619 matches
-
strângea stomacul, îi șoptea femeii că presupunerea ei era adevărată. Că James nu numai că nu-i fusese fidel și făcuse un copil, dar că făcuse copilul respectiv cu fosta lui nevastă. Starea de spirit a Juliei alterna de la umilință abjectă la o furie teribilă determinată de sentimentul de trădare. În cele mai întunecate clipe ale vieții ei, Juliei i se tăiase respirația de teamă că James ar putea-o respinge și mai tare decizând să se întoarcă la Deborah. Julia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a edililor municipalității. Murise până și vibrația imperceptibilă, inerentă și perpetuă, de fond, a asfatului încins, engrama orchestrală ultimă, universal recognoscibilă, a spațiului conglomerat urban, dătător de oarecare siguranță personală ușor schizoidă, într-un refugiu în egală măsură haios și abject, al unei civilizații de la început și până la sfârșit insalubră și păcătoasă. Tăcerea anxioasă își înstăpânea cu repeziciune spleen-ul, ca o viitură prevestitoare, în aer, din ce în ce mai acaparantă, mai palpabilă, concretă, izolată și ea în singurătatea fără de leac, a unor clipe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
era nebunie. Rozanov îi răspunsese cu o ferocitate pe aceeași măsură. George încercase să-l vadă din nou, încercase să se scuze. Se întorsese în Anglia și începuse să-i expedieze o serie de scrisori extrem de lungi, unele indignate, altele abjecte, la care nu primise nici un răspuns. Se înțelege, nu povestise nimănui despre pelerinajul său coșmaresc. Totuși, în chip misterios, în Ennistone răzbise ideea că George McCaffrey îl urmase pe profesorul Rozanov în America și fusese respins de acesta. George simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îngerii căzuți, cei care nu sunt nici rebeli, dar nici loiali Domnului, cei care au trăit doar pentru ei înșiși“. „Maestre, ce-i face să strige în asemenea hal?“ „Nu cunosc speranța morții, iar viața lor oarbă e atât de abjectă, încât ar prefera să se afle în oricare dintre cele două mari locuri. Mila și dreptatea îi disprețuiesc deopotrivă. Non ragioniam di lor, ma guarda e passa.“ Să nu ne gândim la ei; privește-i și treci mai departe. „Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o să se schimbe. Un singur cuvânt, care să-mi restabilească respectul față de mine însumi, și aș putea pleca liniștit. Cum poate fi atât de hain, încât să refuze să rostească acel cuvânt magic? Și cum pot fi eu atât de abject încât să cerșesc un asemenea cuvânt?“. George ajunsese în vârful stâncii de unde i se oferea priveliștea atât de familiară a mării. Aici, ierburile gălbui dispăreau brusc, la o margine povârnită. Stâncile negre-cafenii, moarate cu vine roșietice, nu coborau lin în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce nu i-a reușit. Asta-i pricina pentru care aștepți? Nu, asta nu schimbă lucrurile cu nimic, dacă mă întorc la George îmi asum riscul. Dar pur și simplu nu vreau să mă întorc cu mintea încâlcită, într-o abjectă harababură, vreau să am capul limpede și să trasez o tactică. O tactică...! Și acum, dacă tot am amânat atâta, mai pot aștepta până când Rozanov se întoarce în America. Și dacă George se va domoli, dacă va fi „epuizat“, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
până în cele mai mici amănunte. Se dădu câțiva pași îndărăt; pe față îi apăru întâi o expresie de fâstâceală și iritare, apoi de extremă panică. Cei care nu se tem de dezaprobarea publică pot fi în schimb speriați, în mod abject, de ridicol. Combinația dintre brațul lui Hattie întins cu bravură de-a curmezișul ferestrei și corul puternic, zeflemitor, de afară, era mult prea mult. Se întoarse și dispăru din cameră. Străbătu holul, descuie ușa din spate și o împinse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
spuse: „Poate că ar fi mai bine să las totul baltă și să-i fac, în schimb, o vizită lui Alex“. Dar destinul îl îmbia cu un amenințător cântec de sirenă și Tom hotărî că e preferabilă o înfrângere decât abjecta așteptare. Papucul, înconjurat de copacii care-și picurau lacrimile (ploaia se mai domolise), arăta melancolic și misterios ca o casă singuratică dintr-o poveste japoneză. Storurile erau coborâte, dar se prefira o lumină din camera de zi și o alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
publicat și în presă, nu știi ce îngrozitor e totul și cât rău ai făcut. — Eu n-am spus nimănui nimic. — Trebuie să fi vorbit. I-ai spus lui Hector Gaines. Nu i-am spus. — Ba da. Ești un mincinos abject. Emma ridică o carte (propriu lui exemplar din Istoria războiului peloponesiac de Tucidide) de pe măsuța aflată lângă vasul mov cu roze fanate și-l plesni cu ea pe Tom peste obraz. Instantaneu, se luară la bătaie. Amândoi erau puternici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în stânga noastră se deschide o gură imensă de leu care imită celebrul leu al studioului Metro Goldwin Mayer. Mă obosesc orgia de lumini și excitația câștigului, dar nu pot să le tăgăduiesc fascinația. N-aș greși prea tare, probabil, considerând abjectă promiscuitatea strălucitoare din jur și, totuși, nu sunt sigur că ea nu e un fenomen normal. Las Vegas e o cocotă care-și face clienții să treacă, amețiți, din "imperiu" în "imperiu", o mitologie degradată, cu un singur zeu real
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
întrebe de ce Enro îl lăsase în viață pe Ashargin; se lămuri că acest preot cinic pur și simplu încerca să trezească într-ânsul gratitudinea; apoi celălalt conchise: - Asta este tot! Acum, intră. Era un ordin, iar Ashargin se supuse în modul abject pe care Gosseyn nu-l putea suporta. Mâna lui se întinse. Degetele prinseră mânerul, îl răsuciră și împinseră ușa. Trecu peste prag. Ușa se închise în urma lui... * Pe planeta unui soare îndepărtat, o umbră se îngroșa în mijlocul unei încăperi cenușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
posibilul să te scap“, apoi i se adresă, cu glas tare, lui Iason : „Tinere, te rog să respecți casa în care te afli și să nu mai stai pe masă; în plus, te-aș ruga să încetezi odată cu râsul acesta abject și absolut deplasat. Toți cei de față sunt oaspeții mei și n-am să îngădui nimănui, niciodată, să râdă de ei în prezența mea“. „Ușurel“, îi răspunse Iason, dându-se jos de pe masă, spre vădita mulțumire a lui Dragoș, care
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
în zilele despre care scriu (pentru că s-ar părea că scriu), aș fi putut fără jenă să mă deschei la pantaloni în fața Mariei, privind-o ca pe ceva care oftează și atât. În plus, ca să-mi feresc puritatea de ideea abjectă a unei stări virginale, am să adaug că, iubind puternic de la vârsta de patru ani și jumătate, precum mă asigură nesigurele date ale memoriei, am avut de-a lungul vremii destule iubite, deși nu căutam asta cu tot dinadinsul, oh
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de secole, cu glas tare, până la fioroasa parabolă a lui Abélard... și cine, ascuns, înghesuit printre ceilalți, încearcă să conducă jocul, mânat el însuși, fără să-și dea seama, de ordinea rigidă a Celeilalte Părți ? Iar Constantin ăsta, pocitania, vestitorul abject, mesagerul promiscuității, ce vrea de la mine ? Nu știe că sunt tot amărâtul ăla din fotografia de pe foaia îngălbenită a ziarului ? Mi-au căzut cărțile de la subțioară, mi s-a veștejit coronița de frunze și nimeni nu mă mai recunoaște... * La
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
întrebe de ce Enro îl lăsase în viață pe Ashargin; se lămuri că acest preot cinic pur și simplu încerca să trezească într-ânsul gratitudinea; apoi celălalt conchise: - Asta este tot! Acum, intră. Era un ordin, iar Ashargin se supuse în modul abject pe care Gosseyn nu-l putea suporta. Mâna lui se întinse. Degetele prinseră mânerul, îl răsuciră și împinseră ușa. Trecu peste prag. Ușa se închise în urma lui... * Pe planeta unui soare îndepărtat, o umbră se îngroșa în mijlocul unei încăperi cenușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
definește interacțiunea dintre europeni și spațiul african. Cato este el însuși o siluetă dificil încadrabilă în categoriie familiare și previzibile - cu un fizic dezagreabil, ce le evocă celor din jur chipul unui rățoi, dezertorul este capabil simultan de cele mai abjecte și nobile gesturi. Ambiguitatea sa morală îi oferă lui Cato atributele excentricității. Cato este un inadaptabil, ce caută în zona nedomesticită a Africii împlinirea destinului inclement. Peregrinările lui Cato sunt punctate de împușcături și moarte. Viața este scurtă și violentă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o barbă mare, țepoasă. 21 decembrie Ar fi trebuit să mă bucur, dar am simțit cerul căzând pe mine. Într-adevăr, roșcovanul nu era nebun! Am făcut o gafă care mă compromite ca medic. Fără să vreau, m-am purtat abject, dezgustător, cu el. Eșecul meu profesional îl suportă alții, se vede. 22 decembrie Ar trebui să plec neapărat de aici. Altfel, o iau de la capăt. 31 decembrie Încerc să împart oamenii după criteriul: cei bolnavi și cei sănătoși, și să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
avut cu acest nenorocit o intimitate mult mai vijelioasă decât a avut-o vreodată tatăl meu. El trebuia totuși, conform obiceiului, să asiste la ceea ce se cheamă într-un mod cuviincios ultimele clipe și care trebuie totuși numit cel mai abject dintre asasinate. ÎNCEPÂND DIN ACEASTĂ ZI N-AM MAI PUTUT SĂ MĂ UIT LA INDICATORUL CHAIX DECÂT CU UN DEZGUST CUMPLIT ÎNCEPÂND DIN ACEASTĂ ZI M-AM INTERESAT, CU GROAZĂ, DE JUSTIȚIE, DE CONDAMNĂRILE LA MOARTE, DE EXECUȚII ȘI M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
lui, ca și cum el ar trebui să-i invidieze pentru hainele lor zderențuite, pentru căciulile lor rupte și ponosite, și chair și pentru burțile lor goale și flămânde. Ce ierarhie ordine societate mai era și asta în care chingile celei mai abjecte ale sărăciei erau privite ca pe o sursă de mândrie? Studenții nu sunt cu nimic mai buni decât mojicii ignoranți care scurmă pământul. Nu, aceștia sunt mai răi, cu mult mai răi. Cel puțin mojicii au simțul datoriei și sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o barbă mare, țepoasă. 21 decembrie Ar fi trebuit să mă bucur, dar am simțit cerul căzând pe mine. Într-adevăr, roșcovanul nu era nebun! Am făcut o gafă care mă compromite ca medic. Fără să vreau, m-am purtat abject, dezgustător, cu el. Eșecul meu profesional îl suportă alții, se vede. 22 decembrie Ar trebui să plec neapărat de aici. Altfel, o iau de la capăt. 31 decembrie Încerc să împart oamenii după criteriul: cei bolnavi și cei sănătoși, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
prin a-și trage nasul. Wakefield o cuprinde cu brațul pe după umeri și Îi netezește părul șaten cu o mîngîiere. Poate că doar avem nevoie să petrecem ceva timp Împreună, spune ea, ștergîndu-și ochii. Wakefield se simte ca cel mai abject ticălos din lume. — Niciodată nu am avut prea mult timp, dar ai dreptate, draga mea. Ar trebui să stăm Împreună cît ești aici. Stă o clipă pe gînduri. Poate am putea merge la un film. A nimerit la fix; ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
încă să fie recuperat. Numeroasele mărturii adiacente ale celor care l-au cunoscut (T. Arghezi, O. Han, V. Eftimiu, K.H. Zambaccian, E. Lovinescu, Radu D. Rosetti, între mulți alții) sînt suficiente pentru a contura portretul unui dandy balcanic, pitoresc și abject, combinație de Alcibiade și Gore Pirgu. În mod curios, B-P. lipsește din frumoasa lucrare despre dandysm a Adrianei Babeți (Dandysmul. O istorie, Editura Polirom, Colecția „Plural M”, Iași, 2004). Printre puținii cercetători care i-au acordat un rol semnificativ în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ori de cîte ori trec turcii Dunărea și pentru a fi realcătuit, după jaf și pîrjol, în același spirit de provizorat balcanic. Dar dacă ultimul războiu, cruțînd populația, ar fi lins, ca de atîtea ori în decursul veacurilor, cele mai abjecte mahalale? Poate nu ne-am mai fi apucat să-i adunăm cioburile. Poate un asemenea dezastru ne-ar fi constrîns la o reconstrucție care n’ar fi fost o reconstrucție în serie, după legea economiei de material și de spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trebuie să punem între Inchiziție și noi un adevăr limpede. ― Și care ar fi acest adevăr? ― Tot ce spui în legătură cu viața e corect. Numai că, din acest fapt, perfect normal, că omul ține la viața lui, Inchiziția trage o concluzie abjectă. Ea a înțeles că nu trebuie decât să amenințe cu moartea ca să-și impună dogmele. Astfel, orice abjurare devine, fără voia celui care a abjurat, o invitație la practicarea terorii ca metodă de convingere. Abjurarea ta, Galilei, a fost una
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
tînărului lovi violent peretele. Loïc nu se mai putea stăpîni. Fără să fie conștient de forța lui, Își Înghesuise fiul, lipindu-l de zid și-l insulta fără nici o măsură. - Ești mai rău ca un cîine! Ce ai făcut e abject, mă scîrbești! - Dar ascultă-mă! Nu e ce crezi, Chantal și cu mine ne iubim... Furia lui Loïc spori și mai mult, lovitura țîșni, Nicolas izbuti să se ferească, dar tatăl lui, dezechilibrat, se izbi puternic de o mobilă. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]