4,715 matches
-
sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major: "La inaugurarea librăriei Cartea Rusă Rafturi de bibliotecă, mese cu cărți, librărie - / Oare-am pătruns în comoara din ŤNopți una o mie?ť. / În juru-mi fioruri se țes de tainică vrajă / Și-n umbră eu caut Duh pus comorii ca strajă. / ŤSesam, te deschide!ť șoptesc eu atunci, prins de teamă, / Și iată: coperți sar în lături ca uși care cheamă. / Și cărțile nu mai sunt cărți, înân
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
frumoasă, ce-ai zis la mojici: Eu vin ca acasă la ocnă, aici". Chema-le-ași pe nume pe toate ce-au fost, Dar ei mi-au rupt lista, n-o știu pe de rost. Lor - negru lințoliu și larg le-am țesut Din vorba ce-au spus-o cu glasul scăzut. Cu ele-s într-una în cugetul meu, Eu n-am să le uit nici în ceas și mai greu. Ci gura prin care mai strigă-un popor, De-o fi
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
în viața ei într-o librărie, că se lăsa venerată cu nonșalanță fără să ofere nimic în schimb (nici măcar un refuz cinstit) și că-și exprima gîndurile mai mult în onomatopee, exclamații și suspine. Eroul trăia în plină ficțiune, cea țesută de el însuși în jurul unui chip amăgitor. La alți indivizi (mai cu seamă în lumea politicienilor de pretutindeni, aș zice) trăsăturile feței se constituie într-o negație vie a propriilor cuvinte, atitudini sau profesiuni de credință. Nu știi încă nimic
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
și, de aceea, intrarea sa în lumea bună a politicii ("jumătatea de împărăție") și chiar căsătoria cu fiica primarului, ea însăși aspirantă la un rol politic major, devin o perspectivă pe deplin justificabilă. Cu excepția logicii basmului, pe canavaua căreia se țese intriga propriu-zisă a romanului, totul ține de o Românie cât se poate de reală, recognoscibilă, aflată sub ochii noștri. Evocând copilăria personajului său, Stelian Țurlea face o plină de pitoresc descriere a vieții din mahalalele românești dinainte de venirea comuniștilor la
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
un pizzicato ciupind coarda unui pian. La fel, un admirabil joc de oglinzi îi alătură pe cei doi îndrăgostiți, Robbie scriindu-i o scrisoare împăciutoare Ceciliei care își aranjează părul în oglindă, în timp ce fumează nervos o țigară, mașina de scris țese refrenul amoros, iar peste umărul lui Robbie putem citi un fragment relevant din varianta șarjată a scrisorii de dragoste "I kiss your cunt, your sweet wet cunt" care brizează atmosfera mélo. Talentul lui Joe Wright este de a juca melodrama
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
la mijloc de secol XX, ancorată în modernitate, întâlnirile personajelor se petrec în spații animate (bar sau stațiune, birou universitar sau hotel, compartiment de tren), doar întâmplările tainice - în reședința de la oraș a familiei ToganÜ, centrul unei pânze de uneltiri țesute de stăpâna casei. Doi bărbați, prieteni între ei, se îndrăgostesc de nora acesteia, rămasă văduvă. Rivalitatea amoroasă și prietenia se convertesc într-o cercetare a misterelor ce plutesc în jurul celor două femei, în curând apare și a treia, ies la
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
spațiile rezervate ale unei considerabile istoriografii și ale unor depozite arhivistice și de biblioteci cu sentimentul întâlnirii cu terra incognita. Într-adevăr, istoriile pe care le aduce Corin Braga la suprafață sunt nebănuite, uluitoare, iar maniera în care le știe țese într-o tramă proprie dezvăluie și aici, unde te-ai aștepta mai puțin, pe prozatorul care s-a afirmat prin romanele onirice ale unui început de ciclu și un jurnal de vise bine primit la vremea apariției. Cercetarea comparatistului pune
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
20 de ani. Un timp al reflecției asupra condiției romanului postmodern și al maturității creatoare. În fapt, trilogia este construită pe două importante personaje - Grigore Plagamat și Miru Rozeta -, care înseamnă lupta dintre Diavol și Înger. În jurul acestor personaje se țese cu migală parabola, alegoria, realismul magic și situarea scriitorului față de cititorul său. O complexitate de situații, care mai de care mai stranii, ce ne dezvăluie o ficțiune greu de stăpânit. Însă, cum orice ficțiune se leagă de realitate, Marius Tupan
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
și nici împotriva neo-legionarismului pe care încearcă să-l construiască acum Becali. În schimb, sunt gata să înjunghie pe oricine condamnă crimele comuniste. Sper să nu ajungem să trăim clipa în care și noi, și ei să cădem în plasa țesută din complicitatea pe care-o stabilesc, peste capul nostru, cu astfel de personaje.
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
în Samos/ în Anamnesia nu se pierdea/ aproape niciodată nimic// în apele acelea/ numerice și calde// de unde plecau/ mai întotdeauna grecii/ în călătoriile lor// spre Ahelios" (15 decembrie 2005). Prin suspendarea atît de presocratică a Olimpului, transpare o ordine cosmogonică țesută din principii elementare, secularizînd aparent tabloul universal: "deasupra cerurile erau/ tot mai multe și reci/ iar zeii tot mai puțini// ceva rămînea totuși acolo/ o triadă încă incertă/ peste apele vii// de care omului îi era/ tot mai puțin frică
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
țeavă Cuțit, puțin, vecin Început, înțepat, încrețit Țipete, cireșe, rotițe Vacanțe, fustițe, măceșe 2. Ascultă cu atenție cele trei cuvinte. Două din ele conțin sunetul CE, iar unul nu. El este „intrusul”. Găsește acest cuvânt! Ceapă, țeavă, cercel Rece, zece, țese Înțepat, purcel, ghiocel Pace, rațe, voce Ceară, ocean, vițel Cruce, crețe, încet 3. Ascultă cu atenție cele trei cuvinte. Două din ele conțin sunetul CI, iar unul nu. El este „intrusul”. Găsește acest cuvânt! Ciment, ținut, răcit Cuțit, sucit, lucios
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
bătut timid din crengi și i-a șoptit cald păsării salvatoare: Ce bine-i că exiști! Fără tine aș fi fost mort acum. Mulțumesc, pasăre dragă! CUIBUL Între ramurile țepoase ale unui zarzăr era așezat un cuib de pasăre. Era țesut cu grijă de jur împrejur, alcătuit ca un culcuș călduț. Înăuntru erau pene și puf moale. L-am văzut de mult timp. Urmăream pasărea care venea cu paie și firișoare de iarbă uscată în cioc, construind cu răbdare și dibăcie
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
ca de candelă la care se vede, parcă, sămânța lui Popescu. Da: suntem chiar sub pământ. Sămânța lui se dezvoltă și crește. Repede. Repede. Carnea s-adună pe oase, pielea se-ntinde cât ai clipi, costumul de gală iarăși se țese, se coase. TAT|L: Deodată pământul se dă la o parte; dispare imediat și înmormântarea. BUNICA: 21 februarie 1995 - eroul nostru deschide ochii, saltă de-acolo și zâmbește. TAT|L: Face semne vesele cu repezitoru înspre aparat și aprinde o
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
Într-o lume în care vrei, nu vrei, se află tot ce mișcă, dragostea nebună le este descoperită și "simandicoșii pentru care mândria și ifosul contează mai mult decât orice" îi supun pe cei doi "obraznici", ce au sfidat planurile țesute de alții pentru ei, unei judecăți publice, în prezența mitropolitului, a familiilor și a unor martori mai mult sau mai puțin credibili, în condițiile în care fiecare dintre cei prezenți se lăsaseră la rândul lor purtați de pasiune și nu
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
cum să-i ajuți". Acest monolog rostit de Mirko, prieten de suflet și de beție al lui Dejan, exprimă metaforic, pe fundalul unor rupturi istorice survenite în destinul individual sau colectiv, imposibilitatea înțelegerii depline a celuilalt, a comunicării nedistorsionate. Deși țesut pe canavaua unui subiect exotic - abordat și de Margriet de Moor în romanul Ducele din Egipt (istoria nefericită a dragostei dintre o țărancă olandeză și un rom) - romanul lui Richard Wagner translează story-ul pe terenul criticii sociale și de idei
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
cunoști. E un sentiment aproape folcloric, căruia nu-i pot găsi rădăcini decît în prostia precaută, carevasăzică, alterată puțin de filosofie, a gospodarilor lui Creangă. Pentru care călătoriile sînt importante. Ele îi scot din cercul lor de tîmpi și le țes aură de filosofi. Așa și cu Georgescu de la referenți, cel care-a început să schimbe, deodată cu călătoriile, și amantele. Sînt, e drept, lucruri care-ți alină frica, nerăbdarea, curiozitatea. Însă ele nu pot fi găsite decît iarna. Femeia care
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
un providențial pas înainte în emanciparea ființei omenești, sau ca pe o catastrofă fără precedent însemnînd începutul degradării speciei umane. Dar locul unde cititorul nu poate să simtă că Paul Hazard se lasă furat de aplombul ideologic cu care își țese retorica este cel în care autorul atribuie oamenilor din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea o conștiință europeană de care aceștia duceau cu desăvîrșire lipsă. E cazul tipic al unui intelectual care astupă imaginea trecutului cu capacul unui
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
care au fost create. Lămpi de moschee au fost amplasate în case particulare. Invers, obiecte seculare capătă semnificații religioase... Un vas metalic adus dintr-o baie din Orientul Mijlociu devine receptacol pentru apă sfințită... Brocarduri folosite pentru fețe de pernă sunt țesute în veșminte preoțești... O delicată cupă de culoarea smaragdului, creație a meșterilor musulmani din Egipt sau Iran, a fost așezată mai târziu într-o montură argintată în Constantinopolul creștin. Adusă la Veneția, este adăugată tezaurului sacru de la San Marco. Încercând
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
emisiuni televizate în cursul cărora sociologul francez face exact ceea ce, cu titlul unui simplu exercițiu de imaginație, încercam să-mi închipui la începutul acestui articol: că cineva, făcînd o emisiune TV, poate face o critică acerbă tocmai ideii de televiziune, țesînd o contrareclamă subtilă pe care o îndreaptă chiar împotriva mecanismului pe care se sprijină rețeaua mondială a imaginilor televizate: crearea unui simulacru pe care oamenii ajung să-l perceapă nu numai ca pe un lucru aievea, dar ca pe o
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
culorile și emblemele statelor din UE, caricînd probabil nu atît ideea de paneuropenitate, cît excesele ei. În Soldat (Soldatul, Croația, 2006), David Peros Bonnot subliniază puterea pe care o au simbolurile și artefactele lor. Statuia Soldatului, în cinstea căreia se țese o întreagă rețea mediatică, prinde viață și ia drept inamici pe civilii veniți să aplaude conștiincios. În cele din urmă, vivanta statuie a eroului este doborîtă eficient de militari, care nu ezită să-și lichideze eroul cînd acesta devine încă
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cu apă astfel încât să se bătătorească mai bine și să poată rezista în timp. Un astfel de perete odată consolidat era greu de disetrus. Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea munca torcătoarelor din sat.La războaie obișnuite de la sate, se Țeseau pături de lâna. Lâna provenea din gospodăriile proprii, dar cânepa se cumpăra din satele apropiate: Pojejena, Sichevița, Moldova Nouă.Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specifice.Lâna era spălată mai întâi în apele Dunării, scărmănată
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Sichevița, Moldova Nouă.Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specifice.Lâna era spălată mai întâi în apele Dunării, scărmănată manual, apoi urma torsul.Când firul de lână era gata, acesta era preluat de Țesătoare care Țeseau pături, postavuri pentru îmbrăcăminte(sursa:Mihai Leonte, p.128 ,din Metafore aprinse). ,, Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negre, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]