8,142 matches
-
fântânii din piatră cu cumpăna lungă, la capătul căreia atârna ciutura grea din lemn, cu doagele năpădite de mușchi verde, fie vară fie iarnă. Se oglindea în apa clară, tulburată de picăturile prelinse de pe ciutură, care desenau cercuri concentrice. Odată țipase privind în jos, adâncul întunecat imitându-l. Era tare încântat de ecou, credea că nimeni nu mai știa ce fenomene ciudate se produceau acolo, în întuneric. Gândea că-i va uimi pe toți cu descoperirea lui; ridicându-se de deasupra
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
deja cu mașina de gătit, camuflat strategic de o grămadă de prosoape de bucătărie, iar un morman de crătiți i se urcau în față ca o piramidă. -Ea ne face să ne simțim consumați de vină! -Elena, Victor...Elena, Victor...! țipă strident o voce ca glaspapirul de partea cealaltă a ușii. Un ciocanit greu reverberează prelung. -Elena, Vicotor...Coborâți imediat...este Colonelul!...repede, repede...strigă glasul apretat din spatele ușii din stejar bine lustruite. Elenași Victor tresar. Se privesc vinovați. Ies din
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zi_de_vara_proza_de_mariana_zavati_ga_al_florin_tene_1347599313.html [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
Câinele credincios mușcă mâna care îl lovește. Sluga fricoasă fuge de la stăpânul avar. Eva ta va pleca, într-un final, de lângă tine, Adam, tu, cel care ar fi trebuit s-o țină la pieptul său, cinstindu-ți carnea care a țipat când coasta i-a fost smulsă. Ai înrobit-o. Va veni vremea când se va rupe de tine, când va simți că misiunea ei alături de tine s-a încheiat, că nu vă mai leagă nimic. Adam, ea poate! Tu nu
SCRISOARE DE LA EVA PENTRU ADAM de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1456686027.html [Corola-blog/BlogPost/381169_a_382498]
-
dor cu-al neputinței nou; Mă cheamă iar cu-a gândului chemare Și-am să-ți răspund cu-al inimii ecou. Să ne-ntâlnim în seara fără clipe, Închiși în dorul clipelor din noi, Lăsând tăcerea-n jur ca să ne țipe, Ne pese doar că suntem amândoi. Precum Brâncuși cu-a lui îngemănare Ce ține piatra strânsă pentru veci, Noi să simțim a brațelor prinsoare, Fiori nestinși ai degetelor reci. Și ca-ntr-un scris din datina străveche Cuprins în zicători
MĂ CHEAMĂ IAR CU-A GÂNDULUI CHEMARE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_cheama_iar_cu_a_gandului_chemare_.html [Corola-blog/BlogPost/356124_a_357453]
-
ne-am oprit câteva clipe și am privit curtea spitalului, birourile, clădirea imensă a spitalului, ploaia care cădea acum liniștitor, asta doar în câteva clipe, pentruca liniștea nopții a fost străpunsa de un clacson al unei mașini. Apoi un barbat țipând vociferind, înjurând, a sărit poartă principala a spitalului. Corbacho a început să alerge parcă ar fi vrut să fie în toate părțile și în subsol și la poarta oriunde era nevoie. Am alergat și eu în urma lui dar el alerga
GREUTATEA NOPTII (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/Greutatea_noptii_3_eugen_oniscu_1337783025.html [Corola-blog/BlogPost/340683_a_342012]
-
simțim cum boxele sună asurzitor în mahalaula noastră plină de copii. În lipsa emisiunilor TV sau a jocurilor electronice, jucam „bâza” sau „leapșa” sau ne alergam unii pe alții ca nebunii, să vedem cine ajunge primul la zid, să scuipe peretele țipând transpirat cât îl ținea gura: „ptiu pentru mineeee!”. Alteori, Adi scotea afară o roată amărâtă de la vreo bicicletă uitată printr-o magazie și toți săream pe ea, să plimbăm acel cerc strâmb și aproape călcat în picioare de mormanul de
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1342351327.html [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
surde ale Danei, speriată de spectacolul cotidian al familiei ei. Așa s-au derulat cei douăzeci de ani ai vieții ei, până în momentul în care, conștientă fiind de amarul din propria casă, Dana a luat hățurile în mâini și a țipat pentru prima oară la tatăl ei. A fost momentul decisiv, când și-a luat cu o furie oarbă toate lucrurile din casă și a fugit înghițindu-și pământul sub picioare. aprilie 2005 Referință Bibliografică: Povestea Danei / Cristea Aurora : Confluențe Literare
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1342351327.html [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
și de jale! Ce dragă îmi ești, ca lumina sub pleoape! Lumina în care ochii mei învățară, Ferice de cel ce te are aproape, Ferice de cel ce te știe de țară! NU MAI AM RĂBDARE... Nu mai am răbdare, țipă pruncu-n pântec, Nu mai am răbdare, geme cel bătrân, Nu mai au răbdare notele din cântec, Iarba de pe câmpuri ce visează fân... Nu mai am răbdare, peste tot aud, În tramvai, pe stradă, la spital, în gară, Adevărul vieții e
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_nicolae_nicoara_horia_1388834561.html [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
de minimum zece kilograme de pește. Ora înaintase, dar soarele era tot neputincios pe cerul plin de nori plumburii. La fel ca și mine, ceilalți pescari își schimbau poziția și se orientau spre locurile știute, cu pește mai mult. Sirena țipa, invariabil, în ceață, făcându-și meseria de îndrumător al navelor aflate în marș. Acum se putea zări destul de bine pe o rază de o sută de metri, pe întindera mării. Aveam agățate de ceva toate voltele de pe un bord. Am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423491041.html [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
Delectare > CÂND AI PLECAT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În ziua aceea, oamenii erau umbre prelungi în apa de pe caldarâm. Eu însămi eram lacrimă dintr-un ochi de pe alt tărâm. Țipa singurătatea, o pasăre uriașă și oarbă. Priveam orașul și oamenii cum se lasă prinși în ghearele ei, căzând neputincioși în inima tăcerii. În ziua aceea... Referință Bibliografică: Când ai plecat / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul
CÂND AI PLECAT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1467258698.html [Corola-blog/BlogPost/367750_a_369079]
-
ș.a. În timpul acesta Suleyman dormea tun, de speria câinii din Stambul cu sforăitul său. În zadar doctorul Yakub îi făcuse două operații de sept. Hurem era din Bugeac și vorbea o limbă necunoscută, în care verbele nu se acordau, ci țipau singure, pe voci diferite. Se învârteau în jurul lui Hurem cadâne, una mai frumoasă ca alta, toate o lăudau pe Hurem, deși nu prea aveau de ce și de unde. Hurem ba plângea cu ele, ba le mai tăia capul, avea ea o
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Povestiri_din_cartierul_black_boris_mehr_1386221495.html [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
fie albă, albă, dar Hurem s-a opus cu strășnicie. Le pregătea ea ceva mai bun, o baclava de aceea cu pudră albă de cianură. ******************************************************* Am avut doi prieteni, Rex și Blej, doi câini de rasă. Unul era fost disident, țipase ceva în Gara de Nord și a primit cinci ani cu suspendare de ceasul Gării. Blej înjura de mama focului orice gospodar care nu-i intra în voie, în fața lui nu puteai gândi decât ca el. Provenea , ca și Rex Bayer, din
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Povestiri_din_cartierul_black_boris_mehr_1386221495.html [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
cu roșu, doar, Și cu lacrimi de amar... Românie plâng și plângi Fără lacrimi și te frângi De durerea dorului Și lacrima poporului... Românie paradis, Din mirificul tău vis Te-au întors, te-au deturnat În coșmarul de păcat... Românie țip și țipi Fără vlagă în aripi, Fără cuib și mal în zbor, Fără nici un viitor... Românie pom ales, Te-au bătut și te-au cules, Crengile ți-au scuturat, Roadele ți le-au furat... Românie pier și pieri Cum pier
ROMÂNIE PLÂNG ŞI PLÂNGI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Romanie_plang_si_plangi_romeo_tarhon_1345611461.html [Corola-blog/BlogPost/355135_a_356464]
-
doar, Și cu lacrimi de amar... Românie plâng și plângi Fără lacrimi și te frângi De durerea dorului Și lacrima poporului... Românie paradis, Din mirificul tău vis Te-au întors, te-au deturnat În coșmarul de păcat... Românie țip și țipi Fără vlagă în aripi, Fără cuib și mal în zbor, Fără nici un viitor... Românie pom ales, Te-au bătut și te-au cules, Crengile ți-au scuturat, Roadele ți le-au furat... Românie pier și pieri Cum pier stelele pe
ROMÂNIE PLÂNG ŞI PLÂNGI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Romanie_plang_si_plangi_romeo_tarhon_1345611461.html [Corola-blog/BlogPost/355135_a_356464]
-
adăugă ea, în timp ce se ridica din colțul cel mai îndepărtat al salonului și se apropia temătoare. Acolo rămăsese retrasă, într-o liniște plină de nemulțumire, după ce doctorul Tomescu, puțin enervat de insistența ei în a-l ajuta în aplicarea procedurilor, țipase la ea, cerându-i să nu-l deranjeze. Acum îl privea așa, cu milă și înțelegere, precum își privește un câine stăpânul care l-a bătut fără motiv. Mda...! Destul de bine, Ofelia... Care este situația celor doi? - Fără probleme deosebite
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
cu broboade și căciuli pe cap, se sufocau de căldură și înghesuială. Era un vacarm de nedescris, cu îmbrânceli în valuri, însoțite de chiote și țipete. Ca să acopăr vuietul talazurilor dezlănțuite, urlam și eu cât mă țineau bojocii. Când am țipat: -Tu ești, Mircea? unul din sală a țipat și el: Care Mircea, bă? Domnul Genescu m-a tras înapoi, după cortină, întrerupându-mi ”măreața” recitare: ce te-a apucat, mă, cu Scrisoarea a III-a? Îmi vâjâia capul, tâmplele îmi
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
de căldură și înghesuială. Era un vacarm de nedescris, cu îmbrânceli în valuri, însoțite de chiote și țipete. Ca să acopăr vuietul talazurilor dezlănțuite, urlam și eu cât mă țineau bojocii. Când am țipat: -Tu ești, Mircea? unul din sală a țipat și el: Care Mircea, bă? Domnul Genescu m-a tras înapoi, după cortină, întrerupându-mi ”măreața” recitare: ce te-a apucat, mă, cu Scrisoarea a III-a? Îmi vâjâia capul, tâmplele îmi ardeau și mă podidiseră lacrimile de necaz. Mi-
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
o parte din Scrisoarea a III-a, începând de la”...de-așa vremi se învredniciră...” Asculta moșul cu ochii bulbucați și gura căscată, exclamând din când în când:”așa,așa!”De data asta mi-a reușit și dramatica scenă, când am țipat cu ochii asvârliți în slăvi: cum nu vii, tu, Țepeș-Doamne...de s-a speriat bietul moș Gheorghe, exclamând și el: „Ha,ha,haa! Așa tatăă! Pe ei, că ne mănâncă sufletul, bă! Grozav, bă, de unde-o știi?” De la marele Eminescu
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
cu greu, după ce am intrat în apă până la glezne. Nu i-a prea păsat când maică-sa l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la scosul peștelui
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
Un proverb românesc spune: „Omul nu după haine, ci după fapte dobândește cinste”. Oamenii care merită respectul sunt cei care muncesc, creează, se țin de cuvânt, nu mint, nu înșeală și nu fură, sunt echilibrați, nu-și pierd cumpătul, nu țipă ori nu ridică tonul la alții atunci când lucrurile nu ies așa cum le place lor, au un simț al discernământului și nu au în vedere numai împlinirea propriilor dorințe ci se mai gândesc și la ceilalți, își cunosc locul și rostul
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_respecta_sa_fii_respectat_vavila_popovici_1351267678.html [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
că i-ar fi mai bine? Are cine să îl iubească, are aur, are tot ce își dorește! - El te-a ales pe tine sau tu l-ai ales pe el? Te-a ales cu sufletul? - Să taci pe vecie, țipase atunci Vâlva Băii și îi smulsese limba cum ai smulge o buruiană dintr-o grădină cu flori. Ca să vezi cât îl iubesc, te las în viață, dar să nu-mi mai ieși în cale! Săndruțu e al meu și al
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
i lege cu lanțuhuri pentru vinovățiile ce ei ar fi făcut.In anul 1855 luna Noemvrie Spatarul Ioniță Koroi au legat cu lanțuh de gât și de unu copacu în grădină pe țiganul Lupu, acest nenorocit au început a răcni, țipa, striga, înjura, în căt se speria toți cei cetreceau pe strada Butu la vale. Intre trecători se nimeri și adiutantul Generalului Paar, Comandantu armatei austriece de ocupație; acesta se uită pintre zaplaji ca să vadă cauza unei așia văicărări. Indată ce
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
până dimineață. Demonul se schimonosi în toate felurile și-și schimbă înfățișarea în lup, în urs care amenința să smulgă fereastra din toc, apoi în capră ce-și chema iezișorii, dar în locul lor apăru un țap fioros. - Termină cu prostiile! - țipă Elena. Mă îngrozești! Mă voi plânge stăpânului tău că m-ai supărat și va fi vai de pielicica ta! Arătarea se opri pe moment consternată că nu reușise s-o amuze și începu să se jelească: - Vai de mine, ce
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
ajunse cu spatele lipit de perete. Șarpele se afla la o palmă de ea și-și continuă ritualul cu limba jucăușă să-i atingă sânii. Se prefăcue că o atacă îngrozind-o cu exhibițiile sale. Femeia își adună forțele și țipă disperată: - Ajunge!... Cobra își retrase limba și o privi fix ca și cum ar dori s-o hipnotizeze. - Nu-mi place jocul ăsta! Altceva mai frumos, demn de un cavaler al nopții, nu știi? Ca la o poruncă împielițatul se transformă într-
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
cu etimologia necunoscută, unele trebuie să fie strămoșești, au¬tohtone. Exagerările, absoluți¬zările, în sensul negarii elemen¬tului prelatin din Dacia ori a reducerii nejustificate a importanței factorului romanic sunt neștiințifice și deci inadmisibile. Se știe că verbul românesc a țipă are două sensuri: „a strigă“ (cu etimologia necunoscu¬ta), dar comparabil cu termeni baltici și ,,a arunca“ (tot cu etimologia necunoscută), care ne întâmpină numai în Ardeal, leagănul poporului dac. În zadar încercăm să găsim vreo simili¬tudine în limbi
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]