866 matches
-
-i cei/ Binele te-nvață a-l face/ Ca albina mierea ei". Munca educatorului trebuie dusă fără gând de răsplată. Un pedagog autentic nu-și încheie de altfel misiunea odată cu ieșirea la pensie. El rămâne un observator asiduu și un actant al spațiului social, chiar dacă trebuie să facă apel la alte mijloace. Profesorul Vasile Fetescu a descoperit un mijloc foarte productiv de a rămâne prezent, ca factor modelator, pe calea scrisului. În cărțile publicate de-a lungul ultimului deceniu, el a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor actorilor implicați în desfășurarea acesteia - facilitatori, evaluatori, supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu actor unic. În cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea are două fațete. Pe de o
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mi-ai rupt-o, tu mi-o leagă, / C-un fir de mătase neagră, / Ca să vadă lumea toată / C-a fost dragoste curată!"96 Invocația retorică a unei vieți fără de noroc transformă elementele teluricului în personaj-martor care are rolul unui actant conclusiv: "Mamă, câte fete ai / Prin străini să nu le dai, / Că destul m-ai dat pe mine / De mă mustră orișicine, / De mă mustră și soacra, / Că nu știu a mătura. De mă mustră și socrul, / Că nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În cazul comunicării artistice, identificarea emițătorului are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente, „vocea“ care narează, subiect al enun țării (Julia Kristeva)/personajul, actant al întâmplărilor narate, dar și emițător al unor replici formulate în stil direct; atât naratorul, cât și personajele (sau personajul narator în proza subiectivă/narațiunea homodiegetică) sunt instanțe narative definitorii pentru opera epică; personajele dramatice (instanțele comunicării teatrale), întruchipate scenic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
li se pot adăuga semnificanți paraverbali și nonverbali în situația comunicării orale), formată din infor mațiile codificate lingvistic (conținuturi diverse - idei, reprezentări, intuiții, sentimente, trăiri de ordin emoțional etc.). Fiind un ansamblu de semne, mesajul presupune interac țiunea celor doi actanți ai comunicării pentru producerea sensului. Astfel, emițătorul codează informația, iar receptorul o decodează, identificând semnele, indicii, denotația, cono tația, con știentizând în final semnificațiile explicite și implicite. 4) CODUL este sistemul convențional de semne și reguli combinatorii utilizat pentru elaborarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează de obicei prin secvențe textuale de tipul formulelor protocolare de salut, al interjecției „Alo!“, al unor enunțuri fatice precum: „Mă auzi?“, „Ai auzit?“, „Repetă, te
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima ansamblul factorilor care, dincolo de sensurile struc turilor lingvistice, afectează/modelează semnificația mesajului. Această funcție are o pondere semnificativă în orice tip de comunicare, fiind dominantă în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text care evocă/imaginează o realitate necunoscută lui (de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ierta și trădarea, și triumful. Cu multă prietenie, Cioran (Emil Cioran, Scrisori către cei de acasă) [ Citește textul cu voce tare.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul dat: a. Care sunt actanții situației de comunicare instituite prin textul citat? b. Ce elemente de structură și de compoziție (particularități ale organizării tex tuale, convenții specifice etc.) pot fi reperate în text? c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
caracter durativ și se succed pe o axă temporală. Reperele temporale multiple sunt, așadar, un indice al narativității; lor li se asociază repere spațiale unice sau multiple. - Discursul narativ se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dintre pământeni de Marin Preda, Fred Vasilescu din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu apar și în ipostaza de autori ai confesiunii scrise). Personajul narator își asumă un dublu rol: cel de eu narator (narator autodiegetic) și rolul de actant (protagonist implicat în evenimentele relatate, cum este Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu). Naratorul martor joacă rolul eului narator și rol de observator al lumii narate (Ienache Coropcarul, narează la sadovenianul Han (al) Ancuței întâmplări în centrul cărora este plasat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mijloace de caracterizare Personajul literar (lat. persona - mască de teatru, rol, actor) este principala instanță narativă sau dramatică prin intermediul căreia scriitorul își exprimă indirect concepțiile, reprezentările, ideile în opera epică sau dramatică. Oameni transfigurați artistic, ființe imaginate de scriitor, devenite actanți ai întâmplărilor narate sau reprezentate scenic, personajele au fost numite în chip diferit de teoreticienii artei literare: „ființă de hârtie“ (R. Barthes), „ființă ficțională“ (Toma Pavel), actant (A.J. Greimas), actor (J. Lintvelt), erou (M. Bahtin, J. Lintvelt). Tipologia personajelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în opera epică sau dramatică. Oameni transfigurați artistic, ființe imaginate de scriitor, devenite actanți ai întâmplărilor narate sau reprezentate scenic, personajele au fost numite în chip diferit de teoreticienii artei literare: „ființă de hârtie“ (R. Barthes), „ființă ficțională“ (Toma Pavel), actant (A.J. Greimas), actor (J. Lintvelt), erou (M. Bahtin, J. Lintvelt). Tipologia personajelor literare este definită ca „reprezentare convențională a unei ca tegorii umane (sociale sau psihologice) întrupată întrun personaj literar, care concentrează anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Hanu Ancuței). personajnarator mesager - îndeplinește numai funcția narativă și cea de regie, fără a fi implicat în seria de evenimente; este „vocea“ narativă care relatează evenimente auzite de la un alt personaj (de pildă, lița Salomia din Hanu Ancuței). - Personajele obiective (actanții) sunt urmărite în planul evenimențial, având numai funcție actanțială. Sunt, de obicei, personaje secundare, implicate doar la nivelul acțiunii narate sau reprezentate scenic. Clasificarea personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal este un model originar, un erou
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relația conflictuală dintre cei doi actanți se instituie chiar din prima scenă (actul I), când Tipătescu citește articolul în care este numit „vampir“ de către Cațavencu. Conflictul de interese, derizoriu (specific comediei) se amplifică în momentul în care Trahanache îi dezvăluie lui Tipătescu șantajul pe care îl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
7%) și U.E. (3,8%), iar cele mai reduse proporții în volumul schimburilor Rusiei (0,5%), R.P. Chineze (3%), Turciei (3,3%). Totodată, se menține fenomenul participării reduse în cadrul comerțului marilor puteri economice, comparativ cu ponderea ridicată a participării marilor actanți mondiali în comerțul statelor arabo-asiatice: U.E. deține 15,4% din comerțul spațiului arabo-asiatic, în timp ce Asia arabă participă cu numai 3,8% în economia comerțului U.E.; pentru S.U.A. ponderile sunt de 13,5%, respectiv 4,7%, iar pentru R.P. Chineză 5
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
recente a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar încadra pe centura “brâului vulnerabilităților” ce face joncțiunea între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra cât mai multor areale din porțiunea arabă a Rimland-ului pericontinental, în scopul “încercuirii” masei continentale (de către S.U.A.), respectiv despresurării și accesului la oceanul liber
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ca și în lumea reală, amplasamente și grade diferite de "ocupare"a spațiului: imobile "etalate" în desfășurarea de camere comunicante, săli de primire, saloane, încăperi intime, alcovuri, străzi, locuri publice, muzee, conglomerate citadine. Orașul apare în literatura realistă ca un "actant colectiv, locul unde se pun în scenă numeroase ritualuri procesionare, purtătoare de semne, de iconuri sau embleme politice (...), locul unor cicluri succesive de expoziție"(6). Tradiția prozei imprimă relației spațiu-personaj însemnătatea bine știută, fundamentată pe motivația în cod realist. Natura
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
excepție de care beneficiază, teritoriul Marocului a fost folosit încă din anii ’30 ’40 ca bază de sprijin de către puterile vremii pentru derularea diferitelor acțiuni politico-militare în zonă, iar din anii ’50, regatul marocan a fost intens “curtat” de principalii actanți ai scenei mondiale, care doreau să-și apropie un stat cu un important potențial geopolitic (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). La toate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
oficial la ideologia marxist-leninistă și a devenit un aliat și un cap de pod de încredere al U.R.S.S. în regiunea Golfului Aden, ce-i deschidea perspectiva controlării traficului dintre Mediterana și Oceanul Indian. Dată fiind această uriașă miză geostrategică, toți actanții interesați asupra zonei și-au adus o “contribuție” la alimentarea declanșării unui prim conflict intern imediat după proclamarea suveranității statului sud-yemenit în 1967 și un al doilea în 1986, soldate cu peste 10.000 victime. conflictele interne din Republica Yemen
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
frontieră sunt moștenite ca remanențe din perioada colonială, când reprezentau limite ale sferelor de influență ori linii de demarcație între diferite posesiuni, stabilite de regulă, la masa verde din birourile ministeriale de la Londra, Paris sau altă capitală europeană, de către principalii actanți implicați în zonă. Pe acest fond, o serie de foste astfel de limite, actuale frontiere, au fost trasate în mod arbitrar (de unde și aspectul lor perfect geometric pe unele porțiuni), fără a lua în calcul repartiția teritorială a grupurilor etno-confesionale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
reprezentată, evenimente majore (megaevenimente) nu doar la scara spațiului arab, ci și la scară mondială. Ele reușesc să redimensioneze liniile de forță ale priorităților politice regionale și să reconfigureze înțelegeri și sisteme de alianțe, după noile coordonate de interese ale actanților implicați. Totodată, au valoarea unor supape de evacuare/ refulare a tensiunilor acumulate sau poligoane de confruntare multipolară strict delimitate spațial, evitându-se astfel propagarea insecurității la nivel mai larg regional ori global. O altă caracteristică a acestui gen de conflicte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
radiografie spațială a raporturilor interarabe. Arabia Saudită - Egipt - cu toate că au o scurtă dyadă maritimă comună în Golful Aqaba,relația tensionată dintre cele două state nu are la bază un conflict frontalier, ci reprezintă mai degrabă un duel politico diplomatic între principalii actanți ai spațiului arab, exponenți ai celor două curente ideologice diferite care polarizează lumea arabă, respectiv cel al puritanismului islamist-wahhabit și cel laic moderat. Divergențele politico-ideologice menționate, maschează însă rivalitățile tradiționale dintre cei doi giganți arabi, în lupta lor pentru adjudecarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]