404 matches
-
deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme sociale, păianjeni care țes pânze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele de arahnide sunt carnivore, vânează prada în diverse moduri. Printre opilioni și acarieni se întâlnesc și specii ce se hrănesc cu resturi vegetale sau animale, ciuperci, cu sucuri ale plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
moduri. Printre opilioni și acarieni se întâlnesc și specii ce se hrănesc cu resturi vegetale sau animale, ciuperci, cu sucuri ale plantelor. Principalele victime ale arahnidelor sunt insectele, miriapodele, alte arahnide, rareori crustacee. Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prinsă din ambuscadă, păianjenii folosesc pânzele sau este vânată în mod activ. După detectarea prăzii, arahnida sare fulger din ambuscadă și o atacă. Prada este capturată cu ajutorul chelicerelor și pedipalpilor. Pentru aceasta aceste membre sunt
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
ricinuleide, palpigrade, schizomide. Cu excepția solifugelor care aleargă foarte repede, majoritatea arahnidelor sunt lente. Reprezentanții actuali ai clase Arachnida sunt grupați în 10 - 11 ordine. Principala contraversă o constituie Acari, nu există o înțelegere privind unitatea taxonomică. Unii acariologi susțin că acarienii reprezintă un ordin, alții - subclasă sau chiar clasă. Sistematica internă a grupului este la fel inceartă. În prezent se observă tendința de a divide acarineni în 3 ordine: Acariformes, Parasitiformes și Opilioacariformes. Anterior, Tardigrada și Linguatulidae erau incluse în clasa
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
înveliș fluid și care se află că apa într-un furtun, sub stratul muscular al pielii presând din afara organele interne, creând o stabilitate relativă a corpului. Alte animale dar cel mai frecvent Artropodele (Arthropoda) dintre care Insectele, Crustaceele, Arahnidele sau Acarienii au un schelet extern, care are o creștere limitată, din care cauza în diferitele faze de dezvoltare a individului apare fenomenul de schimbare (năpârlire) a acestui schelet devenit prea mic.Exoscheletul poate fi constituit dintr-o structura: La insecte acest
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
mult. Se sapă acum în căutare de praf nou. Practic praful bucureștiul e pilitura vie a acestui oraș. Fragmente din tot ce există în jur se strâng laolaltă. O pulbere compusă din pamat, nisip, sticla, scame, celule de piele moartă, acarieni, si multe alte particule pierdute și spulberate în jur. Praful ajunge peste tot și poate el este componentă de bază a Bucureștiului. Proveniență lui este dublă. Provine din marea Câmpie a Bărăganului, dovadă a eroziunii pământului și deșertificării. Dar provine
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
IgG1 2.430131 IgG2 2.430132 IgG3 2.430133 IgG4 2.43014 IgE totale 2.43015 IgE specific anti alergene: 2.430150 Ierburi 2.430151 Arbori 2.430152 Venin insecte 2.430153 Epitelii animale 2.430154 Guano pasări 2.430155 Acarieni 2.430156 Alimentare (lactate, oua, cereale, oleaginoase, fructe, legume) 2.430157 Medicamente 2.430158 Profesionale 2.430159 Alte investigații privind determinarea cantitativă a imunoglobinelor serice 2.4302 Detectarea cantitativă a IgA secretorie 2.43020 Component secretor 2.43029 Alte investigații
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
IgG1 2.430131 IgG2 2.430132 IgG3 2.430133 IgG4 2.43014 IgE totale 2.43015 IgE specific anti alergene: 2.430150 Ierburi 2.430151 Arbori 2.430152 Venin insecte 2.430153 Epitelii animale 2.430154 Guano pasări 2.430155 Acarieni 2.430156 Alimentare (lactate, oua, cereale, oleaginoase, fructe, legume) 2.430157 Medicamente 2.430158 Profesionale 2.430159 Alte investigații privind determinarea cantitativă a imunoglobinelor serice 2.4302 Detectarea cantitativă a IgA secretorie 2.43020 Component secretor 2.43029 Alte investigații
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]
-
sau fructe lipite la un loc, cu pulpa distrusă și mumificată datorită acțiunii complete a ciupercii Monilia. (c) Fructe putrezite Fructe al căror caracter comestibil este afectat sau distrus de microorganisme (fermenți, ciuperci, bacterii). (d) Fructe infestate cu insecte și acarieni Fructe infestate cu paraziți animali, vii sau morți (insecte sau acarieni în orice stadiu al ciclului biologic) sau cu excremente de insecte. (e) Fructe acoperite cu pământ sau cu alți constituenți ai solului (f) Fructe carbonizate Fructe carbonizate din cauza căldurii
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
datorită acțiunii complete a ciupercii Monilia. (c) Fructe putrezite Fructe al căror caracter comestibil este afectat sau distrus de microorganisme (fermenți, ciuperci, bacterii). (d) Fructe infestate cu insecte și acarieni Fructe infestate cu paraziți animali, vii sau morți (insecte sau acarieni în orice stadiu al ciclului biologic) sau cu excremente de insecte. (e) Fructe acoperite cu pământ sau cu alți constituenți ai solului (f) Fructe carbonizate Fructe carbonizate din cauza căldurii excesive, cu spații între pulpă și sâmbure sau cu umflături caracteristice
jrc4172as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89336_a_90123]
-
000 în Eupnoi. Acest comportament este probabil o strategie împotriva prădătorilor, efectul secreților galdelor odorifere se mărește în acest caz. <br> Deseori pe opilioni, în principal pe picioare, se pot vedea puncte mărunte de culoare roșie. Aceștia sunt ectoparaziți - larvele acarianului "Trombidium holosericeum". Structura sistemului sexual este similară la ambele sexe. Gonadele duble (testiculele și ovarele) sunt amplasate în opistosomă, de la care pornesc gonoducte (spermiducte și oviducte). Gonoductele se unesc într-un canal unic ce se deschide prin penis, organ copulator
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
formați din lamele pararalele așezate asemena filelor din cărți, de unde și denumirea în unele limbi de plămân carte. Lamele sunt puternic vascularizate și bogate în hemolimfă. La unele arahnide plămânii lipsesc, respirația efectuându-se prin suprafața corpului sau trahei ramificate (acarieni, opilioni etc). Iar la păianjenii araneomorfi sunt și plămâni și sistem traheal. Plămânii reprezintă invaginării în cavitatea opistosomei. Pereții formează lamele (plăci) așezate paralele. Aerul intră în plămâni prin stigme. Apoi, el ocupă spațiul dintre lamele și aici are loc
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
scorpionii (4 perechi) și telifonide, schizomide, amblipigi, păianjeni - câte două perechi (doar păianjeni din subrodinele Mesothelae și Mygalomorphae au câte 2 perechi, cei din Araneomorphae - una). Ultimii sunt incluși în grupul Tetrapulmonata.<br> A două grupă: arahnide apulmonate - palpigrazii, opilionii, acarienii, pseudoscorpionii, ricinulei și solifugele.
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
animale. Astfel, la multe insecte, coprofagia este modul normal de hrănire, precum la scarabeu, care ingerează fecale de mamifere, în special de oaie. La fel și insectele Calliphoridae, care sunt coprofage în stadiile larvare, în lipsa altor substanțe nutritive. De asemenea, acarienii de pășune (Oribatidae, Liacaridae, Scheloribatidae) sunt coprofagi care răspândesc "helmintoze" (boli cauzate de viermii paraziți). Cățelele, și alte mamifere, consumă în mod natural fecalele propriilor pui. Se presupune că astfel își păstrează curat culcușul. La porc există pericolul ca prin
Coprofagie () [Corola-website/Science/319066_a_320395]
-
, cunoscut sub numele acarianul galben, este o specie de acarieni acariformi. Acest acarian se întâlnește pe frunzele de diferite specii de copaci din întraga lume, dar preferă arborii de citrice. "", descoperit în Maroc, a fost descris pentru prima dată de Cooreman în 1958. În
Lorryia formosa () [Corola-website/Science/319351_a_320680]
-
, cunoscut sub numele acarianul galben, este o specie de acarieni acariformi. Acest acarian se întâlnește pe frunzele de diferite specii de copaci din întraga lume, dar preferă arborii de citrice. "", descoperit în Maroc, a fost descris pentru prima dată de Cooreman în 1958. În 1980 s-a revizuit familia Tydeidae
Lorryia formosa () [Corola-website/Science/319351_a_320680]
-
, cunoscut sub numele acarianul galben, este o specie de acarieni acariformi. Acest acarian se întâlnește pe frunzele de diferite specii de copaci din întraga lume, dar preferă arborii de citrice. "", descoperit în Maroc, a fost descris pentru prima dată de Cooreman în 1958. În 1980 s-a revizuit familia Tydeidae și HM André
Lorryia formosa () [Corola-website/Science/319351_a_320680]
-
sa André s-a bazat pe asemănările unor structuri de la picioare și a ignorat ornamentația și forma corpului, folosiți în taxonomie de către alți autori. În 1998, Kazmierski a revizuit subfamilia Tydeinae, folosind ornamentarea și alte caracteristici, a restabilit genul Lorryia. Acarianul "Lorryia formosa" are dimensiuni foarte mici, de 250 μm lungime. Corpul este divizat în gnatosomă (corespunde capului) și idiosomă (restul corpului). Idiosoma este împărțită în propodosoma, metapodosoma, și opistosoma. În regiunea propodosomei se fixează primele două perechi de picioare, iar
Lorryia formosa () [Corola-website/Science/319351_a_320680]
-
edule", citrice, dalie, păr, papaya, mango, "Cola acuminata" și "Araucaria angustifolia". În Portugalia, a fost colectat de la "Prunus domensticus", "Prunus persica", "Prunus armeniaca", măr ("Malus domestica"), ardei ("Capsicum annuum"). De asemenea, a fost indentificat la "Hibiscus" în Guadelupa, Antile. Acest acarian este larg răspândit pe citricele din regiunea mediteraneană, în țări ca: Algeria, Italia, Libia, Maroc, Portugalia și Spania.
Lorryia formosa () [Corola-website/Science/319351_a_320680]
-
din ouă se deosebesc de adulții prin prezența a numai 3 perechi de picioare, și organe genitale slab dezvoltate. După prima năpârlire, larvele devin nimfe cu toate picioarele dezvoltate - în așa fel are loc procesul de metamorfoză incompletă, similar unor acarieni. Ricinuleidele ajung la maturitate la 1 - 2 ani, trăiesc în jur de 10 ani. În prezent, ricinuleidele cunoscute habitează doar în litiera pădurilor tropicale și peșteri. Ele preferă zonele umede cu o temperatură constantă. Ricinuleidele sunt animale prădătoare, dieta lor
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o cavernă (peșteră) în apropierea Mănăstirii Bistrița, alcătuită din galerii, holuri, săli, scări și depozite de guano; ce adăpostește faună bogată în specii de lilieci, coleoptere, acarieni sau arahnide. În interiorul peșterii se află două bisericuțe („Ovidenia”, în care pentru o perioadă au fost ascunse moaștele Sfântului Grigore Decapolitul și bisericuța „Sf. Arhangheli”) săpate în stâncă și parțial zidite.
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
specie de căpușă tyroglyphoidă, "Histiostoma polypori" (Histiostomatidae, Astigmata), este ades observată pe urechelnițele comune, adesea în densități mari; dar această căpușă se hrandește cu cadavre de urechelniță și nu cu gazda sa vie folosită ca transport. Hippolyte Lucas a observat acarieni pe urechelnița europeană. Resturile fosile ale ordinului Dermaptera încep în Triasicul târziu până în Jurasicul timpuriu. S-au găsit circa 70 de specimene în Australia, Kazahtan și Anglia din familia dispărută Archidermaptera. Câteva dintre trasăturile atribuite urechelnițelor moderne nu apar în
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o perioadă scurtă, când
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
artropode, dar mai ales cu ortoptere (lăcuste) care joacă un rol important în hrana lor. În captivitate șoarecii nou-născuți constituie de asemeni o hrană binevenită. Principalii dușmanii naturali sunt șarpele rău ("Dolichophis caspius") și păsările răpitoare. Printre paraziți se numără acarianul "Trombicula hasei" (din suprafamilia "Gamasoidea"). Femele cu ouă dezvoltate se întâlnesc la finele lunii iunie. Ponta este depusă de femele în locuri ascunse în iunie-iulie și este formată din 12-20 de ouă roz-gălbui, cu dimensiunile 15 x 11,5 mm
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
două organisme să existe relații de parazitism. Această metodă este adoptată de diverse animale care își caută noi surse de hrană, sau de către paraziți atunci când caută o nouă gazdă. Forezia poate fi temporară sau definitivă și este larg răspândită la acarieni, dar și la unele insecte care se fixează pe un animal cu aripi (insecte, păsări, lilieci) pentru a fi transportate dintr-un loc în altul. Gândacul de bălegar ("Geotrupes stercorarius") transportă acarianul ("Parasitus coleoptratorum"), care, contrar numelui său, nu este
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]