9,326 matches
-
ori pe săptămână.... XVIII. ELENA BUICĂ - CHEMĂRI DIN TAINIȚELE VIEȚII, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016. Ca profesor de limba română cu activitatea încheiată în urmă cu un sfert de veac și mai apoi absorbită de lumea scrisului, păstrez în adâncul ființei mele fiorul începutului de carieră, acea chemare tainică, învăluită în sfințenie a profesoratului și nu încetez nici acum de a mă minuna și a-mi pune întrebări despre chemările din tainițele vieții. Mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
m-a făcut să renasc a doua oară. Ca bunică o îndemnasem de la bun început spre această carieră intuind ... Citește mai mult Ca profesor de limba română cu activitatea încheiată în urmă cu un sfert de veac și mai apoi absorbită de lumea scrisului, păstrez în adâncul ființei mele fiorul începutului de carieră, acea chemare tainică, învăluită în sfințenie a profesoratului și nu încetez nici acum de a mă minuna și a-mi pune întrebări despre chemările din tainițele vieții.Mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
și nu încap de noi ? Ne forțează să pășim mai sprinteni. Către ce ? Către hotar, mal și un punct fix în care ne egalizăm toate șansele, chiar și virtuțile. Basmele. Viața. Acolo ne grăbim toți ? De neînchipuit. Și punctul se absorbea în văzduh. -Vai turiștii ăștia ! Nimic nu e sfânt pentru ei sau poate totul. Tocmai de aceea îi vezi în locurile cele mai neașteptate. Caută ineditul, frumosul. Amintiri unice pentru o viață unică. Impresii pe care nu pot culege în
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
pozitivă, blândă ca și cum autorul a ales ca parte dominantă a vieții, dragostea eternă, deși nu îi va supraviețui decât prin aceste poeme, adevarate epitafuri lirice. Autorul unește diverse polarități, între un temperament ardent, luminos, căldura maternă, dulce și misterioasă care absoarbe suferințe, dar îi procură și certitudini luminoase, parcurgând etapele propriei biografii . Tenebrele sunt partea întunecată a sufletului, o apă neagră în care plutesc ființele dragi dispărute. Imagini fugitive străbat secretele minții, memoria devine o grotă secretă în care autorul colecționează
ANGELA NACHE MAMIER, PREFAŢĂ LA CARTEA AZIL ÎNTR-O CICATRICE , DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1446633060.html [Corola-blog/BlogPost/384739_a_386068]
-
Cover), „Unde te duci, nor călător?” (Dumitru Lupu/ Mala Bărbulescu), „Veac de singurătate” (Râul Pădurean/ Claudia Deleanu), 1994, „You Raise Me Up” (Cover)... Ne întrebăm uneori unde ne sunt cântăreții adevărați. Iată unul dintre ei: e Florin Apostol și e absorbit în această galerie de piese de muzică ușoară, înstelata că cerul! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografica: Florin Apostol. Marea, ca o iubită / Aurel V. Zgheran : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446809950.html [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
firmă” ... Privesc băiatul de statură mijlocie, umerii lați, chip deschis al omului alb, ochii albaștri și rațiunea îmi dezleagă enigma, parcă mi-ar arăta-o cu degetul „proveniența noastră, a israelienilor repudiați de toată lumea azi ca niciodată. Această țară mică absoarbe ca un burete fiii rătăciți, întârziați pe alte meleaguri astfel că și de la Omsk se ajunge la Ierusalim căci dintotdeauna în vremuri de restriște e bine să te întorci acasă, e rău, e greu, dar ca acasă nu-i nicăieri
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1426253420.html [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
se multiplică genetic năzuințele. Privesc însetată liedurile berzelor. Ignoră păsăresc cateringul psihic navetist. Consumatorii umani virusează cu picanterii lingvistice și mentale, frumosul universal! Trist! Norii fac tumbe...Câte topogane de vată, Doamne! Unghile mele zgârie zidurile reci. Inima mea le absoarbe recele arhaic ca un must magic. Olfactivul sfârâie precum un xilofon de jucărie. Vizualul se cuplează incognito cu auditivul, într-un Piña Colada perfect. Oare și Dumnezeu ar trebui să își scrie memoriile? Oare le scrie pe fiecare corp sau
MEMORII PE VATĂ SELENARĂ de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1491682890.html [Corola-blog/BlogPost/372389_a_373718]
-
urlet Lovesc, găuresc amețitor cu răsunet Cu toții vorbim, mimam fără sunet Înecați de zgomote ce răzbesc și un tunet. Piramide clădite din oase de robi Faraoni ce fură și ochii la orbi Otravă ți-e dată, fără să vrei o absorbi Cu toții ciupiți si-nghititi că de corbi. Referință Bibliografica: lemne de piatră / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 645, Anul ÎI, 06 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Angheluță Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LEMNE DE PIATRA de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Lemne_de_piatra_angheluta_lupu_1349545146.html [Corola-blog/BlogPost/346373_a_347702]
-
a simțit apăsarea tuturor invadatorilor: triburi germanice, huni, slavi, mai tarziu Hoarda de Aur și Imperiul Otoman - cu toții lăsându-și amprenta asupra populației. Conduși de ruși, unguri, turci și greci, având minorități semnificative de origine germano-saxonă și maghiară, România a absorbit influențele tuturor acestora. Spre exemplu, dacă vei călători prin țările vecine savurându-le bucătăriile și apoi vei vizită România, vei gusta din nou toate aceste gusturi și arome care au influențat și bucătăria românească. Și precum mâncarea, limba română a
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniel_reynaud_1423578559.html [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
influențele tuturor acestora. Spre exemplu, dacă vei călători prin țările vecine savurându-le bucătăriile și apoi vei vizită România, vei gusta din nou toate aceste gusturi și arome care au influențat și bucătăria românească. Și precum mâncarea, limba română a absorbit cuvinte și expresii slave, maghiare, germane, franceze, italiene, turcești și grecești. Privește doar la fetele de pe stradă și vei vedea amprenta genetică a multor părți ale Europei, si chiar și ale Asiei. Și totuși, si totusi... România este în mod
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniel_reynaud_1423578559.html [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
raportată extatic la Dumnezeu și aproapele” . Persoana se află în spațiul restaurării, în spațiul noii creații, și al învierii έν Χριστώ. De acum, încă de când trăiește pe pământ, omul poate să își așeze trupul pe tronul lui Dumnezeu,- omul este absorbit, de parcă ar fi în cer (XXIX). Desăvârșirea dinamică și infinită este erosul ca mișcare și înclinație a persoanei atrase de Dumnezeu. Erosul dumnezeiesc este pentru Sfântul Ioan „țelul pedagogiei lui filocalice”. Scara este un dinamism. Întrebarea cea mai importantă este
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În zori, mă spăl și eu pe față, Ca orice om normal, Trăiesc, ca voi, aceeași viață, Învăț să-not spre mal, La prânz, aceeași supă sorb, Cu-același gust, sărat, Aroma pâinii o absorb, La fel de feliat. Am și eu zile fericite, Uneori, albe nopți, Verile-mi sunt alcătuite Chiar și din struguri copți. Prin junglă, mă strecor, cum pot, Cu-aceeași chibzuință, Transform veninul în compot, Doar cu multă credință. Pășesc pe-același drum
LA BINE ŞI LA GREU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/La_bine_si_la_greu.html [Corola-blog/BlogPost/355807_a_357136]
-
Scriitorul nu își consideră poziția conservatoare: munca și efortul sunt valori de stânga; de altfel, societatea admite efortul în sport, acolo nu disociem încă rezultatul de strădaniile pentru a-l obține. La școală însă ne așteptăm ca cei mici să absoarbă informație cu cât mai puțină dificultate. Așa devine educația simplă prestare de servicii, de calitate variabilă, în funcție de cât își permit părinții să plătească. Aici vede Debray problema: școala transformă elevul în client, încorporând, prin pedagogism -care e o tehnică de
Pe scurt despre lunga criză a educaţiei în Franţa by https://republica.ro/pe-scurt-despre-lunga-criza-a-educatiei-in-franta [Corola-blog/BlogPost/337851_a_339180]
-
care pornesc în căutarea tigrilor, cum glosa Constantin Noica pornind de la constatarea că: Oriunde mergi, înăuntrul limbii, mergi cu ea cu tot și te lovești de propriile ei praguri. Ai vrea să vezi cuprinsul limbii, dar te cuprinde și te absoarbe ea, întocmai cum se întâmplă în lumea firii’’. Tigrii sunt, în cazul de față, exact provocările cu care se confruntă poeta, provocări creatoare lansate de versetele biblice ale regelui Solomon din ,,Cântarea cântărilor’’, de legendara prietenie dintre Enkidu și Ghilgameș
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
-mi alesese un soi de strugure tămâios. Ca o morfină administrată unui pacient epuizat de durere, simții cum boaba aceea se dizolvă în trupul meu. Ceea ce erau pentru spirit cuvintele Evangheliei, întrupând Sfânta Treime, tot așa erau și fotonii verii absorbiți în boabele acelui strugure sub formă de zaharină. Prea greu pentru fragila mea constituție fizică, abia reușeam să-l țin în brațe, astfel încât mă chinuiam să apuc cu gura boabele acelui pantagruelic strugure pe care și astăzi îl visez și
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
nicio lună rotundăSă dau în schimbu-acestei lumi. Nu mă iubi pentru o clipă,Pentru nimic în lume n-amSă dau iubire în risipă... III. VIS ADEVĂRAT, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011. Te-am absorbit prin ochi, prin pori și vene, M-ai invadat cu viață, cu tot ce îmi lipsea, Cu-n verde crud ascuns adânc sub gene Și mi-ai redat cu șoapta fierbinte, liniștea. M-ai ridicat spre stele, zână fără pecete
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
din firimituri de lună, Cu stropii ploii noastre iar, te-am remodelat, Ai mai rostit o șoaptă, probabil o minciună, Nici nu mai știu ce-a fost, visam adevărat. Am învățat să-nnot prin apele sărate, ... Citește mai mult Te-am absorbit prin ochi, prin pori și vene,M-ai invadat cu viață, cu tot ce îmi lipsea,Cu-n verde crud ascuns adânc sub geneși mi-ai redat cu șoapta fierbinte, liniștea.M-ai ridicat spre stele, zână fără pecete, Prin
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
nr. 268 din 25 septembrie 2011. În zori, mă spăl și eu pe față, Ca orice om normal, Trăiesc, ca voi, aceeași viață, Învăț să-not spre mal, La prânz, aceeași supă sorb, Cu-același gust, sărat, Aroma pâinii o absorb, La fel de feliat. Am și eu zile fericite, Uneori, albe nopți, Verile-mi sunt alcătuite Chiar și din struguri copți. Prin junglă, mă strecor, cum pot, Cu-aceeași chibzuință, Transform veninul în compot, Doar cu multă credință. Pășesc pe-același drum
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
dragoste cu sila, ... Citește mai mult În zori, mă spăl și eu pe față,Ca orice om normal,Trăiesc, ca voi, aceeași viață,Învăț să-not spre mal, La prânz, aceeași supă sorb,Cu-același gust, sărat,Aroma pâinii o absorb,La fel de feliat.Am și eu zile fericite,Uneori, albe nopți,Verile-mi sunt alcătuiteChiar și din struguri copți.Prin junglă, mă strecor, cum pot,Cu-aceeași chibzuință,Transform veninul în compot,Doar cu multă credință.Pășesc pe-același drum cu
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
și reușita călătoriei ce ți-a fost încredințată. Alungă durerea..nesiguranța ... teama. Ele sunt surorile vitrege, renegate, alungate din castelul stelar al vieții. Nu le permite să alunge de lângă tine focul veșnic al iubirii! Alunecă-ți ușor arcușul degetelor și absoarbe roua de pe obrazul diafan al femeii, renascută din focul păsării Phoenix. Mângâie pletele mătăsoase ale zânelor ce ți-au oferit muzicalitatea cerului și sărută dorul greu din melodia pasiunii! Pune-ți genunchiul in pământ precum cavalerii medievali.. preacinstește urma sfântă
NUME DE COD...IUBIRE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nume_de_cod_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/341246_a_342575]
-
divinitate, a sperat odihna veșnică și lumina fără sfârșit, a năzuit la lumina păcii, dreptății și bucuriei cerești! Lumea din care a plecat fără a o părăsi o avem îmbogățită de el cu puțin din toate acestea. A plecat actorul, absorbit în eternitatea Teatrului de Revistă, inegalabil, la care a jucat o viață, ca interpret și creator al partiturii propriei vieți, pe scenă! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nae Lăzărescu. Marii actori rămân și după plecare...! / Aurel
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Nae_lazarescu_marii_actori_aurel_v_zgheran_1387567709.html [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
Iosif Publicat în: Ediția nr. 434 din 09 martie 2012 Toate Articolele Autorului LA POARTA LUI IANUS Pe drum de iarnă Un cal și o sanie Trec prin derdeluș ... În prelungire - Timpul Imaginea mobilă A veșniciei. Dincolo de poarta lui Ianus Absorbită de Mărțișor, Primăvara. Stă în prag de Echinocțiu, Așternută peste efigia iernii. În oglinda lui Ianus, Cu durere, tresare un ghiocel. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: LA POARTA LUI IANUS / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 434, Anul II
LA POARTA LUI IANUS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/La_poarta_lui_ianus_elisabeta_iosif_1331323727.html [Corola-blog/BlogPost/354772_a_356101]
-
aproape o lună de zile de cînd nu mai era o femeie singură. Dar toate aceste povești nici nu mai trebuia să i le povestească și lui Mancuse, pentru că erau și poveștile lor și, mai ales acuma, cînd el era absorbit de ideile lui caraghioase, se gîndea ea, nu era cazul să-l tulbure, mai ales că el, în timp ce turuia aprins ca un cocoș bătăios, nu înceta s-o mîngîie și s-o strîngă la pieptul lui și, cînd a luat
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_19_ioan_lila_1331110350.html [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
ordin superior acestui plan, o stare superioară care unifică ființa, dar în care ea nu va putea subzista, urmând să o piardă și să decadă la starea obișnuită. Trăirea superioară este intensă, fecundă („Căzut sub stea în raze de uitare/ absorb magia clipei efemere”), dar ființa nu poate menține permanent această stare („renunț chiar și la ultimul cuvânt./ S-a tânguit odată sufletul hoinar”). Nu-i rămâne decât să o fixeze în formă poetică, pentru a nu bea din „lacul uitării
TĂCEREA DIN CUVINTE DĂ GLAS POETULUI ANDREI PAVEL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_tacerea_din_cuvinte_da_glas_poetului_andrei_pavel.html [Corola-blog/BlogPost/359450_a_360779]
-
vina pe lume, ca ea,-n veci, sa nu fie. și plâng pe acolo și sângerează crucea înfiptă în inimi și-L strigă pe Unul Iisus. vai, vouă, nu prin suferința cea cruntă se ajunge-n înalturi! ca un turnesol absorbim cunoașterea clipei, suntem din ce în ce mai flămânzi. ce poate să însemne trăirea prin daruri, altceva decât o felie de cozonac cu mai multă albă arsură, să poți trece prin moarte înainte-napoi? de ce să arunci trăiri după care să tânjești îndelung? ce
CUVINTE ÎNVĂRGATE de NICOLAE TUDOR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_tudor_1412937982.html [Corola-blog/BlogPost/352810_a_354139]