560 matches
-
de calcul necostisitor și să aibă cerințe de memorie reduse, pentru a fi capabil să identifice cu acuratețe obiectele în mișcare dintr-o secvență video. Deși tehnicile complicate adesea produc performanțe superioare, tehnicile simple, cum este cea a filtrării mediane adaptive, pot oferi rezultate bune, mult mai simple din punct de vedere al calculului. Cei patru pași importanți în algoritmul de extragere a fundalului sunt: - preprocesarea, constă într-o serie de pași de procesare a imaginilor care transformă intrarea video brută
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
și recursive. O tehnică nerecursivă utilizează o fereastră de aproximare pentru estimarea fundalului. Ea memorează într-un buffer cadrele video anterioare și estimează imaginea de fundal pe baza variațiilor în timp ale fiecărui pixel din buffer. Tehnicile nerecursive sunt înalt adaptive deoarece nu depind de „istoria” din spatele cadrelor înregistrate în buffer. Pe de altă parte, cerințele de stocare pot fi semnificative dacă este vorba despre un trafic lent. Având un buffer de mărime fixă, această problemă poate fi parțial rezolvată prin
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
threshold dorită: Niblack (se alege și Niblack deviation factor - determină dificultatea calculului variației) sau Background Correction; - tipul obiectului căutat: Bright Objects sau Dark Objects; - mărimea ferestrei de căutare cu valoare implicită 32X32 pixeli. Pragul local, cunoscut ca și prag local adaptiv, este asemănător pragului global în nuanțe de gri, întrucât amândouă creează o imagine binară prin segmentarea unei imagini în nuanțe de gri (imagine grayscale) în două regiuni: regiunea obiectului și regiunea fundalului. Spre deosebire de pragul global în nuanțe de gri, care
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
expresie a capacității de autoorganizare și autodezvoltare, pe baza unui potențial ereditar și în condițiile activității. Dar ca activitate psihică, constă într-un raport sau relație între organism și mediu, în care are loc un consum energetic cu o finalitate adaptivă, proces ce realizează o anumită relație a omului față de lume corespunzător unor trebuințe specifice; totalitatea manifestărilor de conduită exterioară sau mintală care duc la rezultate adaptative. Dar totuși învățarea este și activitatea de asimilare sau însușire a cunoștințelor și operațiilor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
fiecare fază în parte. Corespunzător, cele zece trepte ale procesului de automatizare pornesc de la activitățile productive realizate exclusiv prin munca manuală a omului, evoluează prin trecerea comenzii de la acțiunea umană la programul rigid și la cel flexibil, apoi la sisteme adaptive ce își reglează în mod automat comportamentul în funcție de starea mediului în care evoluează și se încheie cu mașina care este capabilă să se autoperfecționeze. Literatura de specialitate încadrează acțiunile factorului uman asupra energiei provenite din surse artificiale și asupra mijloacelor
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
complexe, care pot fi: • roboți cu programare rigidă sau cu secvență fixă; • roboți cu programare flexibilă sau cu secvență variabilă; roboți instruibili, care pot memora secvențe de lucru, poziții și alte informații necesare, pe baza unor deplasări comandate manuale; roboți adaptivi, care se adaptează la condițiile mediului de lucru, fiind dotați cu senzori și cu sisteme de comandă cu capabilități de interpretare a semnalelor recepționate și de decizie; roboți industriali inteligenți, dotați cu inteligență artificială. În funcție de numărul nivelurilor ierarhice și de
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
semnalelor recepționate și de decizie; roboți industriali inteligenți, dotați cu inteligență artificială. În funcție de numărul nivelurilor ierarhice și de complexitatea sistemelor de comandă: roboți de prima generație, unde se încadrează roboții programabili; roboți de a doua generație, unde se încadrează roboții adaptivi; roboți de a treia generație, unde se încadrează roboții inteligenți. După caracterul mișcărilor în spațiul controlat: roboți secvențiali, la care spațiul controlat este format dintr-un număr finit de puncte, iar mișcările sunt limitate de limitatori mecanici, pneumatici sau electrici
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
obiectul manipulat; ♦ sistemul de acționare, care realizează mișcările elementelor sistemului mecanic și furnizează energia necesară acestora; ♦ sistemul de calcul și comandă, care îndeplinește funcția de stabilire a parametrilor ce definesc, în timp și spațiu, mișcările elementelor sistemului mecanic; la roboții adaptivi aici intră și sistemul de senzori, iar la roboții inteligenți apar în plus elemente de inteligență artificială. 7.5.1. Sistemul mecanic al robotului Sistemul mecanic al robotului are următoarele componente structurale: • soclul fix la roboții staționari sau platforma mobilă
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
le facilitează capacitatea de a se face acceptate de grupul clasei. Față de fete (37,9%) băieții prezintă mai frecvent (62,1 %) tulburări de adaptare. Vârsta copilului este cel mai puțin luată în considerare în aprecierea conduitei adaptative a copilului. Dereglări adaptive apar în toate treptele școlarizării: primar, gimnazial și Iiceal. Ele sunt mai frecvente la elevii de aceeași clasă dar mai mari ca vârstă cronologică, decât la cei care sunt de etape corespunzătoare clasei pe care o frecventează. Premisele adaptării școlare
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
nevrozelor. Prin epuizarea personalității, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care o produc, emoțiile au o influență deprimantă\ patogenă asupra psihicului. Este firesc ca, în aceste condiții, când emoția este concepută ca o stare de mobilizare excesivă, fără modalitate adaptivă de descărcare, efectul ei să fie oboseala; omul emoționat obosește fără să fi prestat o muncă social-utilă, efectivă. Emoția poate fi totuși și un factor de înnoire a vieții psihice interioare, un factor catalizator pentru distrugerea unor structuri afective rigide
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și mijloace etc., într-o situație educațională definită generic: lecție. Aceasta, definită ca "formă de bază", "formă dominantă", "formă principală" datorită caracterului său suplu, răspunde la comenzile organizatorului său. Lecția concentrează în structura sa, imense resurse formatoare și de potențare adaptivă. Pentru învățământul primar lecția reprezintă laboratorul în care se prepară devenirea fiecărei personalități. Includerea copilului în grupul școlar înseamnă plecarea într-o ambianță socială propice dezvoltării sale. El își adaptează creator personalitatea la grup, simțindu-se necesar celor din jur
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în jurul său optimism, încredere, inițiativă, un climat de emulație, spre deosebire de un altul pesimist, copleșit permanent de sarcini, posac, irascibil, care va atrage după sine crearea unei atmosfere încordate, încărcată tensional, încorsetată. Nu trebuie să uităm că, alături de stilurile normale, firești, adaptive, indiferent de tipul sau felul lor, există și stiluri de conducere dezadaptive, ca modalități ineficiente de raportare a conducătorilor la subordonați, la situațiile problematice sau solicitante pe care le traversează. De Vries și Miller (1992) descriau cinci asemenea stiluri (paranoid
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și stiluri de conducere dezadaptive, ca modalități ineficiente de raportare a conducătorilor la subordonați, la situațiile problematice sau solicitante pe care le traversează. De Vries și Miller (1992) descriau cinci asemenea stiluri (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid). Stilurile de conducere (adaptive sau dezadaptive) se difuzează nu numai în interiorul echipei de conducere, ci și în afara granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat, adaptiv și eficient, deschis către înnoire și adevăr
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obsesiv, isteric, depresiv, schizoid). Stilurile de conducere (adaptive sau dezadaptive) se difuzează nu numai în interiorul echipei de conducere, ci și în afara granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat, adaptiv și eficient, deschis către înnoire și adevăr, și alta este transferarea unui stil dezadaptiv, viciat, neeficient. Practicarea stilurilor de conducere adaptive va da naștere unor organizații sănătoase, mature, capabile de a se organiza și dezvolta, pe când practicarea stilurilor de conducere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat, adaptiv și eficient, deschis către înnoire și adevăr, și alta este transferarea unui stil dezadaptiv, viciat, neeficient. Practicarea stilurilor de conducere adaptive va da naștere unor organizații sănătoase, mature, capabile de a se organiza și dezvolta, pe când practicarea stilurilor de conducere dezadaptive va genera organizații bolnave, vulnerabile, instabile, pasibile de a claca oricând. În al treilea rând, necesitatea studierii stilului de conducere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducere este o variabilă-cheie (organizațională) în elaborarea unei strategii eficiente de conducere. • Nu există un stil de conducere universal eficient, pentru că situațiile de conducere și contextele organizaționale sunt extrem de diverse și mobile. • Stilul de conducere este contingent cu situația, deci adaptiv, transformativ, imaginativ, construit sau permanent construibil. • Stilul de conducere presupune o echilibrare între două dintre zonele sale constitutive: zona centrală - constantă, de referință, un fel de nucleu dur care individualizează conducătorul - și zona periferică - flexibilă, care asigură adaptabilitatea la situații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
efecte: pe de o parte, transformarea angajaților, concretizată în creșterea conștiinței importanței și valorii rezultatelor expectate, depășirea de către subordonați a propriilor interese, schimbarea și extensia nevoilor organizaționale; pe de altă parte, transformarea organizațiilor, exprimată în creșterea eficienței organizaționale, sporirea capacităților adaptive și transformativ‑creative ale organizației. Deși la prima vedere conducerea transformațională este opusă conducerii tranzacționale, în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Unii autori consideră conducerea transformațională ca fiind un caz particular sau special al conducerii tranzacționale. Argumentul adus de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concrete) și abordările cognitiv-ipotetico-descriptive (care se referă la modul real în care omul se comportă). # După părerea noastră atât viziunea normativă de sus în jos cât și abordarea descriptivă de jos în sus sunt necesare pentru a înțelege identitatea raționalității adaptive și realitatea proceselor decizionale umane (Hastie, Dawes, 2001, p. 23). # În sfârșit, există și autori care încearcă să depășească cele două abordări polare ale deciziei prin elaborarea unor modele sintetice. Jensen și Meckling (1994), în lucrarea lor The Nature of
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
patru etape, cu grad tot mai ridicat de adaptare a posibilităților calcu latorului la cerințele d idactice și de exploatare a însușirilor acestuia ca mediu interactiv, capabil de d ialog cu elevul. Aceste etape sunt: - Testarea informatizată simplă; - Testarea informatizată adaptivă;Testarea informatizată continuă; - Testarea informatizată inteligentă. Testare informatizată simplă reprezintă prima etapă, în care se realizează următoarele operații: elaborarea băncilo r de itemi; asamblarea itemilor în seturi convenabile de teste; calcularea punctajelor și prelucrarea rezultatelor. Avantajele testării computerizate: o economisirea
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
convenabile de teste; calcularea punctajelor și prelucrarea rezultatelor. Avantajele testării computerizate: o economisirea t impulu i de elaborare; o prelucrarea și interpretarea rezultatelor; o stocarea și actualizarea rapidă a unui număr mare de itemi; o prelucrarea statistică a datelor. Testarea adaptivă este mai complexă și permite adaptarea testelor conform răspunsurilor date de cel verificat. În acest caz unui răspuns corect îi urmează altul mai d ificil, iar unui răspuns eronat sau incomplet i se asociază un item mai ușor decât cel
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
pe Internet? Se face o singură tranzacție! Nu este nevoie decât de o versiune unică a cărții care poate fi teleschimbată - la toți cei care În lume aveau să aibă acces la aceasta. Noua Economie un sistem complex, dinamic și adaptiv Dacă economia tradițională, se caracterizează prin echilibru și stabilitate, punerea accentului pe utilizarea factorilor tradiționali de producție și pe avantajul comparativ, având ca principale obiective creșterea economică, echilibrul și stabilitatea, ocuparea deplină și stabilitatea prețurilor, Noua Economie este privită ca
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
prin echilibru și stabilitate, punerea accentului pe utilizarea factorilor tradiționali de producție și pe avantajul comparativ, având ca principale obiective creșterea economică, echilibrul și stabilitatea, ocuparea deplină și stabilitatea prețurilor, Noua Economie este privită ca un sistem complex, dinamic și adaptiv, se bazează pe noii factori de producție, apelează la comerțul electronic și la alte instrumente moderne ale e-dezvoltării, pune accent pe avantajul competitiv, pe echipe multifuncționale, are ca topici predilecte dezechilibrul, instabilitatea, fluctuațiile, haosul, presupunând fuziunea următoarelor fenomene: revoluția
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
de prietenii și vecinii mei ca o sursă de informare privind moda vestimentară. e. Cred ca există cel puțin două persoane cu care am discutat despre moda vestimentară în ultimele șase luni. Fred D. Reynolds și William R. Darden, Mutually Adaptive Effects on Interpersonal Communication, 1971, p. 453. Autorii atrag atenția asupra faptului că determinarea gradului de influență al liderilor de opinie trebuie să țină seama de fluxul unidirecțional (de la liderii de opinie către non-lideri) și bidirecțional (de la liderii de opinie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
decât alți oameni. c) Cred că am mai multă încredere în mine decât alte persoane. d) Îmi place să fiu considerat un lider. e) Cred că am o multitudine de abilități personale. Fred D. Reynolds și William R. Darden, Mutually Adaptive Effects on Interpersonal Communication, 1971, p. 453 Tabelul 2.4. Distribuția răspunsurilor în urma aplicării scalei "încredere în sine" (N = 300) (după F. D. Reynolds și W. R. Darden, 1971, 453) Categoria Încrederea Scăzut Mediu Ridicat Integrat social 6.3 62.5
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
40, 1, 1997, pp. 9-45. Ray, Geraldine H., "Perception of physically impaired job applicants: effect of dress, credentials and rater's sex", în Clothing and Textiles Research Journal, 4, 1986, pp. 16-20. Reynolds, Fred D. și Darden, William R., "Mutually Adaptive Effects of Interpersonal Communication", în Journal of Marketing Research, 8, 4, 1971, pp. 449-454. Reynolds, Fred D. și Darden, William R., "Why Midi Failed", în Journal of Advertising Research, 12, 1972, pp. 39-44. Rezsohazy, Rudolf, Sociologia valorilor, traducere de I.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]