454 matches
-
se află un prim șirag ornamental format din discuri alternând cu steluțe cu șase colțuri, din teracotă smălțuită colorată. Urmează apoi un rând de caneluri înalte de aproximativ 1 metru, deasupra cărora se află ferestrele înalte și înguste terminate în acoladă, care sunt încadrate în firide alungite. Între ferestre se află alte firide alungite, ornate în interior, alternativ, cu câte două stele și câte două discuri. Deasupra ferestrelor și firidelor este un alt șirag ornamental format din discuri alternând cu steluțe
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
mănăstirii Dragomirna (Moldova 1606-1609) și împărțirea paramentului cu ajutorul unei centuri întâlnită la mănăstirile din Muntenia. Influența goticului transilvan este vizibilă în multe locuri: la contraforturi, la armătura de piatră a ferestrelor, la profilul ușilor, chenarele cu baghete și arce în acoladă. Ceea ce imprimă edificiului un caracter particular și o așază între cele mai originale creații ale artei moldovenești, este contrastul armonios dintre formele arhitecturale bine reliefate și proporționate, și decorațiile sculptate care îmbracă precum o dantelă toată suprafața celor patru fațade
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
un număr de contrucții și cuvinte cheie cunoscute oricărui programator, dar prezintă și un concept unic: nivelul de indentare are semnificație sintactică. Blocurile de cod sunt delimitate prin simplă indentare. În C un astfel de blocuri sunt deseori desemnte prin acolade, "{<cod>}", dar în Python nu este nevoie de astfel de construcții. Nivelele de indentare îndeplinesc această funcție. Această importanță a indentării este foarte suprinzătoare pentru mulți utilizatori noi ai limbajului Python, chiar dacă sunt programatori cu experiență. Dar o astfel de
Python () [Corola-website/Science/303538_a_304867]
-
folosit fiind acidul azotos (HNO). Deoarece HONO este instabil, el se prepară chiar în mediul în care se dorește a fi folosit. formula 13 Din diazotarea aminelor alifatice rezultă alcooli și apă. Grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă, rezultând astfel alcoolul. Grupa amino se desface și ea, atomii de azot unindu-se, iar cei doi atomi de hidrogen se leagă de oxigenul rămas din acid, formând apa. formula 14 Din diazotarea aminelor aromatice rezultă săruri de diazoniu. Sărurile de
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
Caucaz sau Armenia). În plan vertical, fațada este împărțită în zece panouri realizate prin opt pilaștri clădiți din blocuri masive de piatră și sprijiniți la bază de contraforturi. Sub cornișă, între acești pilaștri se află două șiruri de arcaturi în acoladă, dintre care unul este puțin reliefat față de suprafața zidului, iar celălalt bogat ornamentat cu modele florale. Turla bisericii are o formă rotundă în interior și octogonală în exterior, ea remarcându-se prin sculptura decorativă de o mare bogăție, varietate și
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
un ornament polilobat etc. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de factură gotică. În biserică se intră prin două uși amplasate pe fațadele laterale ale pridvorului. Portalul de intrare în biserică are un ancadrament din piatră cioplită și este terminat în acoladă. Ferestrele pridvorului sunt de dimensiuni mai mari și au ancadramente cu muluri terminate în arc frânt, iar cele din pronaos și din naos sunt terminate în acoladă, fiind încadrate în rame dreptunghiulare, cu baghete încrucișate. Interiorul bisericii este compartimentat în
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
intrare în biserică are un ancadrament din piatră cioplită și este terminat în acoladă. Ferestrele pridvorului sunt de dimensiuni mai mari și au ancadramente cu muluri terminate în arc frânt, iar cele din pronaos și din naos sunt terminate în acoladă, fiind încadrate în rame dreptunghiulare, cu baghete încrucișate. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Încăperile sunt înălțate treptat de la pridvor și până la altar. În pridvor se pătrunde prin urcare a șapte trepte. Pridvorul este
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
pătrunde prin urcare a șapte trepte. Pridvorul este o încăpere joasă, fiind acoperit cu o boltă în sfert de sferă. Între pridvor și pronaos se află un perete având la mijloc un portal cu ancadrament gotic, terminat în formă de acoladă și înscris la rândul lui într-un alt chenar dreptunghiular. Pronaosul are formă dreptunghiulară, el având un nivel mai ridicat decât cel al pridvorului. Spațiul interior al pronaosului este împărțit în două de un arc median transversal, care separă două
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
din "Iași", 1925 (arhitecți I. D. Berindei). Linia națională a fost inițiată de Ion Mincu, aceasta fiind numită și stil neo-românesc. "Ion Mincu", îmbină în mod armonios, elemente din arhitectura noastră medievală, punând accent pe pridvorul cu arcade sau arcaturile în acoladă, elemente ce pot fi observate la "Casa Lahovary "(1886), "Bufetul de la Șosea" (1892) sau "Școala Centrală de fete" (1890), toate fiind construite în București. Un alt arhitect român, Petre Antonescu va continua stilul lui "Ion Mincu". Acesta a creat "clădirea
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Medicină (1974), la Barbu Cioculescu, Gheorghe Grigurcu, Viorel Cosma ori Sorin Lavric, privitoare la opera sa literară: România literară, Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Steaua, Gazeta literară, Familia, Ramuri, Tomis, Amfiteatru, Convorbiri literare, Almanahul literar, Studii de muzicologie, Muzica, Viața Medicală, Acolada, Clipa cea repede..., Fântâna din Kos (ultimele două, publicații ale Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România) etc.
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
din Maramureș. Are plan dreptunghiular, cu pridvor pe vest și absida altarului poligonală. La interior, în naos, se remarcă bolta, cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat. Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară, cornișa este subliniată de o friză de denticuli în coadă de rândunică, iar consolele acoperișului au terminație în trepte. Pridvorul este mărginit de un parapet traforat și arcade festonate, pe
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
măsurile pusilamine, penelul pictorului se exersează uneori rotunjind variabil scriitura, amplificând necanonic semnele de 'o micron, trecute în omega. Subjacent, acționează că o incitație semnul de infinit, nodul lui aruncat între extremele totalizate, între alpha și omega. Literele prinzând în acolada lor universalitatea timpului - marcând începutul și sfârșitul a toate - stau firesc în simbolică acestei picturi; unde se regăsesc deseori, structurate, crucea și monograma christica, precum altădată în faimosul standard al lui Constantin Împăratul. Cât despre lambda, inițială de la Logos, impostația
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
că ale maestrului, ele se înfig adânc într-o lume românească mitică și legendară . Acest "amalgam" poetic da semnificații insolite sculpturilor: dintr-un adânc de istorie gândul îndrăznește a se materializa în formă stând drept mărturie. Timpul se oprește în acolade în care cresc aspirațiile, spațiul se comprima ca să explodeze în dantelării cochete sau, alteori, împingând simbolul consacrat spre percepții erotice - toate însă cu un ritual imperial. Și cum toate acestea trebuiau să poarte un nume, cum ar fi zis poetul
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
singur”, de a fi, cu alte cuvinte, în același timp cel ce rostește (scrie) și cel rostit (scris); din perspectiva acestei tentative, materia magmatică și viscolul de energii din care sunt făcute textele poetice nu reprezintă altceva decât o largă acoladă metaforică a unei memorii afective extrem de laborioase; „apoteoza” spre care tinde dublul efort al poetului echivalează cu adâncirea în memorie până la transcendență (tensiune a po¬eziei lui Alboiu neobservată de comentatori din pricina, poate, a limbajului de factură expresionistă ce domină
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
cu banda inferioară a brâului median și cu forma vegetală a cozilor de hedyedye. Portalul spre navă este decorat cu vrejuri, probabil de iedera. În axul altarului se mai păstrează o mică ferestră originală cu tăietura superioară în formă de acolada. În altar există un picior de altar tăiat dintr-un buștean sub forma unui picior de potir cu inel la mijloc, forma specifică secolului 18. Deși amândoi meșterii au fost moți, biserica poartă trăsăturile specifice ale unei biserici din Sălaj
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
8 până la 2 m. Bolțile și turla sunt refăcute din cărămidă în vremea domniei regelui Carol I al României. Sub cornișă se află un rând de ocnițe care se întind pe întreg perimetrul bisericii. Ferestrele sunt mici și terminate în acoladă la partea superioară (formă ogivală). Intrarea în biserică se face printr-o ușă amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare este dreptunghiular și cu chenare deviate. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care se află o
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
al naosului este cel obișnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale de formă semicirculară înscrise în grosimea zidurilor și marcate în exterior exclusiv prin rezalite. În absidele laterale se află câte o fereastră terminată în acoladă la partea superioară. Absida altarului este semicirculară și ușor decroșată față de restul construcției, formându-se astfel cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Sub fereastra altarului, în ax, se află un picior de contrafort. Deasupra naosului se află o turlă de
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Mihaela Ursa, "O înviere mascată", în „Apostrof”, 2010, nr. 4; Doru Pop, "Pasiunea de a scrie vorbind despre moarte", în „Steaua”, 2010, nr. 7-8; Irina Petraș, " și trilogia deshumării", în „Bucureștiul cultural”, 2010, nr. 102; Tudorel Urian, "Vremea confesiunilor", în „Acolada”, 2010, nr. 2; Marius Chivu, "Gay story", în „Dilema veche”, 2013, nr. 488; Simona Sora, "Bărbatul-căruia-îi-stă-bine-numai-lângă-un-alt-bărbat", în „Dilema veche”, 2013, nr. 488; Marius Miheț, "Terapia captivității", în „România literară”, 2013, nr. 25-26; Cosmin Ciotloș, "Jocuri de putere", în „România literară
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
decorate. Apar motive precum cel al frânghiei sau incizii în zig-zag, întrerupte în partea centrală de către reprezentarea crucii. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii. Cadrul ușii este profilat în partea superioară sub forma unei acolade, ușa de la intrare fiind realizată din scândurele prinse cu cuie de fierărie. Acoperișul, comun pentru spațiul destinat naosului și pronaosului, este cu puțin mai scund în zona ce acoperă absida. Coama acoperișului, în extremitatea estică a naosului, respectiv a absidei
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
-1998 a colaborat permanent cul ziarului "Libertatea "(cronică plastică).A avut numeroase colaborări la radio și la televiziune, fiind realizatorul emisiunii "Lentila de contact", "TVR Cultural. "Din 2007 până în prezent este" "colaborator cu rubrică permanentă de artă plastică la revista "Acolada" din Satu Mare. Este colaborator la "Dicționarul enciclopedic" . A organizat expoziții în țară și în străinătate ("Ungaria"," Polonia, Italia"), are participări la simpozioane, congrese și întîlniri de specialitate în țară și în cîteva țări europene ( "Italia", "Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Finlanda"). Este
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
un pridvoraș adăugat pe latura nordică în anul 1837 de către mitropolitul Veniamin Costachi, care a înlocuit un altul mai vechi ridicat de mitropolitul Teofan de la Râșca în anul 1579. Ușa de intrare în pridvor se termină printr-un arc în acoladă, portalul de trecere în pronaos se încheie în arc frânt. În biserică nu se află morminte, ctitorii ei (Bogdan al III-lea și Ștefan al IV-lea) fiind înmormântați la Mănăstirea Putna, iar mitropolitul Teoctist al II-lea (care a
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Apel Oradea a stabilit în mod definitiv și irevocabil că lăcașul de cult aparține Diecezei de Oradea și a dispus restituirea sa. Din elementele specifice fațadelor de factură barocă de după 1700 se mai păstrează frontonul marcat de o succesiune de acolade. Turnul de bază pătrată este decorat cu un coronament în formă de bulb de ceapă. Lăcașul a fost construit cu hramul sfintei Brigita a Suediei în anul 1693 la comanda episcopului romano-catolic Augustin Benkovics. În anul 1703, în timpul răscoalei curuților
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
fost mutate în propriul lor spațiu de nume „Format:”. Formatele sunt blocuri de text care sunt încărcate dinamic în alte pagini când acest lucru este cerut. Sintaxa pentru apelarea formatelor este pur și simplu o legătură, plasată între perechi de acolade, de exemplu „<nowiki></nowiki>”, care în acest caz apelează formatul acolo unde este pusă legătura. Formatele permit parametri, astfel că unele părți din text pot fi înlocuite cu texte adecvate fiecărui caz particular. O altă metodă, numită "substituție" în format
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
consolele și galeria deschisă a turnului, marcată cu arcade duble pe fiecare latură, demonstrează ingeniozitatea și îndrăzneala meșterilor constructori țărani. Biserica este ornamentată cu un brâu în torsadă, iar portalul amintește de modelele gotice cu ciopliturile lui în formă de acoladă. Pictura a fost executată în 1793 de zugravul Mihail Parocek. Pictura interioară a fost dominată de culoarea albastră, distrusă în mare parte de apele care s-au scurs prin acoperișul de șindrilă. Biserica a avut și câteva xilografii din 1811
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
panouri rectangulare (165/135 cm), decorate la partea superioară, în altorelief, cu însemne heraldice (70/50 cm) erodate (istoricii presupunând că este vorba de blazonul domnitorului). Cele două medalioane sunt mărginite lateral de doi pilaștri canelați, pe care se sprijină acolada balustradei. Inscripția în limba română se află pe parapetul nordic și este scrisă cu un amestec de litere latine și chirilice. Ea are următorul cuprins: Acest pod este construit din poronca pre înăltu Domn MIHAIL GRIGORIU STURZA V.V. domn Țerei
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]