497 matches
-
și în funcție de mediul în care evoluează. Adaptarea înseamnă deci, în esență, că agenții și sistemele în care ei sunt încorporații coevoluează. Comportamentul unui CAS este emergent și acesta reprezintă un punctcheie în înțelegerea unor astfel de sisteme. Așadar, un sistem adaptiv complex reprezintă mai mult decât suma părților sale componente (sinergie). În plus, fiecare agent și fiecare CAS sunt incluse într-un alt sistem adaptiv complex ș.a.m.d. (ierarhie). De exemplu, un individ este un CAS; el aparține unei echipe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
este emergent și acesta reprezintă un punctcheie în înțelegerea unor astfel de sisteme. Așadar, un sistem adaptiv complex reprezintă mai mult decât suma părților sale componente (sinergie). În plus, fiecare agent și fiecare CAS sunt incluse într-un alt sistem adaptiv complex ș.a.m.d. (ierarhie). De exemplu, un individ este un CAS; el aparține unei echipe, echipa este inclusă într-un departament al unei firme, care aparține unei industrii ș.a.m.d.; toate acestea fiind, la rândul lor, CAS între
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
De exemplu, un individ este un CAS; el aparține unei echipe, echipa este inclusă într-un departament al unei firme, care aparține unei industrii ș.a.m.d.; toate acestea fiind, la rândul lor, CAS între care există interacțiuni. Un sistem adaptiv complex poate dobândi și, de regulă, dobândește comportamente noi, care decurg din aceste interacțiuni. Deoarece interacțiunile determină apariția unor rețele, comportamentul sistemului este neliniar, ceea ce înseamnă, în esență, că modificări mici în anumite puncte ale rețelei pot determina schimbări majore
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
comportamentul sistemului este neliniar, ceea ce înseamnă, în esență, că modificări mici în anumite puncte ale rețelei pot determina schimbări majore în comportamentul sistemului, dar și că schimbări mari pot să nu aibă niciun efect. Ca urmare, atunci când într-un sistem adaptiv complex se întâmplă anumite lucruri, suntem surprinși și multe dintre evenimentele care au loc în astfel de sisteme nu pot fi anticipate. Datorită noutății și neliniarității introduse de aceste interacțiuni în comportamentele agenților care îl compun, un CAS are un
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
în esență, că nu se poate cunoaște suficient de bine comportamentul agenților, modelele lor mentale sau rețeaua de interacțiuni care se stabilește între aceștia. Impredictibilitatea reprezintă pur și simplu, imposibilitatea de a obține o descriere detaliată a comportamentului unui sistem adaptiv complex doar pe baza analizei acestuia, sau a părților sale componente. Trebuie lăsat sistemul să funcționeze pentru a vedea ceea ce se întâmplă cu el și cu componentele sale, mai ales pe termen mediu și lung. Totuși, în ciuda acestei impredicitibilități pe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
să funcționeze pentru a vedea ceea ce se întâmplă cu el și cu componentele sale, mai ales pe termen mediu și lung. Totuși, în ciuda acestei impredicitibilități pe termen mediu și lung, este posibil să se obțină anumite predicții asupra comportamentului sistemului adaptiv complex pe intervale mai scurte de timp, care au șansa să fie, uneori corecte. Un CAS este inerent autoorganizator. Ordinea, creativitatea și progresul pot emerge în mod natural din interacțiunile unui CAS; ele nu trebuie impuse din afară. Mai mult
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
acord și certitudine pentru a alege următorul pas în mod obișnuit, dar nici nu există destul dezacord și incertitudine, astfel încât sistemul să cadă într-o dezorganizare completă. Evident că aceste proprietăți definitorii pot avea, în cazurile concrete ale unor sisteme adaptive complexe din realitate, o multitudine de forme de manifestare, ceea ce dă, de fapt, varietatea infinită de sisteme care alcătuiesc această realitate. O ultimă definiție pe care o vom aminti este cea dată de Mitleton-Kelly (2003). Acesta consideră că un CAS
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului; n) sistemele sunt capabile de autoorganizare. Să facem, în continuare, câteva considerații privind aceste caracteristici pe care le vom utiliza pe măsură ce vom prezenta metodele și tehnicile prin care sunt abordate diferitele sisteme adaptive complexe din natură, economie sau societate. 2. Proprietățile sistemelor adaptive complexe 2.1. Conectivitatea și interdependența Conectivitatea și interdependența reprezintă un prim aspect al modului în care apare comportamentul complex. Comportamentul complex în CAS apare din interdependența, interacțiunea și conectivitatea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sunt capabile de autoorganizare. Să facem, în continuare, câteva considerații privind aceste caracteristici pe care le vom utiliza pe măsură ce vom prezenta metodele și tehnicile prin care sunt abordate diferitele sisteme adaptive complexe din natură, economie sau societate. 2. Proprietățile sistemelor adaptive complexe 2.1. Conectivitatea și interdependența Conectivitatea și interdependența reprezintă un prim aspect al modului în care apare comportamentul complex. Comportamentul complex în CAS apare din interdependența, interacțiunea și conectivitatea elementelor din cadrul sistemului și dintre sistem și mediul său înconjurător
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
acelui individ va depinde de ceilalți membri ai echipei și de spațiul pe care ei îl creează pentru o astfel de contribuție, care este definit de coordonate cum ar fi îndemânarea, expertiza, cunoașterea etc., aduse de noul membru. În sistemele adaptive complexe, conectivitatea dintre indivizi sau grupuri nu reprezintă o relație constantă sau uniformă, ci variază în timp și depinde de diversitatea, intensitatea și calitatea interacțiunilor dintre agenții umani. Conecti vitatea poate fi, de asemenea, formală sau informală, desemnată sau nedesemnată
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care fiecare element influențează și, la rândul său, este influențat de celelalte elemente legate de el într-un ecosistem este parte a procesului de coevoluție, pe care Kauffman îl definește ca „un proces de peisaje cuplate, deformate, în care mișcările adaptive ale fiecărei entități schimbă peisajele vecinilor săi.” (Kauffman, 1993). Un alt mod de o a descrie coevoluția este acela că evoluția unui domeniu sau entități este parțial dependentă de evoluția altor domenii sau entități legate cu acesta; sau că un
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
este influențat de ecosistemul social. Acești agenți pot fi consumatori, producători, instituții economice, culturale, juridice ș.a. Strategiile acestora nu pot fi privite simplu ca un răspuns la un mediu în schimbare, care este separat de organizație, ci ca o mutare adaptivă, care va afecta atât pe inițiatorul acțiunii, cât și pe toți ceilalți influențaȚi de el. Noțiunea de coevoluție este deci una de potențare, ceea ce sugerează că toate acțiunile și deciziile afectează ecosistemul social. Niciun individ sau organizație nu este mai
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pe piețe în domenii și produse, despre care cu câțiva ani în urmă nici nu știam că există, reprezintă un exemplu de posibilități extinse ale posibilului adiacent. 2.5. Procesul feedback Feedbackul reprezintă mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condițiilor de desfășurare a proceselor adaptive și de selecție. De regulă, vorbim despre feedback pozitiv și feedback negativ în funcție de influența exercitată de o buclă feedback asupra acțiunilor desfășurate de agenții care formează bucla respectivă. Feedbackul pozitiv (amplificator) determină
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cu câțiva ani în urmă nici nu știam că există, reprezintă un exemplu de posibilități extinse ale posibilului adiacent. 2.5. Procesul feedback Feedbackul reprezintă mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condițiilor de desfășurare a proceselor adaptive și de selecție. De regulă, vorbim despre feedback pozitiv și feedback negativ în funcție de influența exercitată de o buclă feedback asupra acțiunilor desfășurate de agenții care formează bucla respectivă. Feedbackul pozitiv (amplificator) determină schimbări în sistem, în timp ce feedbackul negativ are rol
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
amortizare și stabilire a sistemului. În ultimul timp, se constată o trecere a limbajului specific descrierii mecanismelor feedback către înlocuirea termenului de ,,mecanism” prin cel de „proces”, considerat mai apropiat de realitate în cazul CAS. În condițiile în care sistemele adaptive complexe funcționează departe-deechilibru, iar componentele acestor sisteme sunt interconectate printr-o rețea de legături și conexiuni neliniare, un sistem devine „extrem de senzitiv la influențele externe. Mici intrări determină efecte mari, uneori destructive.” (Prigogine, Stengers, 1985), ceea ce poate duce la reorganizarea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
organizări. În acest din urmă caz se spune că s-a creat o nouă coerență. Procesele feedback pozitive sau amplificatoare susțin această transformare și ele constituie un punct de plecare pentru înțelegerea mișcării constante între schimbare și stabilitate în sistemele adaptive complexe. Pentru a înțelege de ce este necesar ca CAS să atingă condițiile departe-deechilibru trebuie arătat că procesele feedback nu acționează continuu. De asemenea, în anumite perioade, buclele feedback pozitive pot fi dominante, impunând schimbări în sistem, după care să devină
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
gradul de conectivitate (la toate nivelele), cât și cu structura ecosistemului, și deci și cu coevoluția. Mai mult, cele două concepte esențiale de feedback pozitiv și negativ trebuie să fie utilizate pentru a descrie procesele feedback integrate multiple din sistemele adaptive complexe și trebuie regândită însăși natura feedbackului în acest context, pentru a putea include ulterior influențele multinivel, multiproces și neliniare. 2.6. Dependența de traiectorie, istoricitate și legea profitului crescător B.W. Arthur observă că teoria economică clasică este bazată
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
poate urma. Acest lucru explică de ce comportamentul unui sistem este greu de prevăzut, chiar dacă menținem sistemul în cadrul anumitor limite. 2.7 Autoorganizarea, emergența și crearea unei noi ordini Autoorganizarea, emergența și crearea unei noi ordini reprezintă caracteristici esențiale ale sistemelor adaptive complexe. Ordinea spontană care apare atunci când sistemul, pentru a răspunde la influențele exercitate de mediul înconjurător, trece la un nou mod de organizare se numește autoorganizare și reprezintă una dintre cele mai uimitoare proprietăți a sistemelor adaptive complexe, fie că
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
esențiale ale sistemelor adaptive complexe. Ordinea spontană care apare atunci când sistemul, pentru a răspunde la influențele exercitate de mediul înconjurător, trece la un nou mod de organizare se numește autoorganizare și reprezintă una dintre cele mai uimitoare proprietăți a sistemelor adaptive complexe, fie că este vorba despre sisteme umane, ecosisteme sau organizații. În cartea sa Origins of Order: Self Organization and Selection Kauffman arată că selecția nu este, așa cum afirmă concepția evoluționistă darwiniană, singura forță care determină adaptarea. Există și o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
a adaptat și a evoluat. Noile cunoștințe, împărtășite de toți indivizii prin modele mentale comune, generează, la rândul lor, învățare și cunoaștere. Apare, astfel, cu o deosebită claritate, legătura existentă între conectivitate, interdependență, emergență și autoorganizare. Acești piloni ai sistemelor adaptive complexe acționează împreună pentru a crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 3. Criza economică actuală și știința ciberneticii Când economiștii și alți cercetători
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
rândul ei, este determinată de schimbările de strategie ale jucătorilor. Apare astfel eterogenitatea ca o diversitate de manifestări ale strategiilor pe piață. Această diversitate nu poate fi modelată în economia neoclasică, dar poate fi modelată utilizând noile tehnici ale sistemelor adaptive complete. 7) Creșterea economică este determinată de dezvoltarea ciclurilor de materiale, bunuri, energie și bani, care sunt analoge cu ciclurile care alcătuiesc sistemele ecologice. Aceste cicluri sunt înțelese ca elemente de bază ale sistemelor autoorganizaționale care funcționează departe de echilibru
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
unor noi metode și metodologii de abordare a sistemelor economice, considerându-se că paradigma neoclasică a modelării a eșuat. Prezentăm în continuare câteva idei ce-și propun schimbarea paradigmei actuale cu una care are în centru teoria și metodele sistemelor adaptive complexe. Aplicarea teoriilor și metodelor ciberneticii și științelor complexității în domeniul economic necesită, într-o primă instanță, un mod diferit de a privi sistemele economice însele, oamenii care lucrează în cadrul lor și mediul în care ele operează. Este clar că
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la unele dintre ele vom încerca să răspundem în acest curs, altele sunt încă departe de a avea un răspuns. 1) Ce efect vor avea „condițiile inițiale” asupra dezvoltării ulterioare a sistemelor economice? 2) În ce sens sunt sistemele economice adaptive? Cum devin ele adaptive? Care este rolul proprietarilor/managerilor și al altor acționari în relație cu aceasta? 3) Similar, cum un sistem economic devine „potrivit” cu peisajul său fitness? Ce atribute, capacități și resurse sunt necesare pentru a optimiza fitnessul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
vom încerca să răspundem în acest curs, altele sunt încă departe de a avea un răspuns. 1) Ce efect vor avea „condițiile inițiale” asupra dezvoltării ulterioare a sistemelor economice? 2) În ce sens sunt sistemele economice adaptive? Cum devin ele adaptive? Care este rolul proprietarilor/managerilor și al altor acționari în relație cu aceasta? 3) Similar, cum un sistem economic devine „potrivit” cu peisajul său fitness? Ce atribute, capacități și resurse sunt necesare pentru a optimiza fitnessul în cadrul unui „peisaj” particular
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de conectivitate? 5) În ce sens sistemele economice coevoluează cu alte sisteme din mediul lor înconjurător? Care este rezultatul acestei coevoluții? 6) Cum învață sistemul economic despre mediul său înconjurător? Cum utilizează el ceea ce a învățat pentru a efectua „mutări adaptive”? 7) Cum formează sistemele economice diferite tipuri de rețele? Sunt aceste rețele continue sau discontinue? Cu aceste întrebări în minte, vom trece în continuare la prezentarea diferitelor tipuri de sisteme cibernetice din economie, Ținând cont de cunoștințele acumulate privind sistemul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]