654 matches
-
Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui cereau timp, uneori câte patru zile. Mai Întâi era pomana
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor. În odaia cea mare Încă era cald și cei doi frați ai Anuței, Sandu și Nuțu, erau dezveliți, iar țolul alunecase jos de pe ei. Badea Mitru dormea și el dus, sforăind de zor Încât Îl puteai auzi ce afară. Ileana deschise ușor ușa și intră Încet cu fata, cu Anuța, apoi o Închiseră tot cu grijă să nu trezească pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
patra. Lampa era cu feștila trasă mică pentru a putea să-și continue somnul liniștit până se va face ziuă. Că rău mai dormiți, Îi dojeni mama cu un glas abia șoptit să nu-i trezească, apoi Îi Înveli cu țolul ridicat de jos. Și-or fi făcut lecțiile că trăistuțele cu cărțile văd că leau așezat În cui? Las că văd eu dimineață. Nu le mai purta atâta de grijă că n-ai să-l faci popă nici pe Sandu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
orele cinci, se dezbrăcă de prigitoare și bundiță și se așeză ușor lângă bărbat ca să nu-l trezească. Dă-te mai Încolo și nu mai sforăi atâta că trezești băieții! Bărbatul Îi făcu loc la pieptul lui și, după ce trase țolul să o Învelească, Întinse mâna noduroasă și-o apropie de el simțindu-i sânii calzi și respirația blândă de căprioară care revine În culcușul ei lângă omul drag. Printre perdele, o rază de lumină se furișase În odaie parcă pentru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
socotit / Hai plătește mi găina / Că mă tem că-oi Însera / Și n-am unde mă culca, / Am copii vreo cinci ori șase / Și nu te-or lăsa În casă / Unu Îi mai mărișor / Și nu te-o lăsa sub țol ... / Hop, hop, găină hop! Darurile la masă puteau fi și un vițel, câțiva stupi, doitrei purcei, ori câțiva cârlani. Multe din jocurile de acum un veac au fost date uitării: boiereasca, de-a lungul, varvigeanca, lăzasca peste botă, rața, țărănește
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ce am supraviețuit, cu toți cei ce nu mai sunt. De acolo, nelipsind, vom fi totdeauna prezenți în dragostea care ne leagă. Ni se dăduseră bani pentru biletele de drum până la domiciliu; celor care nu mai avuseseră nici un fel de țol de îmbrăcat, li s-a dat câte o salopetă, cu obligația de a o expedia la Aiud după sosirea acasă. Ne-am urcat în tren. În fiecare vagon erau agenții securității; cu amabilitate organizată te dirijau spre compartiment, pentru a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
săraca? Soroca 53 km, intersecție "Petrom"/"Lukoil"/"Tirex Petrol", Berezovca 3, puieți pe dealuri pe spinarea moldovenilor ruralitate, sclavia latinității ridică edificiul social, roata de sate de la Nistru banatul, marcgrafiatul, craina, Rotari, Vertiujeni, Cobîlnea, fiecare după un articol militar, Briceni-Sat țoluri la uscat pe camionul-cisternă, tu cu grija gardului, îndreaptă stinghia de jos, tufa tapet de flori, porumburile libertatea dealurilor sub ocupație, vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decît atît! camuflaj economic de la cel-din-iaz, satul de fizionomie carpatică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
faraonului“... Să recunosc totuși un mister, dar neimplicând biologia: unitățile de măsură care se regăsesc În piramidă: cotul piramidal care nu e altceva decât a zecea milioana parte a razei Pământului, și degetul piramidal, care s’a perpetuat identic În țolul englezesc de astăzi... Dar, pentru a cuprinde toată știința astronomică, geografică și matematică relevate În piramidă de aceste măsuri, n’ajunge toată ziua. À propos: Puțini știu că piramida nu doar Îl măsoară, dar explică și de ce Pământul e atâta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
caisu’ lu’ moș Victor. Îl las de tot, că nu l-ai desfăcut din toate șuruburile. Pune dracului mâna pe cheia aia, nu-l vezi că-i prins Încă? Dar el deja Înșfăcase un retevei de țeavă sănătoasă de doi țoli și izbea ca scos din minți În cabină și-n aripile roților din față. — Vezi că spargi radiatoru’! — Radiatoru’! se rățoiește Leontina. O luară Într-un glas după mine Leontina și bărbatu-său. — Și-am să-mi bag pula-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cătun destul de sărăcăcios, dacă e să judecăm lucrurile după ceea ce vedem. Urmăriți de doi salcâmi tineri, aproape Înfloriți, urcăm cele patru trepte de lemn spre foișorul ce face trecerea spre intrarea În casă. Dăm să ne ștergem, din obișnuință, de țolul din fața ușii de brad și pășim Într-un hol mobilat modest cu vreo două dulapuri, iar În dreapta cu un sipet pe post de pat, În care Îți poți trage puțin sufletul la ceas de seară. Suntem invitați În camera din stânga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
aproape de Suceava, de frica partizanilor și am pornit și noi în bejenie,cum i-am văzut pe altii înainte, convoaiele erau formate din căruțe trase de vaci, caii fiind luați de armata rusă, iar în ele sub un “poclid din țoluri” numai văduve, bătrâni și mulți copii, căci bărbații adevărați erau încă pe front. Aceste cohorte ale disperării au ajuns până în zona Botoșani sau Dorohoi, iar cei care au putu munci au devenit hargati pentru a putea supraviețui, căci toată averea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
lor sub formă de concentrate minerale. Au fost executate patru foraje de mică adâncime în Grădina Botanică Iași, la mijlocul versantului nord-estic al acesteia, pe o întindere de 500 m. Forajele au fost executate de ICPROM Iași, cu sape de 8 țoli (Ф = 20 cm) până la stratul impermeabil de argilă (argilă grasă), respectiv până la adâncimea maximă de 9,5 m. Forajele sunt dispuse în apropierea fântânii “Mircea”. Apa acestei fântâni este recunoscută la noi în țară ca apă curativă sulfatato-magneziană. Mineralizarea ei
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
pentru intrarea în mănăstire. Sunt deosebit de mișcătoare paginile de amintiri din copilărie, care evocă profunzimea credinței religioase în viața românilor transilvăneni înainte de al doilea război mondial. Străbunica părintelui „își făcea rugăciunile, fiind bolnavă în pat, pe vergile de la strai, de la țol. Își făcea atâtea rugăciuni câte vergi vedea acolo” (p. 55). Părintele Teofil ne mai povestește despre convingerea, întipărită de mic în sufletul său, că „pe grâu e obrazul lui Dumnezeu”. Locul și sfințenia pâinii în casele țărănești conducea spontan la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prin curte. Și-am mutat-o, am tras de ea, dar, pân’ la coadă, am mutat-o, să moară copiii mei! - Ce, te pomenești că ai și copii! - Hehe, vorba vine. Altă dată am ridicat odată o țeavă de cinci țoli. Știi cum e. Opt metri lungime. Singur am ridicat-o. Fugi, mă, îmi zicese toți, nu mă credea! Ei, e posibilități care se poate și posibilități care nu se poate, zice Mirel, expresie pe care pun pariu că a adoptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase baluri din zonă. Erau selecte, nu intra oricine cum vrea, să provoace ca-n alte părți dezordine și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui zilnică. Era foarte meticulos și ordonat. La ei găseai rafturile pline cu borcane cu miere, în orice timp din an. Mătușa avea în casă război de țesut și pregătea zestre pentru Aurelia, verișoara mea. Țesea cuverturi în patru ițe, țoluri de lână, ițari, marame înflorate și valuri de pânză. Când mă vedea intrând la ei, ieșea din război și se pregătea de treabă. Făcea niște clătite așa de gustoase, că te lingeai pe degete, după ce le mâncai. Le făcea mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
văratici, care rodeau niște mere galbene, foarte dulci. Se supăra grozav când ne chema la cules și nu veneam. Știu, că într-o duminică, ne-am trezit cu el, cu căruța-n curte. A așezat un jiț frumos, acoperit cu țol de lână chiuat și ne-a poftit numaidecât să ne urcăm. Ne-a zis: Dacă voi nu veniți după mere, vă iau eu cu de-a sila! A râs, a glumit și ne-a ajutat să ocupăm locul în jițul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scoarțe cu trandafiri. Erau lungi de câte vreo 5 m și late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru pat țesea cuverturi în ozoare și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-au înțeles, gospodarul a venit la noi, pregătit, cu noaptea în cap. Am încărcat tot ce am pus în tindă de cu seară și m-am urcat lângă el pe jliț. M-a învelit bine la picioare cu un țol de lână vărgat și dând bice cailor, am pornit nu înainte de a-mi lua cu strângere de inimă rămas bun de la toți ai casei. Ne-au petrecut până în drumul mare. Caii o țineau numai într-un galop, șinele sanioaiei scârțăiau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu seară, în tindă, într-un obroc mare se așezau toate rufele murdare. El se punea apoi pe o scândură lată, deasupra unui ciubăr de lemn, foarte încăpător. Peste rufe se turna uncrop de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața, se scoteau rufele din obroc, se puneau în ciubăr, se opăreau cu uncrop și se frecau pe maglă, de două
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
badiule, hărăgește-ți numele prin toate grădinile unde plivesc fetele. De m-ar chema Garofin m-ar pune fetele-n sin; dar așa, mă cheamă Vasile, nu mă bagă-n samă nime. Uiu-iu pe dealul gol, că mireasa n-are țol, dar i-a face mirele, când a tunde cânele. Nu-i păcat de Dumnezeu, Noroc bun la omu rău! Nu-i păcat de Domnu sfânt, Noroc bun la omu hâd. Frunză verde alunică cât îi fata mititică, bate-o maică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de plimbările pe care le făceam odinioară cu Eusebiu Camilar. La Udești, dealurile și cărările pe care am mers împreună mi-l evocă. Aci aproape fiecare lucru și fiecare gest îmi trezește amintiri. Azi dimineață am stat culcat pe un țol, la soare, și m-am gîndit la duminicile în care tata, obosit de muncile de peste săptămînă, dormea, în ogradă, pe iarbă. Cînd se scula, îmi spunea mulțumit: „Bun somn am mai tras!” Vecinii - Costică al lui Dîrlea (Moraru) și Alecu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au cunoscut. Țin minte de când eram de doi ani. După ce m-a născut mama la doi ani a născut pe Marița în casa în care trăiesc eu acum, în odaia din sus, spre apus. Bunica Ancuța i-a așternut un țol jos. Și mama se văicăra de durerile facerii, care-s alăturea cu moartea și eu cică am zis: "Mai face mama un drac"?. Vasile Șandru cel bătrân, era venit din Transilvania. Și a avut feciori pe: Iordachi Șandru care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cald. - Parazitarea sunetului l de vocala î sub forma: galîben, calîcul, calîd se datorează prelungirii sonorizării după desprinderea limbii. Se indică prin gest pronunțarea cu o sonorizare laringeană scurtă în special în cuvinte cu l în poziție finală: cal, mal, țol, pal etc. În final se exersează pronunția scurtă a fonemului l în cuvinte conținând grupuri consonantice și pe silabe pronunțate cu pauză îfără sonoritatea vocalei î). - Rezonanța nazală a fonemul l se datorează unei tehnici greșite de rezonanță orală, când
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ei manual, operație la care îmi aduceam și eu o mare contribuție. Îndepărtarea părții lemnoase a ei și rămânerea doar a fibrei era o operație intermediară altora. Realizarea fuiorului, strângerea și colectarea canurei- care constituia materia primă pentru pânză sau țolurile din casă, erau alte treburi gospodărești. Melițatul, cine vrea să știe, era o treabă nu numai obositoare, ci și plină de riscuri, praful, gunoaiele, bucățile de lemn din tulpina cânepei măcelărite, pas cu pas, din aproape în tot mai aproape
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]