1,052 matches
-
persoanei). Probele proiective sunt preferabile chestionarelor. La testul Rorschach apar o serie de caracteristici specifice schizofreniei: - alternanță a formelor foarte bune cu forme foarte proaste, păstrarea nivelului intelectual cu distorsiune în maniera de utilizare a intelectului și în modalitatea perceptuală; - abstractizarea formei, cu simbolizarea conținutului în aprehensiune; - fabulații pornind de la detalii perceptuale minore, cu extrapolare a conținutului asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tip desen se interpretează: plasarea desenului în pagină, aspectul formal în desen și aspectele de conținut. În schizofrenie apar: deplasări semnificative ale paginării (spre stînga-jos), deformări semnificative ale trăsăturilor și liniilor (disproporții), modificări de conținut, în majoritatea lor de tipul abstractizării, simbolizării, contaminării. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI) conține o scală (scala 8) a schizofreniei, cu 78 de întrebări foarte variate, vizând simptome din schizofrenia paranoidă, hebefrenie, demență precoce. Scala nu este deosebit de sensibilă: ea diagnostichează schizofrenia la aproximativ 60% din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bolnavului îi sunt anunțate sau comentate. Activitatea și limbajul sunt perturbate: apare o jonglerie verbală, jocuri 45 și salata de cuvinte, acțiuni involuntare și impuse, baraje ale discursului sau acțiunii. în timp, peste depanarea mută a amintirilor, apar veleetăți de abstractizare, anumite senzații parazitare (fenomene simple, pure și anideice), fenomene care vor deveni în faza de stare verbalizate, individualizate, tematizate. Aceste fenomene se însoțesc de intuiții abstracte, opriri a gândirii, gândirea amintirilor. Tabloul se va completa în timp cu apariția de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
coasta de nord a Pacificului (Anthropologie structurale II, 1973) evidențiază simultan conceptele operatorii ale analizei structurale și legăturile dintre discursul mitic și referentul său (situația reală sau fragmentele de real pe care mitul le prelucrează). Într-o ordine crescîndă de abstractizare, realitatea mitică este decupată în patru nivele de manifestare: nivelul geografic, tehnico-economic, sociologic și cosmologic. Aceste distincții permit ordonarea substanței semantice a mitului conform opozițiilor sus/jos, bărbat/femeie, endogamie/exogamie. "Mesajul mitului se poate rezuma într-o formulă care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Moles (1972), care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE (qualisemn iconic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o relație de presupoziție, în universul boccacian fapta rea e rareori urmată de pedeapsă). Remarcăm în această tipologie o diferență de nivel de generalitate, verbul "a" fiind categoria înglobantă, iar "b" și "c" situîndu-se la un grad mai scăzut de abstractizare. Dintre categoriile secundare ne vom opri în primul rînd la moduri, conform opoziției indicativ/non indicativ, altfel spus real/ ireal. Alături de indicativ sau mod zero al acțiunii narative există și modurile voinței și ipotezei. Din prima categorie fac parte obligativul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mecanism generator al rugăciunii, invocației magice, ghicitoarei etc.). ACTANT Unitate sintactică anterioară investirii semantice; în interiorul discursului se disting:i) actanții comunicării (naratorul și naratarul): ii) actanții narațiunii (subiect/obiect; destinator/destinatar; adjuvant/opozant). ACTANȚIAL (model) Prin eliminarea caracteristicilor "psihologice" și abstractizare (situare la nivelul unei gramatici de profunzime, anterioară palierului verbal), narațiunea este redusă la o secvență de evenimente ("funcții", "motive") asumate de entități logice: actanții povestirii.Inspirîndu-se din teoria proppiană a basmului și sintaxa lui Lucien Tesnière, A.J.Greimas
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
intra frecvent În situații de conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea, stadiu psihologic contradictoriu, În care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului În societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut imprecis și rămîne nesigur În ceea ce privește rolul său: dacă Încearcă să-și afirme Într-un
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de creație, iar pe măsura înaintării în timp, ponderea activiăților de tip informativ scade treptat (fără a fi neglijate total) crescând însă ponderea activităților formativ-creative. Creația plastică sau cea tehnologică este rezultatul unor acumulări, a unor analize, a unor discriminări, abstractizări și generalizări, dar și o formă de redare în viziunea nouă, originală a mediului, a sisteme reale sau imaginare. În tot acest proces, rolul învățătorului este de a-1 determina pe elev să creeze, să inventeze, să iscodească frumuseți nebănuite
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de alte probleme pe care le implică, de exemplu: a) ignorarea discontinuității schimbării; b) orientarea atenției către identificarea unui proces principal de schimbare, și nu către schimbări fragmentare, variate, diverse și pe nivele multiple, care de fapt prin agregare și abstractizare dau imaginea generală; c) încearcarea eronată de a elabora concluzii despre dinamica sistemelor pe baza unor analize sincronice, deoarece o anumită configurație a unui sistem nu spune neapărat ceva despre modul în care se va dezvolta acesta ș.a. (vezi Sztompka
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de vorbire, a unei situații-problemă etc. Comunicarea verbală poate îndruma elevii spre forme și tehnici elevate de gândire, pe care elevul nu ar avea cum să le abordeze spontan; îi învață să-și organizeze cunoștințele la un nivel superior de abstractizare, să sesizeze probleme mari, de sinteză. Unele forme ale expunerii joacă un rol conclusiv, dar și anticipativ în raport cu alte genuri de activitate, în sensul că ele furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea în continuare a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de la abstract la concret) - modalități concrete de realizare (prin raportare la cele două funcții stabilite de Nicola, I., 2000, p. 349): - prin trecerea de la concret la abstract (elaborarea generalizărilor): PREDARE intuiția este bază pentru elaborarea conceptelor, teoriilor prin procesul de abstractizare, fiind necesare multiple percepții pentru elaborarea unei generalizări; - prin trecerea de la abstract la concret (concretizarea intuiției): se pune accent pe capacitatea de a opera cu noțiunile, astfel încât același concept poate fi aplicat la o mulțime de cazuri particulare 2.5
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
numai de competențe în specialitate, ci și de o bună cunoaștere a realității de la nivel local la nivel global și de o viziune asupra viitorului dar și de o mare flexibilitate în inițiative și rezistență/stăpânire de sine. Reducând prin abstractizare opiniile unor specialiști din domeniul geografiei teoretice, putem afirma că, competențele sunt finalități practice demonstrate de capacitatea elevului de a rezolva o situație, indiferent de natura acesteia (de învățare, de viață etc), pe baza unor deprinderi și cunoștințe dobândite anterior
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dreptul de a trata fiecare caz în parte. Din cele 240 de cazuri pe care Jackson le adusese în atenția autorităților române, acestea puseseră la punct 210. "Aceasta sugera că ele aveau să fie expeditive, dacă nu se conformau principiul abstractizării"1897. Pe 26 iulie, Jackson a primit o a doua scrisoare, de această dată din partea președintelui. Carter recunoștea că avusese "întotdeauna îndoieli că Amendamentul Jackson-Vanik ajută la sporirea emigrării evreilor din Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, toamna trecută am declarat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vorbirii (care reprezintă multitudinea actelor de folosire individuală și instanțială a limbii) se realizează norma, ce conține numai ceea ce în vorbirea concretă este repetare a modelelor anterioare, deci ceea ce este stabil în vorbire. Sistemul reprezintă un al doilea grad de abstractizare în raport cu vorbirea și conține numai ceea ce în normă este formă indispensabilă, opoziție funcțională, eliminîndu-se ceea ce în normă este simplă obișnuință, simplă tradiție constantă, însă fără valoare funcțională 28. Potrivit normei, spunem, de exemplu, noapte bună, iar nu *bună noaptea, cum
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a lui Philippide și cea a lui Coșeriu. În 1934, Hjelmslev considera limba o realitate abstractă în raport cu vorbirea, care constituie practica ei individuală, iar această practică individuală a limbii are ceva comun care reprezintă uzul33. Pe o treaptă superioară de abstractizare se află norma, adică ceea ce este obișnuință în uz, în cazul folosirii limbii, fără a da naștere la neînțelegere, iar în interiorul normei există o zonă mai redusă în care elementele izolate sînt stabilizate prin relații mutuale, reprezentînd sistemul, un al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
adică ceea ce este obișnuință în uz, în cazul folosirii limbii, fără a da naștere la neînțelegere, iar în interiorul normei există o zonă mai redusă în care elementele izolate sînt stabilizate prin relații mutuale, reprezentînd sistemul, un al treilea nivel de abstractizare. Ulterior, lingvistul danez a reluat problemele, menținînd, cu unele modificări terminologice, conceperea tripartită a limbii: 1) ca formă pură sau ca schemă, definită independent de realizarea ei socială și de manifestarea ei materială, 2) ca formă materială sau ca normă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Prin urmare, de data aceasta, în loc de sistem se folosește termenul schemă, dar din specificarea că "schema" este o noțiune predominantă în concepția saussureană, reiese că se are în vedere sistemul. Desigur, schema (sau sistemul) reprezintă gradul cel mai înalt de abstractizare, iar uzul gradul cel mai scăzut, acesta manifestîndu-se prin act, care reprezintă o concretizare efectivă a lui, încît, "după cum vorbirea poate fi considerată ca un document de limbă, actul (de vorbire) poate fi considerat ca un document al uzului individual
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un sinonim pentru noțiune, deși conceptul este văzut cel mai adesea ca fiind o noțiune în care sînt reținute numai însușirile esențiale, necesare și generale ale unei clase de obiecte, reprezentînd prin aceasta o treaptă superioară sub aspectul gradului de abstractizare în raport cu ea. Există totuși o extinsă între-buințare sinonimică a lui noțiune și a lui concept, dar și o utilizare a primului termen ce vizează o cunoștință imediată (și intuitivă), limba avînd obligația de a exprima toate tipurile de entități mintale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un mecanism deosebit de complex, ci se compune și dintr-o latură operatorie, care construiește entități ideale noi, a căror obiectivitate și valabilitate este dată numai de respectarea unor reguli interne de funcționare. Asemenea reguli împreună cu cele după care se realizează abstractizarea și generalizarea în reflectare alcătuiesc dimensiunea formală a gîndirii, în vreme ce construcțiile ideale, rezultate din reflectare sau din celelalte operații, compun dimensiunea ei materială, de conținut. În sfîrșit, gîndirea are și o latură decizională, atunci cînd printr-o deliberare cu scop
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]