652 matches
-
incluse în planurile decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete cu vârsta peste 60 de ani, afectate parțial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrișări legale și tăieri ilegale 22. Parchet - suprafața de pădure în care se efectuează recoltări de masă lemnoasă în scopul realizării unei tăieri de îngrijire sau a unui anumit tratament 23. Perdele forestiere de protecție - formațiunile cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
administrării și serviciilor silvice, după caz, pe bază de contract, de către ocolul silvic care deține majoritatea fondului forestier din raza unității administrativ-teritoriale respective 31. Produse accidentale I - volumul de lemn rezultat din exploatarea arboretelor afectate integral de factori biotici și abiotici, din exploatarea unor arbori din arborete cu vârste de peste 60 de ani, afectate parțial de factori biotici și abiotici, sau cel provenit din defrișări legal aprobate 32. Produse accidentale II - volumul de lemn rezultat din exploatarea unor arbori din arborete
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
raza unității administrativ-teritoriale respective 31. Produse accidentale I - volumul de lemn rezultat din exploatarea arboretelor afectate integral de factori biotici și abiotici, din exploatarea unor arbori din arborete cu vârste de peste 60 de ani, afectate parțial de factori biotici și abiotici, sau cel provenit din defrișări legal aprobate 32. Produse accidentale II - volumul de lemn rezultat din exploatarea unor arbori din arborete cu vârste de până la 60 de ani, afectate parțial de factori biotici și abiotici 33. Proveniența materialelor lemnoase - sursa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
parțial de factori biotici și abiotici, sau cel provenit din defrișări legal aprobate 32. Produse accidentale II - volumul de lemn rezultat din exploatarea unor arbori din arborete cu vârste de până la 60 de ani, afectate parțial de factori biotici și abiotici 33. Proveniența materialelor lemnoase - sursa localizată de unde au fost obținute materialele lemnoase, respectiv: a) fondul forestier național; ... b) vegetația forestieră din afara fondului forestier; ... c) centrele de sortare și prelucrare a lemnului; ... d) depozitele de materiale lemnoase; e) piețele, târgurile, oboarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
de animale. Pe glob, pădurea ocupă circa 30% din suprafața uscatului; în România, ele se întind pe circa 27% din suprafața totală a țarii. Mediul de viață se caracterizează prin diferiți "factori naturali". Cei lipsiți de viață se numesc "factori abiotici", iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc "factori biotici". Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoza. Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoza constituie un
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
100 fructe Fructe arse Fructe cu codite sau codite separate Fructe și alte resturi Umiditate, % 31 LUCRAREA 4 ANALIZA PRODUSELOR TERMOSTERILIZATE ȘI PASTEURIZATE I CONSERVATE ÎN APĂ SAU BULION 1. Tratamentul termic de termosterilizare (apertizare) reprezintă un procedeu de conservare abiotic de natură fizică. Prin tratamente termice se urmărește distrugerea nu numai a agenților biodegradabili, ci și formele sporulate ale acestora (până la un anumit punct). Tratarea termică se poate cuplă cu alte metode de conservare (lactofermentarea, acidifierea artificială). 2. Efectele tratamentului
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
plantelor care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. Ea reprezintă 95% din biomasa ecosistemului. Știința care se ocupă de studiul complex al structurii și dinamicii fitocenozelor, al raporturilor lor cu mediul abiotic și biotic, al răspândirii, tipizării și clasificării lor se numește fitosociologie. De studiul fitocenozelor se ocupă și fitoecologia.
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
cantități mari în apă dă acesteia caracter agresiv față de oțel, mortar și betoane. Poate fi de natură organică, ca un produs de descompunere, sau minerală, ca un produs dizolvat în straturile adânci. Sunt determinate de prezența unor organisme și particule abiotice care împreună alcătuiesc sestonul. Sunt determinate de bacteriile prezente în apă. Din punct de vedere al igienei apei, bacteriile se pot împărți în următoarele categorii importante: "Bacterii banale", fără influență asupra organismului. "Bacili coli", care în proporție mai mare indică
Calitatea apei () [Corola-website/Science/319475_a_320804]
-
evaporarea apei. D-glucoza solidă este produsă apoi prin cristalizări repetate. Se poate specula asupra cărui fapt se datorează răspândirea atât de mare a glucozei, și nu a altor monozaharide, precum fructoza. Glucoza se poate forma din formaldehidă în condiții abiotice, deci se poate ca ea să fie fost disponibilă pentru sistemele biochimice primitive. Glucoza este foarte răspândită în regnul animal și vegetal, și este principala oză din organismul uman. Glucoza este un combustibil esențial în biologie. Carbohidrații reprezintă sursa principală
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
În cadrul științelor Pământului, ciclul biogeochimic reprezintă circuitul elementelor chimice necesare viețuitoarelor, în spațiul biotic (biosferă) și abiotic (litosfera, atmosfera și hidrosfera). Conceptul a fost introdus de biochimistul Serghei Vinogradski și cuprinde următoarele componente: Existența unor astfel de cicluri, conferă ecosferei o putere considerabilă de autoreglare, care asigură perenitatea să și se manifestă printr-o rata constantă de
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
mai lente (de pildă, azotul atmosferic). În raport cu capacitatea substanței de a se reîntoarce în cantitate mai mare sau mai mică în circuit, deosebim două categorii de cicluri biogeochimice globale: Circuitul substanțelor din biosferă este determinat de trei categorii de factori, abiotici, biotici și antropici, care au apărut succesiv de-a lungul evoluției geologice a Pământului: Etapă abiogena începe odată cu apariția Pământului, adică acum 4,6 miliarde de ani. Conform celor mai noi teorii, Pământul, ca și celelalte planete ale Sistemului Solar
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
o calitate înaltă a boabelor, rezistență la secetă, asigurând astfel securitatea alimentară a populației și a economiei naționale. O altă problemă, asupra căreia și-a focusat activitatea membrul corespondent C. Moraru se referă la elucidarea mecanismelor rezistenței plantelor la factorii abiotici nefavorabili - ger, secetă, arșiță în scopul elaborării căilor de sporire a recoltelor în condițiile caracteristice climei republicii. Ideile elaborate privitor dependența nivelului de rezistență a plantelor către factorii stresogeni de cantitatea histonei H1 în organele plantelor au fost confirmat experi
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și anume: Fitopatologia se împarte în două părți: 1. Fitopatologia generală. 2. Fitopatologia specială. "Fitopatologia
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
de locuit și institutionale; prepararea hranei (mijloace proprii); traficul rutier (propriu și în comun); generarea curentului electric; servicii; depozitarea și arderea deșeurilor solide. Toate acestea conduc nu numai la deteriorarea atmosferei ci și a celorlalți factori de mediu, biotici și abiotici, afectând astfel direct sau indirect omul. Factorul de mediu- sol O pondere în poluarea solului o dețin deșeurile menajere și animaliere provenite de la populație și unitățile agricole. Caracteristicile deșeurilor reprezintă factorul principal care stă la baza stabilirii procedeelor și tehnologiilor
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
a întemeiat o nouă știință: freatobiologia. A fost preocupat de problema apelor interioare și, mai ales a celor montane și a militat pentru punerea în valoare a apelor de munte pe baza limnologiei moderne și a cunoașterii factorilor biotici și abiotici favorizanți pentru repopularea lor. În perioada cât a funcționat la București, profesorul Motaș a condus Stațiunea Zoologică Sinaia (din 1940), Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa” (din 1945), Universitatea București (prorector 1944-1945) și Institutul de Speologie „Emil Racoviță” (din 1956
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
silvostepa din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejar și gorun, bogate în poieni, iazuri și terenuri mlăștinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc numeroase alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelație cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
pești LC90 ........................................ (ppm) Durata de expunere este determinată în conformitate cu anexa V (C) Specii selectate (una sau mai multe) ..................................... 5.1.2. Toxicitatea acută pentru dafnia LC90 ........................................ (ppm) Durata de expunere este determinată în conformitate cu anexa V (C) 5.2. Degradarea - biotică - abiotică Trebuie să se determine cel puțin BOD și raportul BOD/COD 6. POSIBILITATEA DE A FACE O SUBSTANȚĂ INOFENSIVĂ 6.1. Pentru industrie/activități artizanale 6.1.1. Posibilitatea de reciclare ............................................................................................... 6.1.2. Posibilitatea de neutralizare ............................................................................................. 6.1.3
jrc539as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85677_a_86464]
-
la înălțimea de 1,30 m, când se aplică: ... a) tratamentul tăierilor rase; ... b) tăierile definitive în cadrul tratamentelor care promovează regenerarea naturală, prevăzute de normele tehnice în vigoare; ... c) tăierile de produse accidentale în arboretele afectate de factori biotici și abiotici, cu gradul maxim de manifestare; ... d) tăierile în vederea instalării unor obiective de investiții în fond forestier sau cu ocazia scoaterilor din fondul forestier, numai după obținerea aprobărilor legale. Articolul 3 (1) La inventarierea exemplarelor de cireș se vor măsura diametrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160806_a_162135]
-
sunt prezente cianuri între 0.02 mg/l, fenoli 0.05-0.1 mg/l, uleiuri până la 68-213 mg/l, O² dizolvat ajunge pînă la 6,5mg/l, iar nespensile cresc de la 37 la 440.9 mg/l, creând un mediu abiotic. Principalele surse de poluare a aerului de pe cursul râului Cerna sunt: unitățile siderurgice SC Mittal Steel SĂ Hunedoara, unitățile de producere a materialelor de construcție , SC Macon SĂ Deva, SC Talc Dolomita SĂ Zlaști. SC Mittal Steel SĂ Hunedoara varsă
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de vie s-a desfășurat un timp îndelungat în cadrul altor științe, cum au
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează în diferite momente ale perioadei de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
supraviețui transferului. Potențialul de integrare într-o nișă adecvată variază în funcție de mărimea populației viabile, mărimea nișei și frecvența nișelor adaptate speciei. Probabilitatea este diferită de la o specie la alta. În plus, rezistența sau sensibilitatea la factori de stres, biotici sau abiotici, va avea o mare influență asupra integrării unui microorganism modificat genetic în mediu. Persistența unui microorganism modificat genetic în mediu pentru o perioadă destul de lungă este legată de capacitatea sa de a supraviețui și de a se adapta condițiilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
eliminarea deșeurilor - tratarea, recuperarea, reciclarea, evacuarea, injectarea în subsol și depozitarea deșeurilor; 20. eliminarea finală a deșeurilor - activitatea de eliminare a deșeurilor care nu mai este urmată de nici o operațiune asupra acestora; 21. factorii ecologici sau condițiile de viață - factori abiotici - fizici și chimici, factori biotici - interrelațiile viețuitoarelor și ale activităților umane; 22. factori artificiali de mediu - microclimat - condiții de adăpostire și de îngrijire, tehnologii de exploatare, factori fizici, chimici și biologici; 23. gestionare - colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172365_a_173694]
-
tratat global, nu există o definiție clară a noțiunii de mediu. La rândul său, Conveția privind răspunderea civilă pentru daune rezultând din exercitarea de activități periculoase pentru mediu (1993), îl definește în sensul în care acesta ar cuprinde “resursele naturale abiotice și biotice, cele precum aerul, apa, solul, fauna și flora și interacțiunea între aceleași factori, bunurile care compun moștenirea culturală și aspectele caracteristice ale peisajului. În accepțiunea celor relatate și într-o concepție actualizată am putea accepta ca definiție a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
resurse economice și capacitatea sa de a le gestiona și utiliza. 2. Locul științelor naturii și rolul lor în protecția mediului științele naturii cu metodele care le stau la îndemână percep schimbările nefavorabile (poluări) intervenite în mediul ambiant biotic și abiotic: explorează, cercetează legitățile acestor schimbări; * prognostizează efectele acestor schimbări în timp și direcția de evoluție; * elaborează metode de încetinire și anihilare a proceselor nefavorabile; * rezultatele cercetărilor sunt aduse la cunoștința politicului și a forumurilor * economice pentru punerea în practică a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]