2,725 matches
-
Astfel, Gherasim se înscrie, formal și moral, în paradigma unui Orient vast, în care intră nu doar creștinismul răsăritean, ci și Orientul de Mijloc și Extremul Orient, mai exact acele spații spirituale nonfigurative, la limita bidimensionalului cu geometria și cu abstracția, care mizează fundamental pe semn, pe hieroglifă, pe reperul grafic ca precipitat cosmic. În acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în care intră și Horia Bernea, și Paul Neagu, și Teodor Moraru, și chiar
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
analiza legalității compunerii instanței nu se poate raporta la soluția pe care aceasta a pronunțat-o, ci la calificarea pe care instanța învestită să judece a dat-o căii de atac exercitate (calificare care, la rândul ei, nu poate face abstracție de hotărârea judecătorească împotriva căreia a fost exercitată calea de atac). ... ... V.3. Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept - Centrul de cercetări în Științe penale Cu privire la admisibilitatea sesizării Verificând sesizarea, în raport cu criteriile de admisibilitate stabilite
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
prețul întreg, și nu la facturile de avans. Instanța învestită cu rejudecarea fondului a reținut că raționamentul autoarei excepției de neconstituționalitate este eronat și că și-a întemeiat argumentele exclusiv pe interpretarea logico-gramaticală a excepției de la lit. a), făcând abstracție de excepția de la lit. b), acestea trebuind interpretate sistematic, deși excepția de la lit. a), aplicabilă, de altfel, în cauza dedusă judecății, este distinctă de cea de la lit. b) și nu prevede obligativitatea încasării efective a avansului. Prin
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
sunt reglementate de acesta, și nu de Codul de procedură civilă, apelantul a concluzionat că ultima teză a alin. (2) al art. 706 din Codul de procedură civilă se aplică doar hotărârilor pronunțate în temeiul acestuia. Nu se poate face abstracție de caracterul executoriu al unei hotărâri reglementate de legea veche și de faptul că, în virtutea acestui efect, la momentul pronunțării s-a născut și dreptul de a obține executarea silită și a început să curgă și termenul de prescripție
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
legii penale mai favorabile nu se poate realiza din nou, întrucât aceasta ar presupune o nouă individualizare a sancțiunilor și a modalității de executare a pedepselor, încălcându-se principiul autorității de lucru judecat. Cu toate acestea, nu se poate face abstracție de actele normative și deciziile menționate mai sus. Având în vedere că, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
se încalcă principiul proporționalității. Apreciază că Ministerul Public dispune de un serviciu specializat care poate acoperi toate necesitățile tehnice de punere în executare a autorizațiilor de interceptare, neavând nevoie de sprijinul tehnic al Serviciului Român de Informații. Subliniază că, făcând abstracție de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la măsurile de supraveghere tehnică (de exemplu, Hotărârea din 26 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Dumitru Popescu împotriva României), instanțele naționale au continuat să justifice intervenția Serviciului Român de Informații în
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
nu este competentă să judece contestația, ulterior dezlegărilor date de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, instanțele de judecată nu vor mai putea face abstracție de considerentele care au justificat pronunțarea acestei decizii menite să unifice jurisprudența divergentă existentă anterior în ceea ce privește determinarea instanței de executare. ... 69. Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, dată în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor
DECIZIA nr. 27 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251538]
-
acorda sprijin material reciproc, deoarece nu ar putea să împartă veniturile obținute din practicarea prostituției de către unul dintre soți. Subliniază că sumele destinate traiului în comun au în vedere venituri obținute în mod legal și nu se poate face abstracție de împrejurarea că scopul căsătoriei îl reprezintă întemeierea unei familii, că soții își datorează respect reciproc, fidelitate și sprijin moral, instituția căsătoriei fiind incompatibilă cu practicarea prostituției de către unul dintre parteneri. Consideră că această activitate, legalizată sau nu, nu
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
a autovehiculului este acționat printr-un semnal radio, ci din faptul că bruierea semnalului nu echivalează cu folosirea unei chei mincinoase, ci cu împiedicarea folosirii cheii adevărate, noțiuni diferite, care nu pot fi incluse una în cealaltă. ... 108. Astfel, făcând abstracție de tehnologia utilizată, pentru ilustrarea diferenței dintre cele două ipoteze se poate face apel la o analogie raportată la o modalitate de săvârșire a faptei care să nu implice mijloace tehnice avansate, ci o tehnologie rudimentară. Din acest punct de
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
62. Anterior acestui moment, completul învestit cu soluționarea căii de atac nu poate considera că procesul a fost judecat în primă instanță de un complet necompetent specializat. ... 63. De asemenea, completul învestit cu soluționarea căii de atac nu poate face abstracție de competența completului ce a soluționat procesul în primă instanță și, cu încălcarea limitei temporale prevăzute de art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă, să își aprecieze, în mod contrar, competența specializată în funcție de natura și obiectul
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). ... 41. De asemenea, Curtea a reținut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 66). Ca urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptat/adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
procesul legislativ având ca obiect propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 407/2006, proces finalizat ulterior acestei date prin adoptarea Legii nr. 149 din 16 iunie 2015. Susține că în procesul legislativ al Legii nr. 149/2015 s-a făcut abstracție de modificările aduse dispozițiilor art. 44 lit. b) prin art. 188 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 (deși acestea erau deja integrate în actul de bază). Altfel spus, deși dispozițiile art. 44 lit. b) nu mai aveau în configurația lor
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 66). Ca urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul, pe de o parte, norma nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul avut în vedere, iar, pe de altă parte, se face abstracție de rațiunea instituirii dreptului de refuz al audierii, aceea de a ocroti sentimentele de afecțiune, strânsele relații pe care membrii formali ai unei familii și persoanele asimilate acestora le pot avea față de suspect sau inculpat și evitarea dilemei morale
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
limita rolul constituțional al Camerei decizionale, legiferarea devenind actul exclusiv al Camerei de reflecție, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. În Camera decizională pot să existe abateri de la forma adoptată de Camera de reflecție, dar modificările și completările aduse proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
Deputaților se înscriu, prin conținutul lor juridic, în marja proprie de apreciere a fiecărei Camere parlamentare, reprezentând modificări legislative necesare impuse de exigențele de tehnică legislativă sau din rațiuni de oportunitate asupra formei adoptate de Senat, nu se poate face abstracție de faptul că două dintre aceste intervenții, respectiv art. 12 și 13, prin conținutul lor juridic specific, nu servesc realizării scopului legii adoptate, nu se află într-o minimă conexiune cu domeniul acesteia de reglementare, ci, dimpotrivă, reglementează în alte
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
al concursului de infracțiuni în situațiile precizate - sistemul cumulului juridic cu spor facultativ și variabil. Curtea a observat că, în practică, agravarea pedepsei avea un caracter excepțional, de vreme ce, potrivit prevederilor Codului penal din 1969, instanța putea să facă abstracție de adăugarea vreunui spor și să se limiteze la aplicarea sistemului absorbției în cazurile menționate. Dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din noul Cod penal - care reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
pedepsei și, eventual, criteriile speciale, respectiv cauzele generale de agravare sau de atenuare a pedepsei. În această etapă, judecătorul realizează o individualizare a răspunderii penale pentru fiecare infracțiune care se află în pluralitatea de infracțiuni săvârșite de infractor, făcându-se abstracție de existența celorlalte infracțiuni, fiecare infracțiune păstrându-și gradul său de pericol social. Curtea a reținut, așadar, deplina independență a judecătorului în a proceda la individualizarea judiciară a sancțiunilor pentru fiecare dintre infracțiunile concurente. În cea de-a doua etapă
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
și măceș. Ca urmare, în pădurile aparținând acestor tipuri, subetajul și subarboretul în general, lipsesc sau sunt slab reprezentate, fapt ce nu permite efectuarea unor lucrări de îngrijire mai intensive. Specia cea mai importantă din punct de vedere economic (făcând abstracție de gorun și stejar pedunculat, care se găsesc în amestec, în unele stațiuni) este gârnița. De aceea, prin lucrările de îngrijire, ea va fi favorizată. În amestecurile de gârniță cu cer, se va ține seama de faptul că, cerul, datorită
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia, legea are în vedere ca modalități de manifestare a dispoziției juridice mijloace de drept administrativ, iar nu legea ca act al Parlamentului. ... 17. Se consideră că soluția legislativă criticată - ce face abstracție de manifestarea de voință a Consiliului Local al Orașului Teiuș și de procedura administrativă - contravine nu numai principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la dispozițiile art. 361 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
Curții Constituționale cu privire la interzicerea reglementării prin lege cu privire la un caz determinat, relevantă fiind Decizia nr. 118 din 19 martie 2018“. ... 28. În final se apreciază că legea supusă controlului este neconstituțională în ansamblul său deoarece face abstracție de jurisprudența anterior menționată în materia transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică și de interdicția de a reglementa prin legi cu caracter individual, fiind adoptată cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, a principiului legalității și a principiului
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, în sensul celor reținute în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 41. Subsumat cerinței referitoare la existența unei dificultăți serioase și reale a chestiunii de drept, nu se poate face abstracție de faptul că, în jurisprudența Curții Constituționale, pot fi identificate repere solide care oferă, mutatis mutandis, elementele necesare și suficiente pentru construirea raționamentului juridic pentru dezlegarea problemei de drept de către instanța învestită cu judecarea cauzei. Sub acest aspect, se
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
sau drepturilor fundamentale prevăzute de Constituția României. Modul de reglementare a dispozițiilor criticate nu relevă nicio contradicție cu normele constituționale de referință, în condițiile în care ambele Camere s-au raportat la aceeași materie, iar Camera decizională nu a făcut abstracție de scopul inițial al legii, de concepția și filozofia propunerii legislative. De altfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională într-o jurisprudență constantă, a nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 66). Ca urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptat/adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]