri angrenați masiv în exportul mărfurilor produse în interior. De aici, politica externă țaristă de asigurare a ieșirilor din Marea Neagră, de expansiune în Asia și peste tot unde interveneau interese fie și numai de ordin politic. Întinderea teritoriului, largul evantai al țelurilor și implicațiilor politice au conferit politicii externe țariste o angajare în plan
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De aici, politica externă țaristă de asigurare a ieșirilor din Marea Neagră, de expansiune în Asia și peste tot unde interveneau interese fie și numai de ordin politic. Întinderea teritoriului, largul evantai al țelurilor și implicațiilor politice au conferit politicii externe țariste o angajare în plan mondial care a condus la confruntări cu marile puteri ale lumii. Structura feudalo-autocratică a statului rus explică nesfârșitele ciocniri cu mișcările de eliberare socială și națională, cu mișcările democratice și de emancipare, în general. În structura
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țarismului. Cea mai întinsă și închegată examinare a temei o datorăm lui Fr. Engels, care, între decembrie 1889 și februarie 1890, a elaborat studiul Politica externă a țarismului rus. Fără să ia în considerare toate determinările interne ale politicii externe țariste, studiul nu e mai puțin o profundă disecție în materie. După cum se știe, Marx și Engels au atribuit expansiunii țariste în est unele rezultate pozitive pentru popoarele mai înapoiate. De data aceasta, Engels apasă asupra trăsăturilor negative ale politicii externe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1890, a elaborat studiul Politica externă a țarismului rus. Fără să ia în considerare toate determinările interne ale politicii externe țariste, studiul nu e mai puțin o profundă disecție în materie. După cum se știe, Marx și Engels au atribuit expansiunii țariste în est unele rezultate pozitive pentru popoarele mai înapoiate. De data aceasta, Engels apasă asupra trăsăturilor negative ale politicii externe țariste, trăsături izvorâte din sistemul social-politic. Sub pana lui Engels, conducătorii politicii externe țariste capătă înfățișarea unei bande de diplomați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
studiul nu e mai puțin o profundă disecție în materie. După cum se știe, Marx și Engels au atribuit expansiunii țariste în est unele rezultate pozitive pentru popoarele mai înapoiate. De data aceasta, Engels apasă asupra trăsăturilor negative ale politicii externe țariste, trăsături izvorâte din sistemul social-politic. Sub pana lui Engels, conducătorii politicii externe țariste capătă înfățișarea unei bande de diplomați. „Cu o perseverență de fier - spune Engels -, urmărind neabătut țelul propus, fără să se dea în lături de la nici un sperjur, de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]