7,914 matches
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dezrobirea ca urmare a intervenției a armatei austriece Eliberarea romilor s-a produs ca
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dezrobirea ca urmare a intervenției a armatei austriece Eliberarea romilor s-a produs ca urmare a schingiurii unui țigan de către stăpânul său. Îmi
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dezrobirea ca urmare a intervenției a armatei austriece Eliberarea romilor s-a produs ca urmare a schingiurii unui țigan de către stăpânul său. Îmi revine onoarea de a fi primul rom din istoria modernă a romilor care readuce pe scena memoriei colective numele celor trei protagoniști care au fost începătorii mișcării de eliberare a țiganilor din robie. Aceștia sunt țiganul
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
ca urmare a schingiurii unui țigan de către stăpânul său. Îmi revine onoarea de a fi primul rom din istoria modernă a romilor care readuce pe scena memoriei colective numele celor trei protagoniști care au fost începătorii mișcării de eliberare a țiganilor din robie. Aceștia sunt țiganul Lupu, schingiuit de stăpânul său Ioniță Koroi, și generalul austriac Paar, care a intervenit la Ghica Vodă. Iată întâmplarea povestită de Theodor Codrescu(1) : Cu ocasiunea publicărei acestui document, sunt dator a împărtăși cititorilor și
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
țigan de către stăpânul său. Îmi revine onoarea de a fi primul rom din istoria modernă a romilor care readuce pe scena memoriei colective numele celor trei protagoniști care au fost începătorii mișcării de eliberare a țiganilor din robie. Aceștia sunt țiganul Lupu, schingiuit de stăpânul său Ioniță Koroi, și generalul austriac Paar, care a intervenit la Ghica Vodă. Iată întâmplarea povestită de Theodor Codrescu(1) : Cu ocasiunea publicărei acestui document, sunt dator a împărtăși cititorilor și cauza de aproape ce au
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
Iată întâmplarea povestită de Theodor Codrescu(1) : Cu ocasiunea publicărei acestui document, sunt dator a împărtăși cititorilor și cauza de aproape ce au îndemnat pe Grigorie Ghica Vodă să șteargă robia de pe facia Moldovei. Este în genere cunoscut că stăpânii țiganilor aveau drept de a'i tortura, fără ca autoritățile polițienesci, să poată a'i stavila; ei puteau să'i bată crud, să'i pue în coarne de fier, să'i lege cu lanțuhuri pentru vinovățiile ce ei ar fi făcut.In
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
să'i pue în coarne de fier, să'i lege cu lanțuhuri pentru vinovățiile ce ei ar fi făcut.In anul 1855 luna Noemvrie Spatarul Ioniță Koroi au legat cu lanțuh de gât și de unu copacu în grădină pe țiganul Lupu, acest nenorocit au început a răcni, țipa, striga, înjura, în căt se speria toți cei cetreceau pe strada Butu la vale. Intre trecători se nimeri și adiutantul Generalului Paar, Comandantu armatei austriece de ocupație; acesta se uită pintre zaplaji
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
se uită pintre zaplaji ca să vadă cauza unei așia văicărări. Indată ce el zări un omu legat cu lanțuhul de gât, se dusă rerpede la Comisie și denunțiă faptul; Comisarul îi respunsă că după legea civilă, stăpînul poate pedepsi pe țigan, fiind el afară din lege, și că el nu poate să'i deie nici un ajutor. Adiutantul nu se descurajiă, el alergă de a spune o așia atrocitate Comtelu Paar, care de îndată se îmbrăcă în toată uniforma sa, și ceru
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
statu. Aceasta este o plagă a societății pe care trbue, nu să o ascundem, precum s'au fost cercat pănă acum, - căci este cu neputință, - dar să o vindecăm cu cât mai curând." Fragment din viitoarea mea carte "Rom sau Țigan" Contact naayram@gmail.com. Facebook ID> Baro Rom (Ulise) Bibliografie 1-Theodor Codrescu, Uricariul Tomul al 10-lea, pag. 86 Iassi, 1888 Tipo-litografia Buciumului Roman. Referință Bibliografică: Eliberarea țiganilor din robie se datorează generalului austriac Paar- schingiuirea țiganului Lupu / Marian Nuțu
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
vindecăm cu cât mai curând." Fragment din viitoarea mea carte "Rom sau Țigan" Contact naayram@gmail.com. Facebook ID> Baro Rom (Ulise) Bibliografie 1-Theodor Codrescu, Uricariul Tomul al 10-lea, pag. 86 Iassi, 1888 Tipo-litografia Buciumului Roman. Referință Bibliografică: Eliberarea țiganilor din robie se datorează generalului austriac Paar- schingiuirea țiganului Lupu / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
carte "Rom sau Țigan" Contact naayram@gmail.com. Facebook ID> Baro Rom (Ulise) Bibliografie 1-Theodor Codrescu, Uricariul Tomul al 10-lea, pag. 86 Iassi, 1888 Tipo-litografia Buciumului Roman. Referință Bibliografică: Eliberarea țiganilor din robie se datorează generalului austriac Paar- schingiuirea țiganului Lupu / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
la analiza matematică. Dar el nu era "idiot", ci L-A ÎNTÂLNIT ÎN MOD PERSONAL PE CRISTOS. De ce părea "idiot" pentru cei "trecuți de dragostea dintâi"? Deoarece el le spunea tuturor despre dragostea lui Cristos, de la profesorii de facultate, până la țiganii din tramvaiul 2. Era "nebun" pentru Cristos. De când eram mic, textul din Ezechiel 33 mi-a rămas că un laitmotiv în urechi: Daca străjerul "va vedea venind sabia asupra țării, va suna din trâmbița și va da de știre poporului
MIE NU MI SE INTAMPLA NICIODATA NIMIC de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_mie_nu_mi_se_intampla_niciodata_nimic.html [Corola-blog/BlogPost/345093_a_346422]
-
-i scoate mai puri ca zăpada. Ce, vă așteptați să moară hidra așa de repede? Gorgona românească va trai mult și bine, câtă vreme indiferența si frica românului este a doua natură. Am ajuns de râsul Europei nu doar datorită țiganilor cerșetori și prostituatelor, ci datorită policienilor și rușinii românilor de a se simți români. Eu am fost la revoluție și, în timp ce unii mureau la Sala Palatului, ori la televiziune, alții se așezau la rând la portocale și la cafea, că
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1436184537.html [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
noi. Iar noi suferim umilințe pentru a ne câștiga dreptul de a fi considerați demni de încredere. Luptăm de două ori mai mult ca cei născuți în țările unde am emigrat, pentru a demonstra că românul nu este hoț, ori țigan, cum ne consideră peste tot, iar românca nu este prostituată. Luptăm de unii singuri, abandonați pe coclauri străine, spre a ne apăra demnitatea, a ne câștiga colțul de pâine și a pune deoparte pentru cei din țară. A bătut vânt
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1436184537.html [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
pe Sfântul Verde? Nu aveți spaimă de vestea Celui care vine, vine Pentru țara ce nu este-a Voastră, scrofi(!) fără rușine...? N-am nimic cu unguretul N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul Cel neprihănit, blajin, Dar
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
în poezia română a primului sfert din secolul 20, cu inerente schimbări de macaz dată fiind tema inedită asupra căreia poeta bate monedă nouă: viața nomazilor de etnie romă în mileniul III. Un scurt-metraj cu imagini „de la locul faptei”, unde țiganii pot fi văzuți cerșind, născându-și plozii în boscheții de la periferia marilor orașe europene. Din prefață reiese ca deranjant un lucru, anume imaginea de veșnic „popor sărac”, atribuită spațiului românesc. Dacă ne uităm însă înapoi în ... Citește mai mult Apărută
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
în poezia română a primului sfert din secolul 20, cu inerente schimbări de macaz dată fiind tema inedită asupra căreia poeta bate monedă nouă: viața nomazilor de etnie romă în mileniul III.Un scurt-metraj cu imagini „de la locul faptei”, unde țiganii pot fi văzuți cerșind, născându-și plozii în boscheții de la periferia marilor orașe europene. Din prefață reiese ca deranjant un lucru, anume imaginea de veșnic „popor sărac”, atribuită spațiului românesc. Dacă ne uităm însă înapoi în ... XI. ANGELA NACHE. FRENEZIE
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
nu și-a dus ideea la capăt, toate privirile s-au întors către el. Degeaba s-a scuzat, degeaba a dat vina pe presiune, pe tensiunea acumulată, pe oboseală, era prea târziu, următorul punct pe ordinea de zi a devenit: „Țigani, sau romi?”. Pauză s-a luat abia peste trei ore, când s-a decis că nu cuvintele sunt cele care rănesc, ci contextul. Ca o mitralieră, descărcată, pe panoplie, sau cu burta plină de gloanțe, în mulțime. S-a ajuns
Trei zile fără ei... „- Așa repede ați venit, copii? Ți-am zis, bă, Livache, c-o să fie bine, hai, pe ei!” by https://republica.ro/trei-zile-fara-ei-z-asa-repede-ati-venit-copii-ti-am-zis-ba-livache-c-o-sa-fie-bine-hai-pe-ei [Corola-blog/BlogPost/339105_a_340434]
-
zis, pentru că începuseră să urle toți. Unii voiau grafie cu î din i, dar să se scrie România, ăia care fuseseră de acord cu â din a nu fuseseră de acord cu marijuana, cei care au votat pentru titulatura de „țigani”, parcă ar fi vrut să rămână și biserica lipită la țâța statului și uite-așa, emoțiile au luat locul rațiunii și profesioniștii au redevenit oameni și s-au înjurat cu sete, omenește, de mamă. Ca toate ședințele de până acum
Trei zile fără ei... „- Așa repede ați venit, copii? Ți-am zis, bă, Livache, c-o să fie bine, hai, pe ei!” by https://republica.ro/trei-zile-fara-ei-z-asa-repede-ati-venit-copii-ti-am-zis-ba-livache-c-o-sa-fie-bine-hai-pe-ei [Corola-blog/BlogPost/339105_a_340434]
-
mașini, ci cărți, ziare, reviste și o anemie aiurea. Toată viața am iubit cultură, arta, frumosul și tot ce am incercat a fost în numele iubirii, al frumosului și al acestei țări minunate numite România fie că are în ea hoți, țigani, maghiari sau români cinstiți, ei sunt frații noștri. Las acest cont moștenire, cu misiunea spirituală de a scrie pentru voi de nedreptate și de frumos, de artă și de justiție verișorului meu Băluța Daniel, las cărțile mele și ziarele jumate-jumate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/andrei_toader/canal [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
mașini, ci cărți, ziare, reviste și o anemie aiurea. Toată viața am iubit cultură, arta, frumosul și tot ce am incercat a fost în numele iubirii, al frumosului și al acestei țări minunate numite România fie că are în ea hoți, țigani, maghiari sau români cinstiți, ei sunt frații noștri. Las acest cont moștenire, cu misiunea spirituală de a scrie pentru voi de nedreptate și de frumos, de artă și de justiție verișorului meu Băluța Daniel, las cărțile mele și ziarele jumate-jumate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/andrei_toader/canal [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
toți pe cei care îi vedea prin curțile caselor sau la porți. Șerban era un om prietenos de felul lui, avea câte o vorbă pentru fiecare, fără să țină cont că era avut sau nu, că era român, ungur sau țigan, că în satul lor se găseau de toate felurile. Era și foarte săritor și dacă putea ajuta cu ceva, o făcea fără să stea prea mult pe gânduri. Consătenii îl iubeau și respectau și nu de puține ori îl compătimeau
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
aduși de la munte, inimoși și iuți ca săgeata. Când ieșea noaptea la furat, Marin Ciulei lăsa porțile deschise, ca la întoarcere, să i se piardă urma, iar hoțul neprins e negustor cinstit. Într-o iarnă, furase un cal de la un țigan. Acesta l-a recunoscut și i-a zis că-l va da pe mâna jandarmilor. S-au certat crunt. Într-o noapte, ce s-a gândit Marin să facă, a luat capra din bătătură, s-a dus cu ea la
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488466095.html [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
ce s-a gândit Marin să facă, a luat capra din bătătură, s-a dus cu ea la geamul omului chiar la miezul nopții și strângând capra care zbiera speriată, a zis cu vocea schimbată: - Te împaci cu Marin Ciulei? Țiganul, crezând că era necuratul, a răspuns: - Mă împac, românico, mă împac... Aveau un mânzuleț la grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă mă-sa, ce știa el, era pus pe joacă și a
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488466095.html [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]