994 matches
-
castele de zăpadă... Tot ce aveau în jur era efemerul, tot ce-aveau în suflet, eternitatea! Și câte alte vorbe de duh, plăsmuite de mintea țiganilor n-au devenit celebre! Ascultându-l pe nea Mitică, zâmbesc, amintindu-mi niște butade țigănești de pe la noi pe care acum le regăseam în misterioasa scrisoare: Fie frigu’ cât de mare, numa’ vântu’ să nu bată! - țiganilor nu le place vântul pentru că le spulberă pofta de viață! Dă, Doamne, două veri și-o vară! - iarna nu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
o descopere în ochii cititorului. O enigmă care se cere cercetată și descifrată. Cornel Armeanu a inserat în volum și un grupaj reprezentativ de “Cânticele” nostime, în stil baladier, care aduc aminte de cântecele lăutărești de odinioară, sau de cântecele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu. El reînvie astfel, un gen aproape uitat, al cântecelor de pahar și de inimă albastră. Ioan Barb ajutat de inspirația grafică a lui Costel Tănăsache intră în antologie cu un mănunchi de poeme de sorginte
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
tău cei 11 dolari cu care cei doi trec granița în toamna anului ‘90, temându-te pentru viața lor. O dată ce te-ai alăturat în această călătorie, nu mai poți da înapoi; râzi și plângi, scapi câte o înjurătură în limba țigănească și te trezești uneori, că bați prietenește pe umăr povestitorul, zicându-i: „Hei Sami, asta este prea tare, prea ireală.” Ești însă convins, că de fapt, spui acest lucru pentru că nu vrei să îți recunoști limitarea minții tale în comparație cu cele
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
solidaritate culturală, mai mult decât un dat etnic, mi se pare a fi, de departe, aspectul cel mai încărcat de semnificații. Pentru că sub călcâiul dictaturii au fost strivite și conștiințe ungurești, și săsești sau șvăbești, și sârbești, și bulgărești sau țigănești, și evreiești, nu doar românești. Au avut teoria și practica marxistă această „calitate”, de a nu face discriminări atunci când trebuiau create „opinii” și conștiințe „de masă”. Acum, după 22 ani, la Timișoara pare să fi rămas doar amintirea fugară a
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
-
Că mi-i drag a strânge fân/Pe coastă la Urisâu./” Unul din cântecele interpretate la Festivalul Văii Gurghiului este „Corcioșa,” o bătută, joc specific Văii Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
și la care „destul de mulți aspiră”. Interesant și bine documentat este în foiletonul despre originea țiganilor, exemplificând cu ceea ce spunea John Samson care „găsește originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând după cercetarea idiomului că strămoși apropiați ai limbii romani (țigăneasca) limbile singhaleza, marathi, sindhi, Punjabi, dardica și pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băștinași)”. Revenind la primul capitol al cărți pot spune că autorul este un prozator înzestrat, având calitățile unuia care practică cu talent schița literară, aici intrând
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
într-o șatră de nomazi aciuită lângă Suha Balca, localitate în Transnistria, sărbătorit de o familie, în care el era român și ea evreică și care au fost împreunăți de lăieți, fără să se cunoască și să trăiască după datina țigănească.” (Poet Nicolae Dragoș) * Din câți țigani au fost aduși la Suha Balca au mai rămas doar patruzeci de familii cu 90 de suflete din care 30 de copii. Erau toți lăieți și se cunoșteau bine între ei, mulți fiind neamuri
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
să se convingă că nu-i rea nici credința în Cristos și va face tot ce-i va spune Trifu. Va fi supusă bărbatului său!... Era lămurită că nu-i țigan. Chiar dacă își lăsase plete și barbă, nu avea trăsături țigănești cum erau ale lui Gheorghe și Mihai. Buzele și gingiile nu-i erau vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește, amândoi vorbeau ca între colegii de liceu. Într-o zi
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
mă dea după vreunul, că n-aveam încotro și trebuia să-i ascult. - Nu-ți fie teamă, că la ei nu se admite așa ceva. Fetele care fug după români și țigănuși care se iau cu românce sunt caterisiți de tribunalul țigănesc și scoși din rândul lor. Devin spurcați și alungați. Ăștia de mici sunt tocmiți să se căsătorească. Fata este aleasă de părinții băiatului și adusă la casa lui. De la 12 ani încep să se prăsească. De aia te-au dat
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
în yukuna (equatorial amer.) KAMUI în uruak, nat. amer. KAŠI în guajiquero și caliponan KASIRI în paumari KAXI în piro (nat. amer.) KATH (etrusca, Italia) KÁWE în salinan (California) KEKI în limba până (equatorial) KERI în tariano (America de Sud) KHAM (în țigăneasca și nagameză, India) KHORSHID (persana, Iran) KHURSUN (scitica, sarmata) KIIN în yucatec maya, Mexic KIN în chontal de Tabasco, itza-maya, chorti (nat. amer.) KHAGA în sanscrita KOGE în susu (Guineea) KOGUA în cahuapana (nordul Perului) KOIAS în tătara (koiaš) = KOYASH
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
și Demian Andreia au îmbrăcat și prezentat costume din localitatea Chioar, iar Balogh Luciana din Sălaj. Prezentarea costumelor specifice populației românești din zonă a fost străpunsă de apariția pitorească și originală a Patrisiei Moldovan din Chelința, care îmbărcată în costum țigănesc a dansat un grațios dans oriental. Fetele au recitat și interpretat poezii și cântece consacrate, dar și poezii și cântece create de ele. Astfele Grec Silvia a recitat poezia „Multe stele sunt pe cer/ Care toată ziua pier./ Și mai
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
împănat cu usturoi verde ... și-l vom asorta cu salată verde ... mmmmm ... Aceste gânduri îmi alungară tristețea matinală. După trecerea graniței ... surpriză din partea organizatorilor: sandviciuri proaspete, cu tot felul de bunătăți, la alegere (salam, șuncă, piept de pui, pește, mușchi țigănesc...cașcaval și salată), plus o sticlă de apă (plată sau minerală). Firma de turism ne dăduse un ghid, care ne înzestră cu un aparat interesant, de pus la ureche, în care auzeam clar explicațiile despre program, obiectivele de pe traseu. În
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
vechi popular din Irlanda și Scoția, diferit de intepretarea clasică. Vioara e ținută mai jos, arcușul se mișcă rapid și lovește coardele într-un mod țopăit, la notele mai lungi se apasă mai mult pe coarde, într-un fel mai „țigănesc", pasionat. Este surprinzător cum partea de scripcă din unele piese de blue grass seamănă cu muzica populară maramureșeană. Soliștii practică constant armonia vocală, pe două, trei și patru voci, iar bărbații folosesc des notele înalte cântate în falset. Aproape invariabil
Blue Grass, muzica zonei Apalașe () [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
curg pe direcția nord. Iată câteva dintre aceste mențiuni: 2 august 1414 (6922), Suceava Alexandru cel Bun voievod daruiește lui Toader Pitic și fratelui său, Dragul, satele unde a fost Veriș Stanislav, la Cobila, unde au fost cneji Lie și Țigăneștii, la gura Jeravațului, și unde sînt cneji Tamaș și Ivan, pe Bîrlad, cu hotarele lor vechi. (pl.X) 19 septembrie 1436 (6944), Suceava Ilie și Ștefan voievozi dăruiesc lui Dan Mesehnă satul Ruja Petru și satele Onești, Cîtești, Virișești și
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
cerusei carapacea rarița grătăruită de-o paranoia crăpată modelelor haplea gândac refuzându-și compania ce vă țistuiți clopoței n-ai scoate ochii leului de pluș cum nu te-ar hipnotiza beculețele oarece comando în scris blajine bulevardisme de nu și țigănești erai curioasă de societate dumnezeirea morților peste viețile rămașilor liniște în pași de îngheț zburate florile de piatră la greul sărbătorilor Alexis Carell mi-e prieten de când în Waikiki călire sans aleluion (2010) ------------------------------ George ANCA: (născut la 12 aprilie 1944
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
al Dunării. Căci filmul Asta e (producție ZDF/2001-2002) a fost și el difuzat în cadrul Festivalului Dunărean. (4) Efectele globalizării s-au resimțit și în privința diversiunii „rrom/român”. Astfel, românii din Australia au putut asculta muzică populară românească prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept țigănești. Mai nou și țiganii lăutari - care până mai ieri executau cîntecele popoarelor în
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
român”. Astfel, românii din Australia au putut asculta muzică populară românească prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept țigănești. Mai nou și țiganii lăutari - care până mai ieri executau cîntecele popoarelor în care se întîmpla să trăiască (muzică ungară în Ungaria, muzică bulgărească în Bulgaria, muzică românească în România etc.) - s-au trezit peste noapte să pretindă (doar în
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
trăiască (muzică ungară în Ungaria, muzică bulgărească în Bulgaria, muzică românească în România etc.) - s-au trezit peste noapte să pretindă (doar în România, firește!) că atunci cînd execută bucăți de muzică populară românească ei ar cânta, vezi Doamne, muzică țigănească (autentică!). De altfel, încă din 1961 Cesar Teodorescu, în cartea sa intitulată „Pângărirea cântecului românesc” (Paris, 1961), semnala cum în Uniunea Sovietică și în America se întîmplă un fenomen ciudat: „cântecele românești sunt date drept țigănești sau ungurești”. (5) O
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
cânta, vezi Doamne, muzică țigănească (autentică!). De altfel, încă din 1961 Cesar Teodorescu, în cartea sa intitulată „Pângărirea cântecului românesc” (Paris, 1961), semnala cum în Uniunea Sovietică și în America se întîmplă un fenomen ciudat: „cântecele românești sunt date drept țigănești sau ungurești”. (5) O făcătură de cea mai jalnică speță, în care cuvinte românești erau echivalate cu aceleași cuvinte românești scrise cu o grafie puțin diferită (lucrare dezonorantă pentru imaginea editurii la care își publică în general minoritatea maghiară cărțile
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Acasa > Cultural > Modele > DAMIAN DRĂGHICI. UN GRAMMY IPOTETIC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Damian Drăghici este un muzician de etnie țigănească din România, care a încântat o lume. Ar mai fi fost timp și izvor nesecabil de har să o facă, dar a decis să lase colbului naiul și să ia sub braț mapa de politician, ales fiind ca deputat în
DAMIAN DRĂGHICI. UN GRAMMY IPOTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341887_a_343216]
-
și să ia sub braț mapa de politician, ales fiind ca deputat în colegiul uninominal 4 Bacău, unde are pondere de confrați. Uniunea Națională pentru Progresul României i-a pus la dispoziție scena unui spectacol nu mult deosebit de splendorile alaiului țigănesc, pentru legislatura 2012-2016. În urma unor întâlniri furtunoase la Buhuși cu locatarii efervescenți ai unui vast cartier de o anume picturalitate veche și tradițional asiatică, muzicianul Damian Drăghici a fost schițat foarte ușor în geometria politică buhușeană, căci Buhușiul l-a
DAMIAN DRĂGHICI. UN GRAMMY IPOTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341887_a_343216]
-
impresionismului, și anume diviziunea tonurilor în juxtapuneri violente de tușe de culoare, cu efect dinamic pe retina privitorului. Asistăm la zugrăvirea (ușor ironică) a unui fenomen real surprins de către David Croitor în lucrarea “Evoluție”: etalarea tehnologiei audio-video într-un cartier țigănesc! În tabloul său, artistul scoate în evidență realitatea crudă din România acestor timpuri, în timp ce “Iarna la Dorna” ilustrează “curtea gunoaielor” din realul citadin, învăluită însă într-o lumină caldă și concesivă. Frumusețea tristă a sordidului și umilința derizoriului sunt surprinse
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
gânduri". Dumitru-Puiu Popescu - Director Editor al Revistei "Observatorul"Toronto A apărut pe coperta a patra a volumului “Prin sita vremii” ( 2007) „Deși planul cotidian al Elenei se află în Canada, iar planul sentimental melancolic este fixat în perimetrul teleormănean al Țigăneștilor, reușește să își exprime tumultul interior, prin similitudinea cu puritatea picăturii, care izvoraște prin vechimea seculară a unui zid mânăstiresc din România ... Ploaia, soarele, si toate ale vieții, au îngălbenit marmură albă a vârstei, iscând acel sentiment viu, meditativ, cu
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
și la care “ destul de mulți aspiră“. Interesant și bine documentat este în foiletonul despre originea țiganilor, exemplificând cu ceea ce spunea John Samson care “găsește originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând după cercetarea idiomului că strămoși apropiați ai limbii români (țigăneasca) limbile singhaleza, marathi, sindhi, Punjabi, dardica și pahari de vest(dialecte hinduse vorbite de băștinași ) ”. Revenind la primul capitol al cărți pot spune că autorul este un prozator însestrat, având calitățile unuia care practică cu talent schița literară, aici intrând
VIOREL VINTIĂ-ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340625_a_341954]
-
construim o societate ca aici, dar niște derbedei cu ajutorul unor agenturi străine ne-au înlăturat de la putere. Adică... a înlăturat proletariatul de la conducerea țării. Eu... ca proletar, vă spun cinstit, mă sculam la ora 9. Gustam o bucată de mușchi țigănesc, beam o gură de vizichi, nu-mi plăcea. Să-l ia dracu’, avea gust de ploșnițe. (Se strâmbă) - Ieșeam din vilă, dată de partid, și mă urcam în limuzina cu șofer, dată tot de partid... și plecam către sediul Comitetului
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]