1,587 matches
-
romanic din piatră. De altfel, în faza inițială, s-a lucrat în piatră și s-au ridicat coloane în absida centrală, pentru ca mai apoi să se continue cu cărămidă, iar coloanele din piatră să fie transformate în pilaștri de cărămidă. Absidele laterale s-au edificat în totalitate din cărămidă. Ceea ce atrage atenția la interiorul edificiului este că arcurile sunt în formă de potcoavă. Clădirile mudejár pornesc de la modelul celor creștine, dezvoltându-le în înălțime și folosindu-se cărămida ca material de
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
acoperită cu tablă. Ea are un soclu de piatră cu înălțime de 0,50 metri. Pereții din bârne au fost placați pe exterior cu scânduri vopsite în culoarea albastră, iar ulterior au fost tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
are un soclu de piatră cu înălțime de 0,50 metri. Pereții din bârne au fost placați pe exterior cu scânduri vopsite în culoarea albastră, iar ulterior au fost tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord) și un
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
înălțime de 0,50 metri. Pereții din bârne au fost placați pe exterior cu scânduri vopsite în culoarea albastră, iar ulterior au fost tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord) și un diaconicon (la sud). Acestea aveau câte
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord) și un diaconicon (la sud). Acestea aveau câte o fereastră mică (0,20x0,30 metri) decupată în pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă destinată să asigure accesul în altar. Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între naos și pronaos nu există nici un perete despărțitor. Pronaosul se află în
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
accesul în altar. Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între naos și pronaos nu există nici un perete despărțitor. Pronaosul se află în prelungirea naosului, având practicată o fereastră pe peretele vestic. Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
episcopul ortodox de la Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului. Între anii 1986-1988, pr. paroh Danciu Gheorghe, a realizat lucrări majore la sfânta biserică ce au constat în pictura interioară, construirea unui nou altar, a bolții și a turlei, precum și a două abside laterale, suprafața totala utilă extinzâdu-se cu încă 52 metri pătrați, dintre credinciosi implicându-se profund material și fizic cântărețul bisericii Filip Iosif cu soția Ecaterina, precum reiese din Pisania de la acea vreme. Biserica a fost resfințită în luna iunie 1988
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
sculptură. În interior a fost curățată pictura de fum și impurități, a fost adus la nivel naosul cu pronaosul (înainte era mult mai înalt pronaosul decât naosul) fiind desființată despărțitura dintre ele, s-a construit o cameră pentru mărturisire lângă absida din dreapta, a fost refăcută instalația electrică, a fost înlocuit iconostasul cu unul nou din stejar și icoanele, s-au schimbat stranele în biserică și scaunul arhieresc în altar, precum și alte intervenții mai mici. Retârnosirea bisericii a avut loc la 22
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
din bârne, de o valoare inestimabilă. Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Poienița Tomii a fost ridicată, potrivit însemnării de pe piciorul de piatră al prestolului, în anul 1805, în timpul păstoririi preotului Gheorghe Popovici. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, de formă pentagonală, prevăzut, deasupra pronaosului, cu un turn-clopotniță robust, cu foișor deschis și fleșă evazată. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor din scânduri. În 1983, tabla a luat locul șiței clasice. Cum interiorul este placat
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
a fost ridicată la sfârșitul sec.XVII. Are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Basarabasa este atestat documentar în anul 1439. Tipul de plan al bisericii, cu hramul „Sf. Nicolae”, este cel dreptunghiular, cu absida în prelungirea navei, poligonală, cu trei laturi. Bârnele masive, din stejar, sunt iscusit îmbinate în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
AB-II-m-A-00247. Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
decroș, tăiate în acoladă, ca și deschiderile din peretele dinspre pronaos și naos, cu grilaj din baluștri sculptați. Acoperirea compartimentelor este realizată printr-o boltă semicilindrică peste naos, cu arc transversal pe console, mai îngustă decât lărgimea navei, iar a absidei de aceeași formă, fiind intersectată de un timpan ce se racordează cu conturul pereților printr-o suprafață trapezoidală. Ancadramentul intrării de pe latura de vest (inițial a fost spre sud), este sculptat cu chenare în frânghie, dinte de lup, dreptunghiuri cu
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
și prelucrează, aparent minimal, planul, arhitectura și decorația unor alte monumente premergătoare ca timp și aparținând în principal perioadei lui Ștefan cel Mare"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
unor alte monumente premergătoare ca timp și aparținând în principal perioadei lui Ștefan cel Mare"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument istoric este împărțit în pridvor, pronaos, naos și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
zid masiv străpuns de o deschidere mediană. Deasupra acestei intrări se află o nișă dreptunghiulară, iar deschiderea de trecere este încadrată de o parte și de alta de două deschizături care ajung până la 1 m de podea. Naosul are două abside laterale cu raza de 1,5 m, încadrate de câte două contraforturi în trepte. Această încăpere este luminată prin câte două ferestre evazate în interior și în partea de jos, amplasate pe laturile nordică și sudică (una fintre ele fiind
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
1,5 m, încadrate de câte două contraforturi în trepte. Această încăpere este luminată prin câte două ferestre evazate în interior și în partea de jos, amplasate pe laturile nordică și sudică (una fintre ele fiind amplasată la vest de absida laterală, iar celaltă în axul absidei). Naosul are o boltă susținută de două arcuri puternice. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă prevăzută cu trei uși. Altarul conține cinci nișe și o fereastră evazată în axul absidei, având la
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
două contraforturi în trepte. Această încăpere este luminată prin câte două ferestre evazate în interior și în partea de jos, amplasate pe laturile nordică și sudică (una fintre ele fiind amplasată la vest de absida laterală, iar celaltă în axul absidei). Naosul are o boltă susținută de două arcuri puternice. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă prevăzută cu trei uși. Altarul conține cinci nișe și o fereastră evazată în axul absidei, având la partea superioară o calotă sferică.
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
vest de absida laterală, iar celaltă în axul absidei). Naosul are o boltă susținută de două arcuri puternice. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă prevăzută cu trei uși. Altarul conține cinci nișe și o fereastră evazată în axul absidei, având la partea superioară o calotă sferică.
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Această pictură se crede că a fost puternic deteriorată în urma mutării edificiului cu aproximativ 100 m mai la sud în anul 1912, mutare necesară datorită deteriorării terenului ca urmare a ploilor abundente din anii 1911-1912. Planul bisericii este dreptunghiular cu absidă poligonală cu trei laturi, nedecroșată. Dimensiunile navei - lățimea fiind de 4,05 m iar lungimea de 8,80 m încadrează edificiul în categoria bisericilor de lemn de dimensiuni mici. Inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă dar în urma mutării survenite
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
de lemn în formă de torsadă. Acoperișul este din draniță, bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, racordându-se cu învelitoarea pridvorului. Cosoroaba se sprijină pe console largi, cu tăieturi. Monumentul are plan dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroșată, contraabsidă de aceeași formă și pridvor închis pe latura de sud-vest. Deasupra pridvorului se află un turn clopotniță. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
Pe antablament se află pisania. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două ferestre mai mari (0.5x1.25 metri). Deasupra naosului se află o calotă sferică, sprijinită pe un contur octogonal și retrasă în partea de vest. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. El este decroșat cu 0.50 metri față de pereții longitudinali. Fereastra din axul absidei altarului are dimensiunile de 0.45x1.00 metri și se
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
octogonal și retrasă în partea de vest. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. El este decroșat cu 0.50 metri față de pereții longitudinali. Fereastra din axul absidei altarului are dimensiunile de 0.45x1.00 metri și se află într-un ancadrament dreptunghiular, îngropat și fixat prin cuie de lemn. În peretele proscomidiarului s-a decupat o ferestruică în formă de „X” (0.20x0.33 metri). Altarul are
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Miroslovești, a fost construită în anul 1756. Această biserică de țară prezintă trăsăturile specifice stilului moldovenesc, distinse aici în cupola boltită peste navă și în absidele laterale. Biserica este cuprinsă în noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Tradiția "„rămasă din om în om”" amintește de o biserică de lemn mai veche în cătunul Dărăbeni, arsă de turci în noaptea de înviere. Biserica de lemn
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
fost un meșter la biserică din familia Stan sau Astanii”". Cei din familia locală Astanii "„erau constructori di case din strămoși”". Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Se remarcă îndeosebi planul longitudinal cu abside laterale, specific în Moldova, preluat din arhitectura de zid. Încăperile sunt așezate de la vest la est, în ordine: pridvorul, tinda, nava și altarul. O altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]