11,260 matches
-
coafura, frizrie, cosmetica, make-up, manichiură, pedichiura, epilat, remodelare corporală și tratamente faciale care te vor transforma într-o adevărată prințesa. Odată intrată în Kastel, te vei putea relaxa în apele fermecate ale jacuzzi-urilor și te vei lasă înconjurată de aburii tămăduitori ai saunei. Vei parcurge spații feerice, special create pentru a te transpune într-o lume de poveste ,unde tinerețea fără bătrânețe devine realitate, iar grijile și greutățile de peste zi vor fi simple amintiri! Nu trebuie să îți dorești să
Noul KASTEL te invaluie in frumusete! [Corola-blog/BlogPost/97091_a_98383]
-
Opinii În acest an, Serbările Cetății nu se vor mai desfășura cu miros de mici și aburi de bere. Fiind finanțate cu bani europeni, serbările vor avea caracter predominant cultural, fără să fie condimentate de prezența tarabelor și comercianților de orice fel. Lucrările de restaurare a Cetății sunt în toi și vor mai dura vreo câțiva ani
Trei zile de serbări medievale [Corola-blog/BlogPost/97333_a_98625]
-
Lounge, AristoCats Bistro, Alchemia Art Gallery & Lounge, Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, Bursa de Valori București, Lente & cafea, Șaga Film, benzinăria MOL Corneliu Coposu, La Scenă, GreenTea, Blind Restaurant (atașat, harta amplasamentelor și programul). Actorii Ioana Abur, Florin Busuioc, Ilinca Goia, Gabriela Ioniță, Nicoleta Lefter, Axel Moustache, Marian Râlea, Mihai Smarandache, Mihaela Teleoacă, Adrian Titieni, rapperul Norzeatic, jurnalistul Cătălin Ștefănescu și scriitorul Mircea Dinescu vor da glas unor pagini din autori contemporani de anvergură precum Jonathan Coe
Noaptea Literaturii Europene la București [Corola-blog/BlogPost/97696_a_98988]
-
și ceva ușor de mâncare. Până l-am văzut. S-a oprit timpul cu totul. Înconjurat de ochi licărind a foame, cu guri deschise salivând vizibil, trona maiestuos pe un platou înalt de lemn, desprins din basmele cu Harap Alb. Aburii dansau deasupra lui, chemând mistic toți mesenii de la curte. Toată lumea s-a oprit din vorbele nesemnificative, căutând sursa care trezea pofte nebănuite. Papilele gustative au luat-o razna, cu toții ne uitam la el, surprinși de imaginea impunătoare. O furculiță s-
Restaurant cu Grădină [Corola-blog/BlogPost/97741_a_99033]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DUHUL Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Uneori sufletul mai ales dacă plouă asemeni duhului fermecat din afumata lampă a lui Aladin ca un abur plutind din adânc se strecoară și-ncepe dansul peste clapele imaginarului pian făcând să răsune-n odaie divina muzică a orișicărui clar de lună zărit vreodată undeva și numai stropii ploii cei nerăbdători îmi strică uneori magia bătând inoportun a
DUHUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383648_a_384977]
-
-n toporașii, Ce-au apărut în fața casei mele, Cu ochii mei în lacrimi, ea se joacă, Când triști ei cată-n zare, rândunele. Ce trist e cerul! Pe acorduri fine, A prins să plângă cu sclipiri de gheață, Și-n aburii tăcuți ai dimineții, În suflet primăvara îmi îngheață. Se-ascunde-n mine scumpa primăvară, Și înflorește-n fiecare gând, La tâmple ghioceii se răsfață, Brândușele alintă- al meu cuvânt. S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa, Și mă-nverzește până la urechi, Curând
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
-n toporașii,Ce-au apărut în fața casei mele,Cu ochii mei în lacrimi, ea se joacă,Când triști ei cată-n zare, rândunele.Ce trist e cerul! Pe acorduri fine,A prins să plângă cu sclipiri de gheață,Și-n aburii tăcuți ai dimineții,În suflet primăvara îmi îngheață.Se-ascunde-n mine scumpa primăvară,Și înflorește-n fiecare gând,La tâmple ghioceii se răsfață, Brândușele alintă- al meu cuvânt.S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa,Și mă-nverzește până la urechi, Curând
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
renumit din Capitală. Ceva grav, operație!... XIX. OGLINDA VENEȚIANĂ, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. Oglinda venețiană Îmi plac reflectările ei virtuale. Și reflexiile ei , ca mișcări interioare, urcând în amintirile propriei ființe, un abur al trecutului ce generează vibrații . Oglinda trage acea cortină lăsată peste timp și derulează povești sculptate in relieful sufletului. Gândurile alunecă privind-o intens și mă poartă într-o lume din alte timpuri în care pătrund răscolind povești de familie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
trecutul familiei, într-un flux al memoriei voluntare, cu o muzică în acorduri de pian, când tumultuos, când trist. Citește mai mult Oglinda venețianăîmi plac reflectările ei virtuale. Și reflexiile ei , ca mișcări interioare, urcând în amintirile propriei ființe, un abur al trecutului ce generează vibrații . Oglinda trage acea cortină lăsată peste timp și derulează povești sculptate in relieful sufletului.Gândurile alunecă privind-o intens și mă poartă într-o lume din alte timpuri în care pătrund răscolind povești de familie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. Ieri parcă timpul duios îmi șoptea, Vegheat sub străluciri blânde de stea, Reflectate pe cer, printre ramuri, Pe sticla subțire de la geamuri, Pe care stau, așezate-n colțuri, Flori de gheață pitite sub aburi... Șoptea povești desprinse din clipe Ce-au curs înspre infinit, în pripe, Risipite-n tăceri și lacrimi seci, Printre răstimpuri cu atingeri reci, Ce astăzi pătrund în oglinzi nude Cu ecouri lungi prin simțiri surde... Nu mai e loc in
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Poposind imagini rupte-n ... Citește mai mult Ieri parcă timpul duios îmi șoptea,Vegheat sub străluciri blânde de stea,Reflectate pe cer, printre ramuri,Pe sticla subțire de la geamuri,Pe care stau, așezate-n colțuri,Flori de gheață pitite sub aburi...Șoptea povești desprinse din clipeCe-au curs înspre infinit, în pripe,Risipite-n tăceri și lacrimi seci,Printre răstimpuri cu atingeri reci,Ce astăzi pătrund în oglinzi nudeCu ecouri lungi prin simțiri surde...Nu mai e loc in jur de
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
să fie Orice-ar fi, unde-am umbla, În ocean de floare albă Lumea noastră...s-ar picta ; Sunt ușoară, o nălucă Trup să-mi vezi ar fi așa, Ca atunci când după ploaie Dintr-o data s-ar zvânta Și în aburii grădinii De parfum te-ai răvășit: Trupul meu-parfumul ierbii, Timpul fânului cosit! Dacă noaptea care cade, Vers pe somnul meu curat, Și-ar da peste literi picuri Câte șoapte ți-am cântat, Transformată-n roi de îngeri Printre scrieri să
DOAR POEZII de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383795_a_385124]
-
anunță venirea iernii, natura să intre în hibernare. Prin văl plumburiu își cerne Toamna, lumina zilei către bezna nopții. Cu frunze pământii scrie drama vieții sfârșite în pecetea sorții. Sub nori se ascund raze de soare, focul să le stingă aburi plumburii. Soarele-n zâmbet pune răcoare, iar vremea vopsește pomii ruginii. Văl plumburiu întunecă văzduh și înfiorează gânduri omenești ce-și duc ecouri în vorbe de duh. Că îngheață maniere sufletești. În văl plumburiu se cerne viața naturii în a
VĂLUL PLUMBURIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383805_a_385134]
-
aștern pe drumul sfânt spre Tine și-n câte rădăcini pierdută-mi e privirea să prind sămânța putrezită în voința cu care văd tac râd și plâng pe la răspântii cu dor din dar în dor prin dor cântarea palmei de abur s-o aud cum scrie în sunete chemarea într-un punct în mine și-n mine câte puncte sunt și câte cercuri închise redeschise pân' la Tine dar pân' la mine câte-s, Doamne, câte? în lacrimi să le număr
SĂMÂNŢĂ-N SOARE CRUD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383821_a_385150]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CEAȚA Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ceața e un abur moale ce se lasă peste sat Te îngheață de la poale și te-apuci de tremurat . Ea apare peste noapte când e cerul nourat Și te udă pân la piele dac-afară mult ai stat . Se ridică pân-la prânz când e
CEAȚA de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380227_a_381556]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CA UN ABUR Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului S-a dus tinerețea... S-a dus ca o apă... Și-ascunde-ntomnarea mici șanțuri sub pleoapă dar mie nu-mi pasă de-această hașură. E semn
CA UN ABUR de AURA POPA în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380253_a_381582]
-
bate și-n piepturi mai verzi decât brazii, că-mi mângâie-o rază de soare obrajii. S-a dus tinerețea... S-a dus ca un fum dar zău că nu-mi pasă... Mă bucur de drum... Referință Bibliografică: Ca un abur / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CA UN ABUR de AURA POPA în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380253_a_381582]
-
a clădit-o maestrul Benone Sinulescu. Mi-a fost ghid, mi-a fost inițiator, mi-a fost corector, mi-a fost prieten. Cine îl cunoaște pe maestru, înțelege bine ce pâine caldă aburește și revarsă din bunătatea inimii sale, ca aburii și aroma colacilor din cuptorul mamei, ca iuțeala flăcării spiritului, hazului, bunăvoiei cu prieteni prieteni, cu oameni oameni. Nu m-a lăsat din mână o clipă, maestrul. Când suna telefonul, dacă nu era maestrul, era cineva cu un mesaj scurt
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
răspunzându-i pe nebăgate de seamă la întrebările meșteșugite prin filiera cărora multe dintre tainele lor diplomatice le strecurau în conștiința subtilului conviv. Vinul domneasc însă era făcut să dezlege limbile și, dacă judecata unora din oaspeți era estompată de aburul lui, cea a stolnicului era mai vie și mai ascuțită, ca unul ce era deprins a gusta mai des din nobila băutură. Bătrânul boier era un mare iubitor de prânzuri bune du vinuri alese. Gustul său rafinat îl făcea să
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
construcție ficțională, o proiecție în sfera imaginarului și nu o ”oglindă” care ”reflectă realitatea”. Reflectă viziunea autorului asupra lumii și ”oglindește” niște ”umbre” proiectate pe ecranul memoriei, pornind însă de la un fond existențial real, chiar dacă nu imediat verificabil. Pentru a ”aburi” ecranul ficțiunilor, autorul se folosește și de două citate din Cervantes care să maximalizeze convenționalul, jocul, iluzoriul. Sigur că, subdiacent, există și un sens polemic, pentru că protagonistul, Gabriel Dunea, ziarist la ”Demnitatea” rămâne, teoretic, un justițiar dincolo de rezoluțiile instituțiilor abilitate
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
respirația mea” (Despre originile morții). Dar dacă e vorba de propria-ți suferință? Și-n acest context, merită a te lăsa mușcat: „Simt cum se răcește în mine inima, / simt cum creierul îmi îngheață...” // „Simt cum se face fuior / de abur mâna mea scriitoare..” // „Simt cum mi se dizolvă cuvintele...”(Vietate IX) Ajuns într-acest (im)pas, se impune o șoaptă-n Rugăciune: „Doamne, facă-se voia Ta / ființându-mă sau neființându-mă!... (Opere. II, 2002, p. 1166) Numai atunci liniștea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
Toate Articolele Autorului sunt condamnată ziua să trec strada pe roșu când alerg după un job că numai roșu văd în fața ochilor iar noaptea să o petrec într-un punct al peretului vopsit în verde și să-mi pregătesc pe aburii încinși ai dimineții dulcea cafea amară ce trezeaște până și umbra uitată pe o urmă de mal. sunt condamnată să trăiesc numai în crize cică așa sunt mai frumoasă ca ieri și ca mâine când voi fi scoarța stejarului uscat
ŞI NU CER GRAŢIERE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378183_a_379512]
-
Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015. Era o zi albastră, pot să spun, cu liniști înflorite și înalte când mugurii-n lumină-ncep să salte: atâta mi-a rămas într-un album. Îngenuncheat galop și ape limpezi, caii prin abur tălmăcind cărări pe vale. Bunica, frământând cu mâini domoale pe prispa casei, un aluat rotund. Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarbă grasă
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
taine verzi, cu umbre jucăușe, cădeau, ... Citește mai mult Era o zi albastră, pot să spun,cu liniști înflorite și înaltecând mugurii-n lumină-ncep să salte:atâta mi-a rămas într-un album.Îngenuncheat galop și ape limpezi, caiiprin abur tălmăcind cărări pe vale.Bunica, frământând cu mâini domoalepe prispa casei, un aluat rotund.Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri,prelung adulmecând căderi de noapte,și-oboarele cu alb miros de lapte,cănd se-adunau, din iarbă grasă, turme
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
într-un ochi, undeva unde nu mai ai timp să cutezi altceva decât somn să înduri și cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii, nici să mori Ca si cum, peste ani, ai alege să fii doar un abur desculț printre fiice și fii, rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui, să te vezi în orice, să nu spui nimănui câtă liniște e, cât a fost, ce-a rămas din țărâna de ieri a bâțâii de ceas, Să te zgârii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]