1,017 matches
-
1934) și se implică în existența revistei „Pamflet” (1934-1938), la care iscălește și articolul-program (Cuvânt pentru o plecare la drum). Temperament efervescent, de rară energie, în ciuda sănătății șubrede, a fost prezent în numeroase alte periodice, de orientare tradiționalistă sau modernistă: „Abecedar” (Brad), „Adevărul literar și artistic”, „Azi”, „Calendarul”, „Comedia”, „Complex”, „Cosinzeana”, „Curentul”, „Familia”, „Floarea soarelui”, „Gazeta literară”, „Gândul nostru”, „Însemnări ieșene”, „Manifest”, „Năzuința” (Craiova), „Omul liber”, „Opinia”, „Rampa”, „România literară”, „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Teatrul”, „Viața
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
recomandat de E. Lovinescu. A înființat și a condus (cu Felix Voican) revista „Rapsodul” (Ploiești, 1927), e redactor la „Câmpina” (1927-1929). Mai colaborează la „Universul literar” (în 1938-1940, cu numeroase eseuri), „Bilete de papagal”, „Kalende”, „Strada”, „Vremea”, „Zodiac”, „Ulise”, „Discobolul”, „Abecedar”, „Azi”, „Litere”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Meșterul Manole”, iar mai târziu la „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Cronica”, „Gazeta literară”, „Astra”, „Iașul literar”, „Ateneu”. A lăsat în manuscris romanul autobiografic Madona Angelicata, volumul de versuri franceze La Chanson contre la chanson - géographie
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Știți pe cine-a păcălit ? 6. Fusese-odată un cocoș Mândru tare și zelos Și umblând pe-o potecuță, El găsise o punguță. Știe oare cineva Cam câți bani erau în ea ? GHICITORI Ca să intre-n circ ,hoinarul, Și -a vândut Abecedarul. Pinocchio-Carlo Collodi A fost odată un cocoș Ce s-a întors bogat la moș. Punguța cu doi bani-Ion Creangă Știu un moș cu coada-n clește Fiindc-a vrut să prindă pește. Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă Cu Sora-Soarelui se
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
o plângere ministrului de Interne al imperiului, Valuev, și Senatului din Sankt Petersburg <ref id="11">11 A. Boldur, op. cit., p. 475-476. </ref>. Guvernatorul Basarabiei și-a motivat sechestrul, menționând Între altele: „Tipografia, după cât se pare, are menirea să tipărească abecedare și broșuri ieftine În limba moldovenească pentru popor. Aceasta nu ar fi Încă prea important, deși ar conduce la Înlocuirea Însușirii limbii ruse, atât de necesare poporului În raporturile lui cu instituții, cu cea a limbii moldovenești. Dar dacă se
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
românească”. Poate tot el dă glas „decepției” în fața volumului Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi, dacă pseudonimul Caron îi aparține. La inițiativa lui se recurge tot mai frecvent la interviuri și anchete, a căror miză crește progresiv. Astfel, dezbaterea „Politica” și abecedarul, referitoare la reforma învățământului, reunind opiniile lui C. Rădulescu- Motru, Gh. D. Mugur, Mircea Djuvara, Apostol D. Culea, G. Tașcă, Tudor Vianu, D. Gusti, Petre Andrei, Ion Petrovici ș.a., e urmată de Oratoria a murit? (care în subsidiar ridică și
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
Holban, Aron Cotruș, Al. Dima, Tudor Arghezi, Matei Alexandrescu, Radu Boureanu ș.a. În 1939 tipărește în „Lanuri” eseul Literatura ardeleană de azi, tras, tot atunci, și într-o plachetă. În acești ani poetul era publicat în „Satul”, „Orientări” (Moinești), „Hyperion”, „Abecedar”, „Societatea de mâine”, „Adevărul literar și artistic” și „Viața literară”, „Progres și cultură”, „Brașovul literar și artistic”, „Frize”, „Glasul Bucovinei” și „Junimea literară”, „Pagini literare” (București), „Gând românesc”, „Luceafărul”, „Buha”. Plecarea spre legendă, primul său volum de versuri, apare în
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
mută la București cu familia. Se angajează psiholog la Centrul de Reumatologie, mai târziu devenind cercetător în cadrul Institutului de Medicină și Farmacie. Colaborează la „Darul vremii”, revistă condusă de Victor Papilian, în paginile căreia debutează ca poet în 1930, la „Abecedar”, „Pagini literare”, „Herald”, „Societatea de mâine”, „Gândirea”, „Gând românesc”, „Luceafărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Saeculum”, „Sfarmă-Piatră”, „Meșterul Manole”, iar în perioada postbelică la „Familia”, „Steaua”, „Viața românească”, „Jurnalul literar”, „Poesis”, „Apostrof” ș.a. Fondează și conduce ziarul „Țara” (Sibiu, 1941-1944) și este
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind pe apele destinului (1942), asemenea celei imediat următoare, Rugăciunile dorului (1943
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
Luceafărul”, „Tribuna”, „Cosinzeana”, „Revista politică și literară”, „Românul”, „Transilvania”, „Țara noastră”, „Societatea de mâine”, „Gazeta de la Turda”, „Înfrățirea” și, sporadic, la altele. A fost redactor responsabil la ziarul „Turda” (din 1919), director la „Arieșul” (din 1926) și redactor la revistele „Abecedar” (1933-1934) și „Pagini literare” (1934-1943). În editoriale, rubrici fixe, diverse alte articole, semnate și T. M., Hyperion, Ion Codrin, Silviu Bardeș, P. Pădure și T. Pădure, și-a continuat la scară mai largă activitatea de la catedră, popularizând cunoștințe și orientări
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
paginile celor două reviste literare îngrijite de el, a reușit să adune aproape toți scriitorii importanți ai Transilvaniei, să-i promoveze în special pe tineri, contribuind astfel la ceea ce s-a numit resurecția literară ardeleană începută la „Gând românesc” și „Abecedar”. M. însuși publica număr de număr versuri, proză, traduceri și diferite intervenții la rubricile permanente „Carnet”, „Însemnări”, „Cronici (literare)”, cultivând cu ardoare valorile ardelene consacrate, militând pentru autenticitatea și responsabilitatea scrisului artistic, pentru înnoirea literaturii și a modului de receptare
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
devine în 1838 inginer hotarnic, noua profesiune aducându-i avere și ranguri: pitar în 1839, serdar din 1850. P. a fost un pedagog cu prestigiu, preocupat, în spirit iluminist, de înnoirea metodelor de predare și de îmbunătățire a manualelor. Numeroasele abecedare și „dialoguri” pentru învățarea limbilor franceză și greacă, compuse sau traduse de el, vădesc, prin prefețele și istorioarele care le însoțesc, grija pentru „luminarea” tinerilor printr-o chibzuită educație morală și religioasă, după „regule bune și omenoase”. De aceea, întreaga
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
mai important pe care scriitorul îl aduce criticii franceze este că ea reprezintă „expresia caracteristică desăvârșită a sociabilității”. Primele poeme ale lui N., publicate între 1926 și 1936 în „Universul literar” și în „Almanahul «Universul»” și strânse abia postum în Abecedar, secvență din Opere (I-II, 2000), se înscriu - atât din perspectiva tehnicilor poetice, cât și din aceea a ariilor tematice - în climatul cultural interbelic, în care interesul tot mai accentuat pentru tradiție al intelectualilor grupați în jurul „Gândirii” este permanent dublat
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
intelectualilor grupați în jurul „Gândirii” este permanent dublat și completat de tendințe moderniste, într-un proces ce reflectă complexitatea unei literaturi ajunse la deplinătatea conștiinței sale estetice. Căutările tânărului poet abordează succesiv tematici romantice, simboliste, parnasiene și tradiționaliste, într-un adevărat „abecedar” al poeziei, parcurs cu devoțiune și fervoare. Iar cea mai importantă lecție este, fără îndoială, lecția argheziană, pe care N. o exersează cu meticulozitate obstinată, perfect conștient de importanța ei pentru devenirea spirituală a oricărui poet: „În adăpostul stânei păstorul
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
face studii superioare de farmacie, în 1940 devenind doctor în farmacologie la Universitatea din București. În anul tipăririi tezei sale de doctorat, locotenentul farmacist publică și studiul Elemente de etică și deontologie profesională. Colaborează la reviste literare și de cultură - „Abecedar”, „Arieșul”, „Societatea de mâine”, „Pagini literare”, „Arta” (revistă în a cărei redacție este în 1938), „Flacăra”, „Flamura”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Curentul magazin”, „Pan”, „Chemarea vremii”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica”, „Fapta”, „Lumina”, „Tribuna nouă” ș.a., unde publică versuri patriotice, religioase
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
PAGINI LITERARE, revistă apărută la Turda, lunar, între 15 mai 1934 și decembrie 1943. Este o publicație cu caracter eclectic, descinzând din nucleul revistei „Abecedar”, editată în 1933-1934 la Brad și Turda. Redactor: Teodor Murășanu. De la 15 ianuarie 1936 este condusă de un comitet de redacție alcătuit din V. Beneș, Teodor Murășanu, Romulus Demetrescu, Grigore Popa, Yvonne Rossignon, Mihai Beniuc. Așa cum reiese din articolele inaugurale
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
din Târgu Mureș (1944-1945). Revine la Cluj și încearcă să-și termine studiile de medicină (fără succes, în cele din urmă). Participă la strădania de a se înființa o nouă revistă literară, colaborează la câteva publicații efemere, interzise de cenzură: „Abecedar literar”, „Veac 20”, „Antologia primăverii”, lucrează ca redactor la „România liberă” și la „Lupta Ardealului”, scrie în „Lumea”, „Contemporanul”, „Revista literară”. Angajat la Direcția Generală a Presei și Relațiilor Culturale din Ministerul Informațiilor, va fi trimis în 1948 la Legația
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
invidioase, replică la acuzațiile de plagiat aduse lucrării sale Tratat elementar de anatomie descriptivă și topografică. Semnează cu pseudonimul Sylvius Rolando prima sa carte, culegerea de nuvele Generalul Frangulea (1925), și romanul Ne leagă pământul (1926; Premiul Academiei Române). Colaborează la „Abecedar”, „Familia”, „Gândirea”, „Lanuri”, „Luceafărul”, „Pagini literare”, „Ramuri”, „Renașterea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Universul literar”, „Viața românească” ș.a. Romanul Ne leagă pământul recurge la modalitatea jurnalului ținut de unul dintre personaje, doctorul Sebastian Cornățeanu, pentru a reconstitui, dincolo de cazul de conștiință
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
a cărturarilor noștri. Să ne aducem aminte apoi că, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, demnitatea sacerdoțiului în satele românești a rămas neschimbată doar fiindcă preotul întrupa virtuțile „omului cu carte”. Biblia, citită în diferite limbi, era abecedarul tuturor școlarilor, din prima clasă primară până târziu, către anii de la Universitate, când, cu o enigmatică suficiență, studenții o abandonau. Prin urmare, cultura de masă nu este creația postmodernității, ci visul secret al oricărei religii mesianice. Creștinismul pare să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rostogolesc valurile, ar putea trece drept Poarta Mișeilor, pe unde se intră în Turnul Londrei, cînd vii pe Tamisa. Există, apoi, balenele precursoare, ale bătrînului pictor scoțian Sibbali și balena lui Iona, din gravurile vechilor Biblii și din pozele vechilor abecedare. Ce s-ar putea spune despre ele? Cît despre balena gravată de legătorii de cărți pe scoarțele aurite și pe frontispiciul multor tomuri, vechi și noi - o balenă ce se răsucește ca un vrej în jurul unui lujer de ancoră - această
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
impunând în prim-planul literaturii noastre de confesiuni un condei scânteietor și, deopotrivă, un personaj memorabil. SCRIERI: Jurnalul unei ființe greu de mulțumit (1932-1947), îngr. Doina Uricariu și Arșavir Acterian, postfață Doina Uricariu, București, 1991. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Abecedar pentru cartea ratărilor, LAI, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, O femeie ca oricare alta, FLC, 1991, 46; Ion Buzera, „Jocurile” lucidității, R, 1991, 12; Ioana Bot, Jurnalul unei ființe care a învins, TR, 1992, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Pedeapsa lucidității, CC
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
-l dă Partidul muncitorilor și «brațul de tovarăș grabnic» din Răsărit, adevărurile ce se slovenesc acum din cartea proaspăt Învățată: «A.B.C.D.E. - până-n hău, departe, silabisea satul buchiile din carte, inima chirilică În roșu-i chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În care stau scrise drepturile celor ce muncesc - aceasta este pecetea primăverii neamului nostru. Dan Deșliu o definește clar: În primăvara asta, cea dintâi, puserăm beznelor tuturor căpătâi și rânduirăm pravilă și lege că numai cine
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numărul 31-33), poartă subtitlul „Revistă literară”. Este îngrijită la început de Emil Giurgiuca și George Boldea, cărora li se alătură, de la numărul 21-22/1933, Teodor Murășanu, Grigore Popa, Pavel Dan și Mihai Beniuc. Într-o Prezentare, Emil Giurgiuca scrie: „Acest abecedar va fi unul de inițieri în regiuni de cunoaștere noi, aducând cititorilor «o icoană, un vers, o idee».” Rubrici: „Carnet”, „Caleidoscop”, „Reviste”, „Cărți”. Revista, de format liliputan, are o orientare moderat tradiționalistă. Semnează versuri Aron Cotruș, Radu Gyr, Lucian Blaga
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
Cluj (1934). Funcționează, între 1936 și 1952, apoi între 1954 și 1958, ca profesoară de limba engleză la Botoșani, Focșani, Oradea, București și Sebeș. În timpul regimului comunist este închisă la Mislea și Văcărești (1952-1953). A debutat cu versuri în revista „Abecedar”, în 1933, colaborând apoi la „Gând românesc”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Prima sa carte, Vacanță sentimentală în Scoția (1944), este un memorial de călătorie, având o structură diferită față de majoritatea scrierilor de acest gen, prin refuzul informațiilor livrești, extrase
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
mai compune, în aceeași limbă, unele opere, precum tragedia în cinci acte Armodios și Aristogiton sau Panathinea (Atena, 1840), care exaltă lupta împotriva tiraniei. Pedagogul, cu remarcabile însușiri, este și un harnic autor de manuale școlare și cărți didactice (gramatici, abecedare franțuzești, o culegere de lecții istorice, fizice și morale). În „Învățătorul satului” apare, între 1843 și 1847, un ciclu de articole cu o pronunțată tendință etică, adunate într-un volum (Săteanul creștin sau Partea morală din foaia satului, 1853). Istorioare
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
Volumele lui îmbină moștenirea trecutului cu tendințele pedagogice ale epocii, arătând că nimic nu-i este indiferent, de la cultivarea limbii materne și înfăptuirea unității poporului, până la „fericirea soțietății omenești” depinzând de cantitatea și calitatea cunoștințelor, de valoarea și progresia comunicării. Abecedar, 1824; Chiemare la tipărirea cărților românești, 1821; Gramatica românească, 1822; Ortografia sau direapta scrisoare... limbii românești, 1818 sunt tot atâtea opere care susțin viitoarea rapidă ascensiune. Același Diaconovici continuă să se ocupe și de tipărirea cărților bisericești, conștient că învățătura
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]