2,673 matches
-
autorului de a transmite trăirile sale emoționale în mod nuanțat și sensibil, dovedindu-și marea sa dragoste față de operă și artiștii săi. Cartea este scrisă fluent, în stil literar în prima secțiune și jurnalistic, cronicăresc, dar extrem de nuanțat și cu acuitate critică, în secțiunile următoare. Toate acestea ne îndeamnă să recomandăm volumul spre lectură tuturor iubitorilor de operă, care vor găsi în paginile sale, cu siguranță, reflecții și meditații demne de luat în seamă.
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
liberale, pensionarul se erijează, dar nu pentru multă vreme, în magician atotputernic dar arsenalul său exorcizant este, firește, derizoriu. Chiar dacă, în finalul comediei, ca în orice bună farsă, armonia revine, dovedindu-se că panica a fost provocată de o "încurcătură", acuitatea trăirii comice a momentelor de groază care a alimentat cele mai dense momente ale acțiunii persistă și după căderea cortinei. Exploziile neașteptate ale tragicului într-un context narativ comic sînt, în cîteva rînduri, cauzate de pătrunderea intempestivă a spaimei cu
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
Dezastrele, consemnate într-o carte singură și totală, ,dovada peremptorie a ratării ei ratate", le urmărește Liana Cozea în paginile despre Universitate, teatre și cărți, fiindcă ,jurnalul ei este cronica vieții culturale a Bucureștiului interbelic și postbelic" și, deopotrivă, în acuitatea suferințelor de femeie pe care luciditatea, frica de boală, spaima de moarte au înșelat-o în iubire, au înfuriat-o pe viață: , Paginile ei de autoanaliză nu sînt cu nimic mai prejos celor similare din romanele lui Holban sau din
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
Acest conflict latent între cei care vor să dețină privilegiul producției de bunuri simbolice împotriva libertății de expresie, între libertatea de a produce în mod neîngrădit simboluri și controlul oficial al producției de simboluri, a fost sesizat de altfel cu acuitate de Mircea Mihăieș: "Supraviețuitor al Comitetului de Stat al Planificării, Văcăroiu nu admite că artiștii îndrăznesc să creeze după propriile planuri, si nu după cele dictate de urmașul lui Gaston Marin și Ștefan Bârlea. Activistu-i activist până moare! Pentru el
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ideea structurantă a cărții de față se verifică numai parțial. Ana Roșculeț și Desfășurarea reprezintă, într-adevăr, cedările scriitorului - în ordine morală și artistică - la presiunea sufocantă a epocii realist-socialiste. Preda însuși se rușina retrospectiv de ele. Criticul analizează cu acuitate și severitate cele două proze compromițătoare, făcând uneori ironii de bună calitate (în Desfășurarea, naratorul ,se implică și el în acțiune, precum zeii la Troia") și lungind pe cât posibil radiografia unor organisme debile estetic. Se observă această specială ,adaptare" a
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
și sublinierea faptului că, la începutul secolului 20, există la noi un model literar standard, masculin, societatea românească fiind puritană și tradiționalistă, iar femeile, simple anexe ale bărbaților, nu funcționează ca circumstanțe atenuante acordate scriitoarelor: indulgențe și dispense de talent, acuitate cognitivă, expresivitate literară. Citindu-le cărțile, autoarea nu duce compasiunea dincolo de sfera cuvenită și nu le ,face dreptate" lăudând nemeritat opere cu minusculă. Feministele active se vor simți, probabil, atinse în onoarea lor de accentele critice ale volumului de față
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
în joc pasiunea lui Zigu Ornea, iubirea lui de tinerețe pentru un intelectual socialist în a cărui gîndire s-a regăsit adesea și cu ale cărei tribulații s-a identificat în mare măsură. E reconstituirea vieții unui om cu acea acuitate pe care nu o poți căpăta decît intrînd în psihologia persoanjului studiat. Pe scurt, e refacerea unei biografii ca și cum ai fi trăit-o tu însuți. Și, nu mă îndoiesc, scriind viața lui Dobrogeanu-Gherea, Zigu Ornea a mai trăit-o încă
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
concret pe care elementele ce intră în constituția lui ar putea-o alimenta, și se deschide larg, ca o formă abstractă" (p. 144). Ajungem astfel la una dintre ,blestematele probleme insolubile" ale poeziei argheziene, rezolvată de critic cu inteligență și acuitate speculativă. O miză a cărții, mai ales în contextul primei sale ediții, a fost aceea de a introduce în investigarea și explicarea marelui Alpha experiența lui monahală de tinerețe. Răsturnând tezele oficialității literare din epoca realismului socialist, cu prelungirile ei
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
lumi, de extracție și de adopție, și între cele două sisteme, comunist și capitalist, documentate de autor pe propria piele. Mărturia politică a lui Matei Călinescu (fie ea și indirectă, oblică, subsumată unui alt tip de confesiune) este validă prin acuitatea observației și credibilă prin comparația mereu trasată între Vest și Est, putredul, decadentul Occident și sănătosul, înfloritorul lagăr socialist. Component al unei generații lovite de stalinism în plină perioadă formativă, refugiat în universul de curății și semne al Bibliotecii, dar
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
sindrofii bal la regina Portugaliei. Un singur pas greșit îi va pune în fața crudei realități, le va spulbera starea de euforie. Falia dintre lumi nu suportă construcția de poduri. Lectorul avizat va remarca fericita regăsire a filonului Hortensiei Papadat-Bengescu în acuitatea amănuntului psihologic, în fluxul de frescă al narațiunii, în finețea aluzivă în bună vecinătate cu detaliul naturalist, dar mai cu seamă în luxul stilistic unde Bianca Balotă stăpânește cu autoritate forfota de imagini mateine. O numim la prezent spre a
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
Sistemului se adâncesc, iar rușinea ei de a-i aparține, și încă la vârf, devine silă de nomenclatură și de sine. Edificarea este, desigur, progresivă, dar cu atât mai convingătoare. Pasajele ce descriu descompunerea comunismului autohton sunt de o remarcabilă acuitate analitică și au impactul a zeci de studii științifice împănate cu statistici: ,Boala în care intrase tata, strivit de felul de viață pe care nu-l putea părăsi, era oglinda perfectă, fără urmă de distorsiune, a bolii de la cel mai
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
enumerarea lor ar putea constitui numai ea aproape o operă poetică. Cartea începe cu invocarea lui Victor Hugo și între reflecțiile presărate sunt și unele preluate de la diferiți autori francezi. Prezentarea cafelei, licoare socială prin excelență, uneori chiar subversivă, prin acuitatea pe care o induce băutorului ei, prilejuiește Henriettei Krupenski Sturdza o evocare plină de duioșie: ,Scriind despre cafea, (cafeaua cu lapte e pasiunea ereditară a femeilor din familia noastră Rosetti-Sturdza) îmi amintesc de scumpa și ideal de buna mea mătușă
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
credibil, și nu o simplă fantoșă livrescă, lipsită de alura plauzibilă a unei ființe în carne și oase. În plus, în paginile acestei lucrări solid construite documentar, contextul social, politic și cultural al epocii interbelice este înfățișat cu pertinență și acuitate. Singurul lucru pe care i-l poți reproșa lui Florin Țurcanu este că, scriindu-și teza de doctorat în limba franceză, s-a raportat mereu la orizontul de așteptare al publicului francez. Iar atunci cînd te pliezi pe fundalul de
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
agonii: "Ca și auzul, privirea începe prin a fi selectivă. Tot mai des, cînd groaza pune stăpînire pe mine, ochii mi se împăienjenesc. O ceață ciudată mă împiedică să disting chipurile semenilor. Obiectele însă le percep cu o mai mare acuitate. Contrastele ies în evidență, estompînd și mai mult fețele celor din jur. în starea de semiconștiență continui să mă investighez. Aș cere niște apă, dar nu pot vorbi. Limba și buzele sînt ca niște perne de aer umflate peste măsură
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
de-a lungul timpului: competență, claritate, concizie și un simț inalterabil al umorului fin, însușiri pe care raducerea profesorului Dragan Stoianovici - poate cel mai bun traducător de filosofie din limba engleză pe care îl avem - le pune în evidență cu acuitate și inspirație. Russell știe foarte bine cum anume să scrie pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
omagială. Ceea ce m-a impresionat încă de la debutul editorial în scrisul lui Sorin Stoica a fost excepționalul simț auditiv al naratorilor și al autorului: o ureche deschisă ca o pâlnie către lumea din afară și înregistrând modulațiile vocii fiecărui personaj. Acuitatea aceasta va primi, în romanul O limbă comună, riposta neașteptată și dramatică (dacă nu ironică) a unei surzenii progresive, acutizate până la pragul deplinei deteriorări. Numai că povestașul a ascultat deja realitatea și o regăsește acum înlăuntru, ca pe o polifonie
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
de-a lungul timpului: competență, claritate, concizie și un simț inalterabil al umorului fin, însușiri pe care traducerea profesorului Dragan Stoianovici - poate cel mai bun traducător de filosofie din limba engleză pe care îl avem - le pune în evidență cu acuitate și inspirație. Russell știe foarte bine cum anume să scrie pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
ținută cu ocazia premierei filmului „Exercițiu de admirație” pe care l-a realizat în anul 1990 la Paris. Întâlnirea acestor mari gânditori români, care s-a putut înfăptui după evenimentele din Decembrie, a dat naștere unui dialog aprins, în care acuitatea întrebărilor, cât și franchețea răspunsurilor marelui exilat îți tăiau respirația. Argumentele pe care le aducea fiecare în sprijinul propriilor teze au creat o atmosferă în care s-au limpezit multe din cauzele „neliniștilor” lui Cioran, cum a numit Petre Tutea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
comunizată de marele vecin de la Răsărit. Moartea, sinuciderea ca formă de libertate, zădărnicia creației nu sunt, desigur, teme străine gândirii mai vechi a lui Cioran. Însă acum, în perioada în care elaborează și apoi abandonează volumul Razne, ele capătă o acuitate și o rezonanță care au legătură cu contextul politic și ideologic. Razne mai contribuie și la reechilibrarea balanței între cărțile scrise în română și cele în franceză, ducându-le pe primele la paritate cu cele din urmă. Ceea ce ne obligă
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
în așa-numitul spațiu al literaturilor conexe. Unele din cărțile sale traduse în română, Noul seminar (1929) și Floare amară (1930) au suscitat interesul lui N. Iorga, G. Călinescu, Perpessicius, Nichifor Crainic și Petre V. Haneș care au surprins cu acuitate unele dintre elementele discursului său narativ. Memorabilă sub câteva aspecte este cartea sa, Revoluția rusă. Amintiri, schițe, impresii (1923), în care naratorul evocă evenimentele la care a participat alături de alți scriitori și intelectuali ruși. Lui G. Ibrăileanu, adept al revoluției
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
El afectează totul: memoria, atenția, sensibilitatea. Marele atu al imaginii constă în ușurința și viteza cu care mesajele conținute de ea ajung la receptor. Vizibilul, și nu auditivul ori tactilul, este modalitatea decisivă prin care ființa umană ia act, cu acuitate maximă, de mediul înconjurător. N-am fost și nu sunt un specialist al domeniului. M-a fascinat însă întotdeauna felul în care vizibilul se combină cu entități fie concrete, fie abstracte pentru a contribui la nașterea sensului. În anii ’70
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
103) în care autorul citează, ca „bibliografie suplimentară” propriile eseuri apărute în volume mai vechi (operație inutilă, de vreme ce, după cum am văzut, ele se regăsesc și aici). E un du-te-vino procedural destul de nefericit, fără îndoială. Care umbrește (dar nu întunecă nicidecum) acuitatea sclipitoare a observațiilor lui Alexandru Mușina. Eu unul le-am recitit cu aceeași plăcere și cu același interes. În plus, cu puțin umor, putem concede că mica încurcătură editorială e departe de a fi antipatică. Aici un rol important joacă
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
de Mircea Dinescu în versuri de un dinamism imagistic incontestabil. Atras cu deosebire de convulsiile și avatarurile realului, poetul își arogă patosul refuzului tocmai datorită carențelor ontice sau etice pe care le percepe în universul cotidian. Poetul resimte, cu îndoită acuitate, spaima de reificare, angoasa viețuirii într-o lume a obiectelor, din care sensurile autentice s-au retras, făcând loc doar aparențelor mincinoase și formelor măsluite. Lipsa unor repere sigure, a unor criterii riguroase de cunoaștere și asumare a lumii se
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
Liviu P. Dinu (profesor universitar al Facultății de Matematică) scrie, nu fără dreptate, că este „greu de tradus”. Iată unul dintre cele mai scurte rezumate ale volumului Plumb, de George Bacovia: „Simbolist. Citadin. Teritorii sufletești obscure, Incertul. Vagul. Nevroza. Maladiva acuitate a simțurilor. Descompunerea materiei organice. Catastrofa. Sinistrul. Tenebrosul. Negrul. De cimitir. Cavoul. Plumbul. Cadavrul. Singurătatea. Pustiul. Obsesivul. Apăsătorul. Monotonul. Zadarnicul. Teama. Ploaia. Lumea în dezagregare. Plânsul. Dezolantul. Depresia. Disperarea. Mania. Izolarea. Imposibila întoarcere. «O, țară tristă. Plină de humor!» Brrr
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
doar de finalul prea literar-declamator, care intervine inoportun în succesiunea acestor flashuri pline de forță. Cuceritorul de azi e același cu băiețelul înspăimîntat de ieri, de care poezia încă nu s-a lepădat, de vreme ce-l pune în scenă cu o acuitate surprinzătoare. Ce luptă cu sine trebuie să fi fost trecerea de la copilul din splendidul poem de mai jos la bărbatul sigur pe sine din erotice! Să fie rana sa de căutat în ființa asta vulnerabilă, de umilă extracție, din care
Robert cuceritorul by Vasile Popovici () [Corola-journal/Imaginative/10099_a_11424]