2,113 matches
-
Giurgiu), muzicologul Constantin Tufan Stan (Lugoj), prof. Dimitrie Costa, prof. Stela Boulescu, artist plastic Maria Goian (Timișoara), poeta Lavinia Pospesch (Spania), poeta Ioana Cioancăș, istoric Bogdan Firu (Timișoara), artist plastic Petre Kneipp (Germania), scriitor Adalbert Gyuris (Germania), bibliotecar-scriitor Erwin Josef Țigla (Reșița), publicistul Titus Crișciu (Reșița), scriitorul Vasile Bogdan (Timișoara), colecționarul mineralog Constantin Gruiescu (Ocna de Fier), prof. Ioan Cenda (Oravița), prof. Ion Albu (Berzovia), etc. Revista „Bocșa culturală” se află în cel de-al 15-lea an de apariție și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
și Cristian Feieș, Dana Victoria și Dieter Henn, Gerlinde și Hetmuth Kierer, Aloisia și Anton Kunz, Ioana și Costel Mihăilă, Edith și Horst Neff, Maria și Anton Rang, Helene și Reinhard Richer, Adriana și Mircea Ruja, Ana și Erwin Josef Țigla, Theresia și Peter Weinfurter, Mărțina și Sebastian Zels, BoWeDi și Heimatstub’n zu Wolfsberg. Ulterior s-au mai alăturat și familiile: Ana și Ion Bădescu, Veronika și Bruno Eichinger, Maria Eichinger, Katharina și Andreas Homeier, Yvonne și Reimar Krecsmar, Barbara
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
acra cu găluște de cartofi, prăjituri, țuică, bere și vin) la Pensiunea Heidi unde au fost înmânate însemnele de recunoștință pentru contribuții și participare. Lucian Ducă a primit, din partea președintelui filialei Caraș-Severin a Forumului Democratic al Germanilor din România- Erwin-Josef Țigla o DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ pentru merite deosebite în slujba promovării culturii minorității germane din și în Banatul Montan, pentru întreaga sa activitate pusă în slujba multiculturalității spațiului Banatului Montan, pentru sprijinul acordat Asociației de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
mulțumesc frumos. Tocmai desenam o cioară și mă chinuiam cu ochii ei, care deveniseră albi, atât de albi, încât mi-am adus aminte de Eberhart, de movilele de nisip și de cei doi lei de pe malul lacului care priveau pe deasupra țiglelor caselor de peste drum, mai bine zis, tocmai renunțasem să mă mai mocoșesc cu ochii unei păsări împăiate, când a venit după mine însuși directorul și, în timp ce clasa era în picioare, m-a învoit de la sora Augusta pentru o problemă importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
a moșiei părintești cucoana Sofița care avea mulți copii. Când a venit în Filipeni, nu avea unde sta, a stat cu chirie în Lunca, până și-a făcut casă (nu conac) ceva mai mare ca o casă țărănească, acoperită cu țiglă, care a rezistat până după evenimentele din 1989. A trăit modest, din veniturile mici aduse de cele 100 ha, lucrate după sistemul vechi, cu țăranii din Slobozia și din Lunca. În 1949, când au fost expropriați foștii moșieri, și ridicați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise, din care trebuie să înțelegem că nu casa, valoarea ei, constituia un impediment pentru plecarea în bejenie. Dimpotrivă, casa era abandonată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vreme. Din argea (partea de susă a casei, cu acoperișul) făceau parte căpriorii, de o parte și de alta, peste care se aplicau lețurile în care se prindea cu cuie dranița, scândură dacă se punea tablă, rigle dacă se folosea țigla. La casele vechi răzășești făcute din bârne, prinderea se făcea cu cuie de lemn (casa bătrânească a lui Emil Boghiu, alte case din Fruntești, Stoleru, Ciuchi, Bârgâoanu, Oprișan). Capetele vizibile ale căpriorilor sunt ciopliți cu un model despre care nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acum, la strung, din lemn de doage... Să plângă lemnul pus pe strung Când hohotit, când mai prelung Căci două bețe, seci oloage Ard potolit în patru doage. MARIA SPRING Cu altul pe o bancă bătută la un nuc, De țigle arse târgul roșea până departe; O toamnă despuiată, un vânt de balamuc Se călăreau la vale pe ierburi multe, moarte. Și cel căzut cu capul în pălmi, pe vis năuc, De-atîta lâncezire scăpase un trabuc, Muc desfoiat și umed la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cătun de munte. Pe malul apei însă clădirile erau impunătoare și moderne, iar navele de pasageri tulburau apa limpede și curată a râurilor, cu elicele lor aflate în mișcare. Erau clădiri cu două, trei sau patru nivele, cu acoperișuri din țiglă de diferite culori sau model, chiar și blocuri cu până la zece etaje. Un oraș întins mai mult pe malurile celor două ape navigabile și mai puțin spre colinile din împrejurimi. Prietenii mei au mai fost în aceste locuri în vizită
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
într-o țară de căcat, de parveniți-maneliști. Țara celor o mie de fleacuri. Sau că România colcăie de jeguri. Reprofilate. Suntem o țară bogată, dar care trebuie musai să fie nelocuită. Nu putem continua, cel puțin aceia care avem toate țiglele pe casă, să tratăm libertatea cu seriozitatea badmintonului pe plajă. Educația înaltă nu mai folosește la nimic, fiind mai degrabă un handicap sever. Un lucru e cert: clasa politică actuală, în întregul ei, este ’’emanația¨ comunismului. O clasă politică hrăpăreață
PREA NE JELIM SI BARFIM CA NISTE CURVE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363208_a_364537]
-
cu hoteluri și restaurante, toate amplasate într-o pădure deasă, de foioase, ce cobora de pe versanții muntelui Ore. Košice era un oraș curat, cu multe construcții cu arhitectură veche, în general în stil gotic, colorate pastel și cu acoperișurile din țiglă sau olană roșie. Pe bulevardul central am văzut statui impunătoare turnate în fier și bronz, care reprezentau, în general, scene mitologice, cu personaje existente doar în cărțile de povești. Catedrala Sfânta Elisabeta era imensă, încărcată cu statui de sfinți și
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Mormântul, fiind situat pe un spațiu înalt, îi va permite, poate, reginei să privească și după moarte marea, castelul, să se bucure de farmecul grădinii și să privegheze asupra oamenilor locului. Văzut de sus castelul își dezvăluie numai acoperișul din țiglă roșie, din care se înalță zvelt și luminos minaretul de culoare albă, ce poate fi ușor confundat cu un far și care te-ar putea trimite la o localizare într-un mediu musulman. Imaginile și culorile ți se întipăresc fascinant
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
copii, care avea ca educatoare, pe Luiza Covaciu, fiica primarului la aceea dată. Acestea sunt primele cadre didactice care apar cu retribuție plătită de stat. Între anii 1921-1922, a fost construită o școală nouă din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă, ce avea o sală mare de curs, în care încăpeau până la 100 de copii, și o locuință pentru învățător, acesta fiind Ștefan Setiel, originar din satul Tohat. În anii următori ai perioadei interbelice, atunci când la conducerea Ministerului Învățământului s-a
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului plouă cu gheață peste morminte în turlă un clopot se dă peste cap ies aburi din cripte și gem oseminte cu barda de parcă lovește-un casap smulge o țiglă vântul și-o duce departe în țarnă în lutul cleios țipă de moarte păsări năuce se zbat fără aripi târâte pe jos plouă cu gheață peste morminte ca un potop de sudalme pe-o floare ca un cuțit înfipt în
PLOUĂ CU GHEAŢĂ PESTE MORMINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366846_a_368175]
-
Cetatea vechii Corone, în care eu stau boierește, vin pe lângă noi, să ne șoptească povești de dragoste și tainice dureri din veacuri dispărute. Aerul, afară, e minunat, curat și răcoros, dar soarele blând și bun dă văpaie totuși acoperișurilor de țiglă roșie sau maron. Minunate locuri, aici, în Piața Sfatului, iar unele culori îmi amintesc și de pânzele pictate, cu har și dor, de Liana Saxone Horodi... E un alt Brașov, și totuși mă regăsesc și-n el. Lume în mișcare
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
frumusețea florilor tropicale și arhitectura interioară. Curtea plină cu ornamente florale în sute de culori, era apărată, la distanțe bine chibzuite, de arnăuți înarmați, aflați în dreptul chioșcurilor de lemn. Abia din trăsură ispravnicul observă razele soarelui, care făceau să strălucească țigla smălțuită a acoperișului palatului. Oftă adânc, își rezemă capul de tetiera scaunului și-n mersul legănat al caretei se cufundă în gândurile lui. Rămași singuri, Vodă Mavrocordat, se întoarse către vornicul Radu Popescu și, cu supărare mare în glas, îi
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
cu hoteluri și restaurante, toate amplasate într-o pădure deasă, de foioase, ce cobora de pe versanții muntelui Ore. Košice era un oraș curat, cu multe construcții cu arhitectură veche, în general în stil gotic, colorate pastel și cu acoperișurile din țiglă sau olană roșie. Pe bulevardul central am văzut statui impunătoare turnate în fier și bronz, care reprezentau, în general, scene mitologice, cu personaje existente doar în cărțile de povești. Catedrala Sfânta Elisabeta era imensă, încărcată cu statui de sfinți și
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
nici asfalt. Iar din Deva la Arad Tăiem panglici lozincard, În ore de după-masă Democrații merg acasă. Tot suspină-n ziua mare Soare devenit licoare, În socialism a fost solid Astăzi e luminos lichid. Invită parcă trist la dans, Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoare Și cosesc raze de soare. 05.01.14 ... Citește mai mult Cântec de petrecereFoaie verde beau licoareși cosesc raze de soare.Beau din strachină rachiuDe la sticlă mă abțiu.Un inspector
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
tresaltCă nu-i piatră nici asfalt.Iar din Deva la AradTăiem panglici lozincard,În ore de după-masăDemocrații merg acasă.Tot suspină-n ziua mareSoare devenit licoare, În socialism a fost solidAstăzi e luminos lichid.Invită parcă trist la dans,Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoareși cosesc raze de soare.05.01.14... XXXI. HAI SĂ NE IUBIM, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014. Hai să ne iubim sâmbătă seara Pe
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
al optsprezecelea: Vanitate Vâslele-n sus, vâslele-n jos Regina mlaștinilor nu poate s-adoarmă Plutește trează peste vânătorii de suflete în labirintul de bârfe Vâslele-n sus, vâslele-n jos Regina apelor de culoarea ardeziei cercetează sufletul caselor cu țigle Regina fiarelor geriatrice alunecă, se rotește, își ia zborul peste mlaștini de bârfe Vâslele-n sus, vâslele-n jos Regina Mării de argint atinge coloane, arcade și case Scormonește vise luate de vânt, Regina tenebrelor află refugiu în mlaștini de
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
poți pregăti pentru așa o excursie. Indiferent ce-ți imaginezi, la fața locului găsești altceva decât te aștepți! În drum de la aeroportul Narita spre capitala niponă, erau case mărunte ce mi-au amintit de cele de pe lângă gara din Sibiu. Cu țiglă, vopsite în portocaliu, și obloane de lemn. Mi s-au părut că seamănă. Îl aud însă pe Marin spunând: Uite la stânga ta, plantațiile de orez... Tokyo Proverb japonez: „Omoitatta ga kichijitsu” ( Nu întârzia să faci ce ai hotărât - Ziua cea
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
cu hoteluri și restaurante, toate amplasate într-o pădure deasă, de foioase, ce cobora de pe versanții muntelui Ore. Košice era un oraș curat, cu multe construcții cu arhitectură veche, în general în stil gotic, colorate pastel și cu acoperișurile din țiglă sau olană roșie. Pe bulevardul central am văzut statui impunătoare turnate în fier și bronz, care reprezentau, în general, scene mitologice, cu personaje existente doar în cărțile de povești. Catedrala Sfânta Elisabeta era imensă, încărcată cu statui de sfinți și
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
zborul acrobatic, la înălțime! Frații Cristea, copii timișeni înnăscuți cu aptitudini acrobatice Frații Cristea, timișoreni de obârșie, au fost predestinați splendorilor circului, având înnăscut spiritul și abilitatea acrobatică. Când erau copii plonjau din copac în copac, sau pe casă, spărgând țiglele, ori săreau dintr-o șaretă, pe cai. Dumitru, cel mai mare dintre frați s-a atașat de o trupă de circ, de foarte tânăr. „A lucrat ca recuziter, apoi a început să deprindă treptat, execuția unor numere, de la aruncarea cuțitelor
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
100 - o statistică”. Cu un tată mai mult plecat la lucru, copiii au rămas în grija bunicilor. Și viețile lor sunt de luat în seamă. Bunicul din partea mamei, Ion Stănilă, a căzut prizonier la ruși. Acolo a învățat să facă țiglă și cărămidă. După aceea, și-a construit el însuși propria fabrică de țiglă și cărămidă. Era un om frumos, înalt, însă foarte dur. „Mila te ucide” - spunea el. Adesea, venea după bani la tatăl lui nea Mitică... Copiii îi spuneau
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]