1,588 matches
-
descrie biserica din punct de vedere arhitectonic. Lecomte du Noüy constata că, spre deosebire de Biserica „Sf. Trei Ierarhi” care impresionează prin bogăția, profunzimea și diversitatea ornamentațiilor exterioare, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” se remarcă prin simplitatea construcției. Biserica avea plan treflat, cu abside semicirculare și cu pronaos supralărgit. Deasupra naosului se afla o turlă octogonală cu acoperiș țuguiat, așezată pe o bază octogonală. Zidul era susținut de contraforturi înalte în dreptul proscomidiarului și al veșmântarului. Pe absidele laterale se aflau arcade oarbe. Fațada bisericii
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
simplitatea construcției. Biserica avea plan treflat, cu abside semicirculare și cu pronaos supralărgit. Deasupra naosului se afla o turlă octogonală cu acoperiș țuguiat, așezată pe o bază octogonală. Zidul era susținut de contraforturi înalte în dreptul proscomidiarului și al veșmântarului. Pe absidele laterale se aflau arcade oarbe. Fațada bisericii ștefaniene era înconjurată deasupra ferestrelor de două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari, iar cele de sus mai mici și mai numeroase. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Ștefan Tenețchi din Arad în anul 1765. Nicolae Iorga a apreciat acest iconostas (catapeteasmă) ca fiind „desigur cea mai impunătoare prin întindere și bogăție din toată românimea”. În altar se găsesc trei picturi executate de Raicu: Coborârea Sfântului Spirit, în absidă: Botezul lui Isus în Iordan, în partea dreaptă, iar în stânga, la masa proscomidiei, Punerea lui Isus în mormânt. Pe pereții exteriori ai scării amvonului se află picturi pe lemn, realizate tot de Raicu, reprezentând pe Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
au fost conduse de arhitectul român de origine sileziană Carol Benesch. Piatra folosită la construcție a fost adusă din carierele de la Rusciuc (Bulgaria), iar cărămizile au fost achiziționate din București și localitățile învecinate. Lucrările de construcție au început în zona absidei altarului, cu ample amenajări pentru consolidarea terenului și ridicarea nivelului acestuia. Lipsa de fonduri și izbucnirea Războiului de Independență din 1877 au făcut ca lucrările să înainteze foarte greu, în etape, până în anul 1883. În toamna târzie a acestui an
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
Carol Benesch, și apoi montat la București de specialistul Niccolo Orassi. Tâmplăria tavanului aparent a fost executată la Brașov. Firma Mayer din München a executat vitraliile originale, distruse la bombardamentele din 4 aprilie 1944, cele opt tablouri mari dintre ferestrele absidei cu scene din viața Sfântului Iosif și a Sfintei Familii, cele șapte medalioane de pe pereții navei centrale, mozaicul „Maica Domnului” și cei doi îngeri de deasupra portalului exterior al Catedralei, ca și sculpturile din lemn ale amvonului și ale băncii
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
mormintele a doi martiri pentru a sărbători Euharistia. Era un obicei al Bisericii să alăture sărbătoarea Sacrificiului lui Iisus cu sărbătoarea sacrificiului celor care au murit pentru El, iar mormintele pe care se ține slujba erau întotdeauna ale unor martiri. Absida acestei cripte a dispărut, cripta fiind modificată în secolul al XIII-lea, însă din perioada paleocreștină au rămas numeroase urme ale venerării: stâlpi decorați, sculpturi, încrustații ca figuri biblice, monograme ale lui Iisus. Sfântul Casian a murit în anul 435
Marsilia () [Corola-website/Science/297834_a_299163]
-
de început, naosul cuprinde un spațiu, specific unei camere tombale, dat fără o destinație ulterioară în acest sens, mormintele, cu personalități mai de seamă, fiind poziționate în pronaos. În a doua sa parte naosul se lărgește făcând loc celor două abside, care dau forma de cruce, tipic ortodoxă, pentru interior. Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colțuri cu turle ridicate în 1667 și un turn-clopotniță refăcut la 1900. Zidurile de incintă au o înălțime de 9 m și
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
valoroasă biserică din Săndulești. Monument de proporții relativ modeste, lăcașul de cult este asemănător, ca plan, ctitoriilor cneziale din ținutul Hunedoara, ca bisericile din Bârsău și Leșnic, construite în secolul al XV-lea. Biserica din Săndulești este compusă dintr-o absidă poligonală cu unghi în ax, un naos aproape patrat și un pronaos, având contraforți pe fațadele de sud și de nord. Deasupra pronaosului se află o clopotniță de lemn, înălțată în secolul al XVIII-lea. În anul 1948 biserica a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Săndulești () [Corola-website/Science/306987_a_308316]
-
lei în basorelief, leul simbolizând tribul lui Iuda. Sala era luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la etaj. Fațada, unde se afla intrarea, este pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat Chivotul Sfânt (Arca Legământului), spre est. Placa neagră cu porunci biblice (Tablele Legii) trona deasupra cornișei cu chivotul. Spațiul chivotului, ușor înălțat, era separat de sală printr-un arc semicircular mare. Bima, respectiv podiumul de pe care se
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
1542 de către Petru Rareș și extinsă în perioada 1611-1617 de către vornicul Costea Băcioc. Este de remarcat decorația picturală a bisericii, datorită fidelității cu care pictorul din 1827 a reușit să reînnoiască pe alocuri modelele originare. S-au păstrat astfel în absida altatului scene din viața "Sfintei Fecioare Maria "și "Împărtășirea Apostolilor", iar pe pereții naosului reprezentări din "Viața și Patimile Mântuitorului" - "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor", "Învierea lui Lazăr", "Iisus în fața lui Pilat", "Batjocorirea lui Iisus" ș.a. Unele dintre picturi
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
ales 19 multe biserici de lemn din această zonă au fost tencuite și pictate imitând înadins pe cele de zid. Unele biserici de lemn au fost chiar completate cu iconostase, altare sau pridvoare de zid. În Moldova, pereții înalți și absidele laterale sunt elemente preluate din marile ctitorii de zid din mănăstiri. În Ardeal, turnurile sunt inspirate de modele gotice sau baroce din arhitectura de zid. Tradiția ridicării bisericilor de lemn s-a dovedit foarte puternică în mediul rural până în a
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
fi salvate și transportate în noua locație, altele nu au mai putut fi recuperate. Biserica cu o fațadă asemănătoare Mănăstirii Dealu este împărțită în 2 registre. Planul mănăstirii este realizat după tipul bizantin și are forma unui trilob lung cu absida altarului flancată de două absidiole dreptunghiulare: proscomidia și diaconicul, ambele supraînălțate prin 2 turnuri mai mici. Inițial biserica a fost construită în cărămidă goală, fără tencuială și fără pietre cioplite. În anii '30 renovarea a inclus și reconstrucția turnurilor, după
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
al compoziției, cu excepția câtorva elemente secundare, acest decor este comun bisericilor moldovenești, încă din veacul al XV-lea”". Biserica „Sf. Auxentie” a fost construită din piatră după un plan dreptunghiular, fiind compartimentată în pronaos, naos și altar. Edificiul nu are abside laterale, în locul acestora găsindu-se două contraforturi, de o parte și de alta. În exterior, biserica are o linie arhitectonică simplă. Câte o pereche de contraforturi de formă octogonală sprijină de o parte și de alta zidurile naosului. Decorația îmbină
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
și de alta a ușii. Boltirea naosului este specific moldovenească. Din pictura originală a bisericii se mai păstrează niște urme pe peretele drept al naosului. Se remarcă prezența celor trei altare, după topografia bisericilor armenești, cu un altar central în absida centrală și cu două altare secundare, amplasate în două nișe din perete și prevăzute cu mese de piatră. Catapeteasma a fost înlocuită cu o draperie simplă suspendată de o bârnă transversală. Începând din anul 1994 s-au realizat lucrări de
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
alteia mai vechi, probabil de lemn. Biserica este atribuită ca fiind ctitorie a lui Ștefan cel Mare, atribuire contestată de medievistul Adrian Andrei Rusu. Monument de arhitectură gotică de tip biserică-sală cu 2 travee boltite în cruce pe ogive și absidă poligonală decrosată cu boltă pe nervuri, posedă picturi murale și icoane din secolul al XVIII-lea. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României, după planurile arhitectului Károly Kós, când a fost ridicat și turnul
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
bisericească și legătorie de cărți, covoare, tricotaj, țesut pânză, pictură bisericească și artă decorativă, majoritatea acestora menținându-se și în prezent. Începând din 1960, în această clădire s-a amenajat o bogată colecție muzeală. În anul 1935, în apropiere de absida răsăriteană a Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", a fost amplasată statuia în bronz a Saftei Brâncoveanu realizată de sculptorul Ion Jalea. Cu sprijinul material și tehnic al statului și al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, s-au efectuat începând din anul 1962
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
a bisericii se află și mormintele maicii Olimpiada și ale starețelor Nazaria (1788-1814) și Magdalena (1815-1822), fără ca acestea să fie marcate. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită din piatră de râu și cărămidă. Ea are un plan dreptunghiular, fără abside laterale și cu absida altarului semicirculară. Edificiul este susținut de patru contraforturi scunde. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu de ocnițe oarbe. Pe acoperiș se află două turle de zid (pe naos și pronaos) de formă semicirculară, sprijinite
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
și mormintele maicii Olimpiada și ale starețelor Nazaria (1788-1814) și Magdalena (1815-1822), fără ca acestea să fie marcate. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită din piatră de râu și cărămidă. Ea are un plan dreptunghiular, fără abside laterale și cu absida altarului semicirculară. Edificiul este susținut de patru contraforturi scunde. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu de ocnițe oarbe. Pe acoperiș se află două turle de zid (pe naos și pronaos) de formă semicirculară, sprijinite pe baze poligonale înalte
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o tainiță, unde se păstrau odoarele de preț ale mănăstirii. Între pronaos și naos se află doi pilaștri masivi cu capiteluri în stil ionic. În părțile laterale ale naosului sunt scobite abside laterale în grosimea zidurilor. Catapeteasma, ce separă naosul de altar, este sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur. Ea a fost confecționată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi. Absida altarului are formă semicirculară, având
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
laterale ale naosului sunt scobite abside laterale în grosimea zidurilor. Catapeteasma, ce separă naosul de altar, este sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur. Ea a fost confecționată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi. Absida altarului are formă semicirculară, având o încăpere pentru diaconicon pe latura sudică și o nișă pentru proscomidiar pe latura nordică. Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele maicilor din vechiul cimitir al mănăstirii. În exteriorul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
și poleită cu aur. Ea a fost confecționată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi. Absida altarului are formă semicirculară, având o încăpere pentru diaconicon pe latura sudică și o nișă pentru proscomidiar pe latura nordică. Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele maicilor din vechiul cimitir al mănăstirii. În exteriorul bisericii, lângă absida altarului, se află mormintele acoperite de plăci funerare ale unor călugărițe care au jucat un rol important în istoria
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
formă semicirculară, având o încăpere pentru diaconicon pe latura sudică și o nișă pentru proscomidiar pe latura nordică. Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele maicilor din vechiul cimitir al mănăstirii. În exteriorul bisericii, lângă absida altarului, se află mormintele acoperite de plăci funerare ale unor călugărițe care au jucat un rol important în istoria comunității monahale de la Văratec. Aici sunt înmormântate următoarele maici: Biserica "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" a fost construită din lemn în anul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
din lemn având deasupra o turlă tot din lemn. Pe acoperișul lăcașului de cult se află trei turle înalte, din lemn. Interiorul este compartimentat în pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă masivă, iar absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor. Pereții interiori ai lăcașului de cult și icoanele din catapeteasmă au fost pictați în 1880 de zugravii T. Ioan și D. Iliescu, aceeași care au pictat în 1882 și pereții Bisericii "Adormirea Maicii Domnului
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
cu caractere chirilice: Ca stil, această nouă biserică aparține clasicismului. Biserica este monumentală ca proporții, planul ei asemănându-se cu cel al Bisericii "Sf. Spiridon" din Iași. Edificiul are un plan treflat estompat cu totul prin reducerea aproape completă a absidelor laterale. Zidul exterior al bisericii este împărțit în cinci travee: trei, mai mari, la mijloc și două, mai mici, la capete. Traveea centrală este adâncită și flancată de două coloane, cele două travee alăturate au câte o fereastră înaltă și
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]