2,211 matches
-
nu vedea - nu-ți vezi niciodată ceafa și nici ochii surghiuniți nu văd -, atunci îmi puneam prin asociație de idei cealaltă întrebare, inutilă, suportabilă: „Mai sunt oare pe lume acești copii români de pe scări, mai e acolo acea tânără mamă țigancă de la supermagazin? N-o să aflu niciodată și de fapt nu mă privește. N-o să aflu bineînțeles în noaptea asta, iar mâine o să uit s-o întreb pe Luisa dacă ea mă sună pe mine sau eu o sun pe ea
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
el, înainte de a îndepărta prosopul cu care-mi acoperisem pieptul, l-am întrebat în șoaptă: nu sunt prea slabă? Mi s-a părut că nu înțelesese vorbele mele sau doar se prefăcea. În timp ce ne mângâiam, mi-am amintit de cuvintele țigăncii Zara, dar, oricât de mult aș fi vrut să i le spun, n-am îndrăznit. El, ca și când le-ar fi auzit, m-a privit surprins. Ba chiar am avut impresia că o strălucire ciudată îi străbate privirea. O undă de
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
Destinatarul nu este vreun dușman, ci chiar partenerul cu care ar trebui să guverneze țara. Dar... e mai simplă politica lui hăis și cea, decât cea a responsabilității și a lucrului bine făcut. Vor fi oare românii gata să înlocuiască ”țiganca împuțită” cu ”parșivenia chiloțeilor”? P.S. Totuși, printre atâtea epitete și desuuri, ne mai guvernează cineva?”, a scris Diana Tușa.
Diana Tușa, despre Parșivel și Chiloței by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35311_a_36636]
-
altfel. Romanul are două planuri: unul ce prezintă viața lui Jacob „cu c” și a familiei sale, compusă din tatăl apărut din furtună, mama care făcuse avere în America în tinerețe și bunicul Niclaus Obertin - și completată, de la distanță, de țiganca Ramina, o adevărată mamă de suflet a chinuitului narator -, iar al doilea, de fundal, este saga familiei Obertin (la origine, Aubertin), ce începe undeva departe, în adâncul istoriei, în 1635, când lorenul Caspar fuge din tabăra suedeză, în timpul Războiului de
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
Google) Victor Ciutacu a scris pe Facebook că mai bine își ”zboară creierii”, decât să devină ”o legumă stranie”, într-un text în care critică aspru societatea actuală. ”Lumea asta a luat-o razna. Mănâncă știr, ciuboțica cucului și pizda țigăncii. Bea buruieni presate. Face benevol clisme și detox cu ceaiuri de rădăcini seculare de la alimentară. Naște acasă. Salvează mieii, iepurii și iezii (câinii-s deja titlulari în paradisul mănușilor, creveții stau pe lista de așteptare). Fuge bezmetică prin parcuri, se
Ciutacu: Mai bine îmi zbor creierii. Vezi la ce se referă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35413_a_36738]
-
spus Victor Ponta. De asemenea, premierul a mai zis la Antena 3 că va fi atent pe viitor, pentru ca dacă va spune "Bună ziua" să nu se înțeleagă de către "coloneii lui Traian Băsescu" că a înjurat sau a spus "găozar" sau "țigancă împuțită". Victor Ponta a fost acuzat de mai mulți oameni din presă că, în timp ce vizita zonele inundate din Teleorman, i s-ar fi adresat necuviincios ministrului Doina Pană cu formula "Tu ce faci, fă, Doina, aici? Aveai chef de niște
Noua reacție a lui Ponta legată de episodul "Fă, Doina" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34775_a_36100]
-
potențează aspectul dual, ritual, dramatic al alterității”. Partea secundă a volumului, cu aplicații pe texte românești, au numeroase verdicte de luat în seamă, incitante, fără excepție. Să mai amintim câteva: „gândirea mistică - aflată la temelia prozelor fantastice din volumul La țigănci - nu lucrează la identificarea lucrurilor, ci dimpotrivă, la deturnarea și dezidentificarea lor”, „Rusoaica se transformă într-o odisee basarabeană, plină de delicioase anacronisme”; „motivul jocului de-a v-ați ascunselea pe linia de hotar revine cu insistență în Iarna bărbaților
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
trăiește o deșertăciune spirituală”. De ce fierbe copilul în mămăligă este povestea unei nubile ce-și construiește ludic antidotul fricii. Într-o familie de circari, mama este „femeia cu părul de oțel”, susținută la înălțime de un soț alcoolic. Sora vitregă, țigancă, liniștește tânăra naratoare în momentele de suspans, spunându-i povestea copilului care fierbe în mămăligă. Astfel că realitatea poate fi acceptată numai prin minciună. Citim povestea unei familii disfuncționale. Între soți există doar o legătură contractuală, necesară pentru a ieși
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
a contempla numai nimicnicia și haosul" ( Rendez-vous au Jugement dernier). Mai departe, desfășurările stilistice ale autorului nu pot să pară decât firești. Ascultați: " Noaptea întreagă era molatecă și arzătoare, și de o senzualitate grosolană și pipărată, așa cum este sexul unei țigănci" (Rendez-vous au Jugement dernier). Într-adevăr, nu lipsește decât cuvântul neaoș și adecvat, pentru ca peisajul acesta să merite iscălitura autorului, pe deplin. Dar când se decide să rămână un băiat "de familie", el știe să scrie mai pe ocolite. De
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
deontologilor! O fi zis ceva Traian Băsescu, o fi înjurat femeia'", a spus Mircea Badea la Antena 3. De asemenea, prezentatorul emisiunii "În gura presei" a făcut referire și la episodul în care șeful statului a calificat o jurnalistă drept "țigancă împuțită". "Cât era de agresivă țiganca asta împuțită... nu știu, Maria... da?... trebuia să i se întâmple odată...", zicea președintele, într-o discuție privată cu soția sa, după ce în 2007, i-a smuls telefonul unei ziariste. "'Nu știu, Maria, dar
Mircea Badea: "O fi zis ceva Băsescu" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29196_a_30521]
-
Băsescu, o fi înjurat femeia'", a spus Mircea Badea la Antena 3. De asemenea, prezentatorul emisiunii "În gura presei" a făcut referire și la episodul în care șeful statului a calificat o jurnalistă drept "țigancă împuțită". "Cât era de agresivă țiganca asta împuțită... nu știu, Maria... da?... trebuia să i se întâmple odată...", zicea președintele, într-o discuție privată cu soția sa, după ce în 2007, i-a smuls telefonul unei ziariste. "'Nu știu, Maria, dar era așa de agresiv... încât trebuia
Mircea Badea: "O fi zis ceva Băsescu" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29196_a_30521]
-
Mazrek de Ismail Kadare, America lui Kafka, Privirea Contesei Hahn-Hahn de Péter Esterházy, Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă, Pescarul Amin și Lostrița de Vasile Voiculescu, Donna Alba și Rusoaica de Gib Mihăescu, Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, La țigănci și alte povestiri ale lui Eliade, Iarna bărbaților de Ștefan Bănulescu ș.a.). Acest periplu centrifugal, mai focalizat pe anumite scrieri în cea de-a doua parte a cărții, își găsește însă linii de structurare în funcție de câteva modele existențiale și literare
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
Brâncovenesc, Cântarea României cu o adevărată definire a fenomenului), altele erau descrierea unor cutume ținând de istoria comunismului (întâmplări la aeroport, stegulețe, portrete cunoscute, lupta popoarelor pentru pace) sau a vieții cotidiene în comunism (cozi la făină, mașini cu butelii, țigănci cu kenturi), altele decodificau printr-o informație la zi formule ironice, de argou (adidași). De altfel, cel puțin în ce privește acest ultim cuvânt, informația ziaristului Kevin Jackson o depășea pe a mea. Eu mă gândisem pur și simplu la pantofii de
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
pentru că este și Ziua Eroilor. Este un prilej deosebit să ne amintim de toți cei care au luptat pentru libertatea și demnitatea poporului român. De fiecare dată când mă aflu în sudul Republicii Moldova, vizitez negreșit și cimitirul ostașilor români de la Țiganca. Este un loc cu o încărcătură emoțională deosebită, un loc sfințit de sacrificiul suprem al miilor de militari căzuți pentru eliberarea Basarabiei. Ei sunt exemplele de caractere la care trebuie să ne raportăm, pentru a oferi poporului român viitorul pe
Ziua Înălțării Domnului. Eba, emoționată în Republica Moldova by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29943_a_31268]
-
și abatorul în culori neplăcute și vorbește despre cîinii vagabonzi și semisălbăticiți din București, prezenți peste tot, o victimă și ei a socialismului, rămași de pripas cînd stăpînii lor s-au mutat în blocurile construite de Ceaușescu. Bucureștiul cu florăresele țigănci a fost și este un oraș balcanic, colorat, vioi și dinamic. La București, naratorul locuiește în vila profesorului universitar de biologie Uricariu, pensionar, a cărui soție fusese director în Ministerul de Finanțe, sesizînd imediat că gazdele lui fac parte din
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
care ți-o citește contra unei sume modice, din care să-și ia și el o vodcă plus un pachet de țigări. Maria, cea mai în vîrstă prostituată din zonă, stă la aceeași masă cu Flaviu. Sunt prieteni. Maria e țigancă, dar de oraș, adică nu se amestecă niciodată cu pirandele în fuste colorate, fumează folosind un țigaret subțire și are o figură blîndă, de mamă cu mulți copii. Cînd nu-i pe terasa cîrciumii, o găsești pe trotuarul de lîngă
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
suprarealiștilor. Ritualuri de vînătoare, implorări de ploaie, prostul satului, și el un strîngător de alte ciurucuri. Un hoț de icoane, pescar, pe gîrlă, de sfinți trimiși în procesiune, să facă să-nceteze seceta. Planete de papagal: ,Bătrînul intrase după o țigancă cu galbeni în păr și lulea în gură, care îi îmbia pe cheflii să-și afle viitorul în Ťplanete de tînărť. Dar cui îi păsa de rostul stelelor, cu parale în chimir și vin în mațe? Bătrînul îi cumpără toate
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
fie la Etno Tv, unde actorul Jean Constantin privește și ascultă extaziat folclor de ultimă oră, oarecum de nuanță realist-socialistă: N-ai să vezi în lumea mare Țigan să moară de foame... N-ai să vezi cuc să clocească Nici țigancă să muncească! Ei, parcă se mai înveselește atmosfera în fața televizorului nostru, și trăim momente de relaxare și patriotism când aflăm dintr-un reportaj tv că, dovedindu-și încă o dată spiritul de buni gospodari în aceste vremuri de restriște administrativ-economică și
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
cedării forțate a Basarabiei. Ce s-ar fi întâmplat dacă eram eu în locul lor? MLC: Cum ați demarat acțiunea, concret? Ați putea să ne spuneți mai multe detalii despre „aventură” călătoriilor în Basarabia? Cum a fost cu instalarea troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai multe detalii despre „aventură” călătoriilor în Basarabia? Cum a fost cu instalarea troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc de îngropăciune a mii de ostași români aruncați de-a valma în 1941, în timpul războiului de apărare al Basarabiei. Aici am cules oase de pe câmp cum culegi ciupercile, gropile fiind făcute în grabă, la suprafață, iar cimitirul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
marii zilei, până ce am aflat un departament care abia se înființase, numit „Oficiul Național pentru Cultul Eroilor” unde am gasit oameni de mare isprava, în special colonelul Scarlat. Cu ajutorul lor s-a reconstruit Cimitirul de Onoare al Ostașilor Români de la țiganca, apoi la Cania, la Nicolaeuca la nord de Chișinău și un început de cimitir la Ialoveni, în sud de Chișinău. Prin intervenția lui Florin sârman de la Bistrița s-au confecționat la Reghin niște impunătoare și frumoase troițe maramureșene care au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
păzească locul de atacurile frecvente ale bul gărilor din satele vecine (Stoianovca), care veneau beți provocând scandaluri ca să oblige pe români să plece din zonă. La Cania rămăsese părintele Buduja să aibă grijă de cimitir. Inaugurarea oficială a cimitirului de la țiganca s-a făcut în anul 2006. Sfințirea troițelor s-a făcut de către IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, iar la eveniment au fost prezenți delegați ai Ambasadei Române al Chișinău și foarte mulți cetățeni basarabeni veniți să-și aducă salutul eroilor căzuți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dată s-a aruncat gaze lacrimogene în micuța cameră pe care o foloseau românii drept loc de închinăciune, apoi tot felul de șicanii care să exaspereze oamenii ca să plece sau să renunțe la slujbele lor creștine. La o ceremonie de la țiganca cunoscusem pe Vasile Iordăchescu, român din Ucraina, care mi-a confirmat ce se petrece la Hagi Curda și am înțeles că numai cumpărând o bucată de pământ care să fie proprietatea noastră se poate construi o biserică ortodoxă, care să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ne spune: „Suspectul interogat de poliție a fost chiar Cristian Vasile, eliberat repede din lipsă de probe”. ZARAZA, cea care apare că eroina romanței pe care o cântă, atât Zavaidoc, cât și Cristian Vasile (nume dat „Zaraza”, de către autor, unei țigănci crescută în alaiul a zece cobzari) nu are nici o legătură cu povestea uciderii (din întâmplare) a unei țigănci (față orfana, care vindea flori în spate la Hanu lu’ Manuc, în preajma Pieții de Flori, uneori mai cânta să-și atragă clienții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]