666 matches
-
Și totuși, ce vină ascunsă poartă Avangarda românească și complexul periferiei? De ce intimidează și de ce ține comentatorii la distanță? Un prim răspuns vine din evidenta supraspecializare. Cine altcineva decât adevărații cercetători și pasionații cunoscători ai avangardei se pot pronunța cu acribie asupra unei cărți care intră curajos în arhivele revuistice ale anilor '20-'30 și care nu neglijează aproape nici o referință bibliografică? Cu atât mai mult cu cât, practic, chiar pentru un cititor lipsit de inocență, există nesfârșite dificultăți de orientare
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
splendidă izbândă a zburdălniciei verbale bine temperată de savantlâc asupra unei scriituri care seduce, învăluie, transportă, dar își apără cu îndărătnicie încifrările și secretul fabricației, va avea parte de atenția meritată din partea oamenilor de meserie și va fi analizată cu acribia meritată. Eu m-am mulțumit s-o salut.
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
pe cît de abstracte pe atît de diafane, e foarte mare. Bunăoară, călugărul nu numai că afirmă răspicat că Dumnezeu poate schimba trecutul, dar el poate reda virginitatea unei fecioare, care a căzut victimă unui viol. Cînd vezi cu cîtă acribie disecă Damianus nuanțele argumentului menit a dovedi bunătatea unui zeu care, milostivindu-se de o ființă inocentă ce a fost prihănită, îi reface heraldica știrbită a epidermei, îți spui că scolastica e locul unde, în numele rezolvării unor fleacuri prețioase, spiritele
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
ca o dîră pituitară lîngă o bucată de cuarț. În română poți plînge, iubi sau dansa, dar nu poți gîndi. Volumul e o probă de răsucire conceptuală pentru cei dornici să fugă de forme date. Și deopotrivă o dovadă a acribiei filologice pe care Daniel Farcaș a depus-o pentru întocmirea antologiei.
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt. Analizate cu acribie și farmec sunt și scrisorile voievodului (după victoria de la Podul înalt) către varii zone ale Europei: de pildă, către Papa Sixt al IV-lea (la 25 noiembrie 1474) și către dogele Veneției (la 25 decembrie 1475), epistole celebre astăzi, care
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
din documentele postume și data recent publicității la Institutul pentru Cultură și Istorie Germană din Europa de Est a Universității Ludwig Maximilian din München (IKGS), de către George Guțu, Peter Motzan și Ștefan Sienerth, se precizează de la început că aceasta strădanie de mare acribie se constituie în-tr-un omagiu postum adus lui Alfred Margul Sperber (1898-1967). Între publicațiile IKGS se numără o "serie științifică" - coordonată de Thomas Krefeld, Anton Schwob și Ștefan Sienerth - consacrată istoriei literare, istoriei limbii și edițiilor: aici și-a găsit în
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
Iulia Alexa Literatura din perspectiva teoriilor celor mai recente asupra mecanismelor expresiei, din perspectiva funcțiilor și canalelor de comunicare, din perspectiva istoriei mentalităților, a sociologiei, a retoricii și a filosofiei actului expresiei, totul cu o impresionantă acribie intelectuală, aplicat pe poezia și proza pașoptistă și postpașoptistă, iată subiectul tezei de doctorat a profesorului Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a literaturii accesibile în mod normal numai omului de litere. O carte "grea
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
Poslușnicu, George Breazul realizează monumentala sinteză, numită inspirat Patrium Carmen<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen...; footnote> , în care adună și sistematizează datele istoriei muzicii din țara noastră, pregătind drumul viitoarele nouă volume ale Hronicului muzicii românești, datorate abnegației și acribiei academicianului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Hronicul muzicii românești, vol. I, II,III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, București, Editura muzicală, 1973, 1974, 1975, 1976; 1983, 1984, 1986, 1988, 1991; footnote> . Se adaugă monografiile postume, dedicate lui
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
persoana mea fizică și instituțională. Văd că iar e orb la culorile ironiei. Săracul, dânsul crede că "scrim" a fost scris instinctiv sau instinctual, fără un minim control de la Academia creerului meu din dotare. Ce oameni serioși, dar tristi! Câtă acribie... Mai am un pic și scoate Pleșu volum de eseuri separat despre instinctualitatea mea instinctivă. "Despre starea de vituperare indignat-instinctuala. Prolegomene la o critică guvernamentala imperios necesară". Săracu'. N-a auzit nici de tiristor, dar nici de Turambar...", spune Mirel
Scenariul lui Mirel Palada despre Andrei Pleșu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81641_a_82966]
-
A. E. Baconsky era un „matein": editorii au constatat că poeziile au suferit modificări importante, la trecerea din reviste în volum. Rubrica Note. Comentarii. Variante, de la finele fiecărui volum, menționează toate aceste transformări, chiar și la versificațiile realist socialiste. Aceeași acribie a vegheat și în cazul prozei. Textul tipărit al volumului Echinoxul nebunilor și alte povestiri a fost confruntat cu manuscrisul, față de care nu s-au constatat decât intervenții ortografice și de punctuație. Biserica neagră a beneficiat de nu mai puțin
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
a variantei în limba franceză a cărții, apărută la Karl Winter Verlag din Heidelberg, în 1989, dar că și aici sînt multe citate din textul cu pricina, inclusiv menționarea datei apariției. Am verificat toate acestea și Mircea Iorgulescu, binecunoscut pentru acribia lui, are perfectă dreptate. De asemenea, am verificat și cu copia dactilografiată pe foiță a cărții predate Editurii Minerva, copie ce se află în posesia mea și care a fost ilegal și cu risc scoasă din țară de Marie France
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
de idei, Iconar este, în același timp, consecința unor probleme de un localism incontestabil și expresia unui fenomen cu extindere europeană"(p.18), fiind deopotrivă național și modern, "o altă față a modernității" (cf. Matei Călinescu, pe care îl citează). Acribia cu care se apleacă asupra subiectului, spiritul critic de la care nu abdică niciodată, în ciuda unei vădite afinități pentru spațiul bucovinean, profunzimea judecăților de valoare pe care le emite în fraze care nu lasă loc nici unor dubii, numeroasele note, dovedind o
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
datorată editorului celor două serii din opera lui I. L. Caragiale, și al altor ediții precum Șt. O. Iosif (1939), Ion Codru Drăgușanu (1942), Caragiale, Scrisori și acte (1963), pentru că era scrisă de un cronicar pe care-l caracteriza cu adevărat acribia filologică. Editor el însuși, nu s-a scris întotdeauna doar elogios despre edițiile pe care le-a elaborat. Astfel, despre ediția sa Peregrinul transilvan a avut o "ieșire fulminantă" (expresia este a lui Cioculescu) Leca Morariu, în buletinul pe care
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
Caragiale sărea în ochi. Dar semnată: Falstaff, Zoil, sau nesemnată deloc. Trebuie să le spun un singur lucru tinerilor cercetători: Consimțiți la un spor de muncă, veți fi răsplătiți cu un spor de descoperiri și cu plăceri noi! Există plăcerile acribiei, când are rezultate pozitive, iar decepțiile sunt mai puține decât bucuriile. Trebuie să existe în-tr-o cultură întotdeauna și o critică specializată. Nici pe mine nu m-a obligat nimeni să fac ediția Caragiale, dar era atât de ispititoare propunerea și
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
presupusului (sau controversatului) antisemitism al lui Cioran. Toate aceste popoare reprezintă fascinații mărturisite din perspectiva cărora gîndirea istorică a lui Cioran intră în cîmpul analizei. Și astfel descoperim, de aproape, un Cioran moralist. I. Necula despică firele argumentației cioraniene cu acribie, fără teamă de repetiții (inevitabile poate) și încearcă să coloreze discursul, chiar cu riscul unor inovații lexicale sau formulări mai mult sau mai puțin hazardate. Cartea însă convinge prin minuția cercetării și obstinația analizei.
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
nici un corp nu poate să o dea altui corp.” Prin urmare: „La fel și Dumnezeu este pentru tine viața vieții tale.” Cu asemenea porți înalt ferecate, ne-am adresat postfeței, semnată de Ion Negoițescu, din aceeași arie a exilului. Cu acribie de istoric literar, Ion Negoițescu observă puținătatea domeniului - lirica religioasă - în literatura noastră, numind ca excepții o poezie dedicată Fecioarei Maria de către Dimitrie Bolintineanu și Rugăciune, de Eminescu - acesta, înglobând, în opinia criticului, în opera sa de tinerețe, o îngerime
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
jumătate de veac. I-a dăruit, vasăzică, lui Villon mai mulți ani decît Dumnezeu! Nu există traducător român, nici - să zicem - Coșbuc în Divina Comedie, nici Șt. Aug. Doinaș în Faust, care să fi dus mai departe scrupulul pluridisciplinar și acribia filologică decît Vulpescu în interpretarea lui Villon. Cît privește inventivitatea verbală a traducerii, aici raportările își pierd sensul, căci darul în materie al celui despre care vorbesc sfidează orice comparație. De la un punct încolo, Vulpescu se ia la întrecere cu
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
Irina Marin Negocieri...eminesciene Cartea Voiricăi Bălteanu este o carte scrisă cu acribie, așa cum rar se mai scriu astăzi, o carte despre tot ceea ce a însemnat și înseamnă întâlnirea dintre Eminescu și spațiul cultural italic. Perspectiva este una poliedrică, exhaustivă. Autoarea prezintă pe larg odiseea receptării poetului român în Italia, tribulațiile procesului de
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
de a scrie. I-am admirat întotdeauna inteligența, să-i cinstim acum și curajul". (p. 638) Mai sunt alte câteva zeci de captivante caracterizări, reproduse fără reținere de Florin Țurcanu, în pofida concluziilor cărții sale. Am verificat citatele și am remarcat acribia exegetului. Din când în când însă, există și mici... derapaje. Autorul este aspru față de tonul "ditirambic" al unui articol semnat de Dumitru Micu despre volumul De la Zalmoxe la Gengis-Han (p. 584). De ce oare nu ne informează că prefața versiunii românești
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
intenționa să alcătuiască o ediție Eminescu în trei sau patru volume, și el este acela care a propus sumarul ediției de poezii a lui V. Voiculescu, determinându-l pe autor să predea manuscrisul la editură. Cornelia Pillat a reprodus cu acribie sumarul fiecărei antologii și a marcat eventualele modificări. Toate cu precizarea cotelor de inventar ale bibliotecilor unde se află. De altfel, întreaga ediție e realizată cu mare competență, încheindu-se cu o bogată bibliografie și un cuprinzător capitol de referințe
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
peste alți 70 de ani cu Dl Cătălin Avramescu? Va mai figura Eliade în istoria literaturii, sau numele lui va fi înlocuit cu al celui ce-l nega în 2006? Din cei doi - cine e... un foarte oarecare? Referitor la acribia exegeților ar trebui să mai amintesc o întâmplare dramatică, generatoare de confuzii. Ne-o destăinuie Mac Ricketts într-o recenzie a volumului îngrijit de mine Textele "legionare" și despre românism. Pentru prima oară învățatul american a venit în contact cu
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Predrag Pallvestra (p. 244), cosemnatar al unei adrese din 1992, pe criticul și istoricul literar sârb Predrag Palavestra? Cum s-ar putea, oare, valorifica exegetic asemenea referințe greșite? Păcat că bunele intenții nu țin loc, în alcătuirea unei ediții, de acribie și, mai ales, de cunoașterea și întrebuințarea criteriilor științifice. Marin Sorescu în Documente (sic!) și Scrisori (sic!) inedite rămâne doar o promisiune neonorată și un mod destul de puțin potrivit de comemorare a scriitorului.
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
însă importanți în egală măsură: „ființă omenească, însă diferită; diferită, însă ființă omenească“. Lucian Boia îl invită pe cititor în cel mai vast panoptic din cîte au existat vreodată. Ochiul descoperă aici făpturi uluitoare pe care istoricul le așază cu acribie în ordine cronologică și le disecă atent, urmărindu-le metamorfozele, intrările și ieșirile din scenă: cinocefali, căpcîni, neanderthalieni, sălbatici... „Imaginarul este mai puternic și mai persistent decît lumea concretă, cu structuri subtile, păstrate de-a lungul secolelor“ - e premisa de la
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
identității autorului monografiat. Chiar dacă doar cochetează aici cu rigorile genului, Ilina Gregori procedează adeseori după metoda lui Cuvier, pornind de la o vertebră a „animalului preistoric” către reconstituirea întregului. Excursurile sale eseistice seduc - ca de fiecare dată - prin subtilitatea detectivistică și acribia suplă a demonstrațiilor, servite de un stil plin de vervă intelectuală, naturalețe și eleganță. Ca și în studiile despre „Eminescu la Berlin”, unde atmosfera urbană și muzeele berlineze erau recompuse cu migală erudită, traseele pariziene ale lui Cioran și vizitele
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
considerînd pe dl. N. Florescu unul dintre cei mai harnici istorici literari de astăzi (dacă nu chiar ultimul!), un adevărat scormonitor de documente literare în cea mai bună tradiție a școlii ieșene din care se trage. În plus, cu aceeași acribie filologică dl. Nicolae Florescu este, astăzi, directorul unei reviste care încearcă să recupereze cît mai mult din valorile morale și culturale ale exilului românesc anti-comunist (publicarea dosarului Oliviu Beldeanu, eroul de la Berna sau publicarea corespondenței generalului Rădescu constituie, în contextul
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]