484 matches
-
de aceea e intitulată Opere complete. Pentru verificarea textelor cu manuscrisele au fost utilizați colaționatori anonimi (a lucrat, deci, cu negri) care n-au dovedit acribie, apelînd la textul ediției Scurtu. Dar se dă, aici, prima oară, traducerea din Kant (adnotată), drama Bogdan Vodă. Înghesuită pe două coloane ale paginii, ediția, la care au lucrat mai mulți, e, acum, bizară, chiar dacă Perpessicius a folosit-o la verificarea unor lecțiuni. Abia I. Crețu, în ediția sa din 1939 (și cea din 1942
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
acesta îi întoarce, plin de benevolență, vizitele, călătorind la Beclean, Bistrița, Mocod. Se statornicește astfel o legătură temeinică, sfîrșită odată cu trecerea la cele veșnice a lui N. Steinhardt, în primăvara 1989, deci în pragul evenimentelor eliberatoare. Înmormîntarea marelui cărturar e adnotată cu o emoție legată și de "împămîntenirea" alogenului care a ținut și a izbutit a se integra spiritualității autohtone: "L-am privegheat noaptea în bisericuța Mînăstirii Rohia - modesta, smerita catedrală a tinereții mele - și mi-a fost cel mai drag
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Gheorghe Grigurcu Cu Adrian Alui Gheorghe plonjăm adînc de tot în estetica urîtului. E prea posibil ca poetul să fi fost un romantic care-și "ascunde" și își "persecută înclinațiile" după cum crede Al. Cistelecan (noi înșine îi adnotam altădată ființa "ușor romanțioasă"), dar la urma urmei nu contează mai mult fața poeziei ca atare decît ipoteticul său embrion psihologic? Și astfel cum apare în ultima-i antologică ipostază, această față e violent desfigurată, devastată de un flagel ce
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
cupe cu otravă/ sorbiturile lungi trec direct în tine/ el îi spune/ tu ești cărarea care duce/ în așezarea aceea fără nume/ unde oamenii descifrează pe limbile focului/ semnele unei boli fără leac" (Bolero). Natural, moartea e cu stăruință scrutată, adnotată pe o gamă ce merge de la un sublim echivoc la imundul ațîțat și la tandrețea ironic invocată: "Moartea-și adună pruncii acasă/ pruncii ei risipiți prin lume/ pentru fiecare face un loc cu verdeață/ pentru fiecare plînge cînd îl știe
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
iubiri, socotite unică (deși n-a fost) s-a consolidat cu trecerea vremii. D-na Simona Cioculescu a avut bună inițiativa de a relua, într-o ediție de-sine-stătătoare, textele acestei corespondențe din volumele XVsi XVI ale ediției academice. Le-a adnotat cu știința de carte, făcînd un bun serviciu cultural. Cînd te-am văzut Veronica... Mihai Eminescu-Veronica Micle. . Ediție îngrijita de Simona Cioculescu. Ed. Cartea Românească, 1998.
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
publicate de-abia în 1987 datorită strădaniei unui istoric englez (!), Glenn E. Torrey, au rămas până acum necunoscute cititorului român, cu toate că anumite lucrări istoriografice au citat selectiv fragmente mai întinse sau mai scurte. Iată de ce prezenta ediție, care traduce și adnotează ediția franceză realizată de Torrey, reprezintă un mic eveniment, mai ales că anul acesta se împlinesc 95 de ani de la încheierea cu succes a Primului Război Mondial. O primă observație: povestea de dragoste dintre generalul Berthelot și România n-a fost un
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
de specializare fără pedanterie, fără teoretizări, în atenție fiind două idei fundamentale, originea latină a poporului român și a limbii sale și continuitatea populației daco-romane la nord de Dunăre. Albert pregătește înțelegerea poveștilor. El prelucrează textele culese de Arthur, le adnotează și le compară, mai ales cu cele ale fraților Grimm, recunoscuți a fi exercitat o influență deosebită asupra mișcării folcloristicii europene. O altfel de documentare aduce Arthur. Sunt poveștile sale culese pe viu. Dar dincolo de materialul în sine, tradus după ce
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
contorsiuni, / nu te poți scufunda de două ori în apele / aceleiași femei”. Contorsionat el însuși de eforturile fatalei inadaptări, se percepe drept „un ghem poate o pungă de plastic umflată, / gata să crape / de atîta filosofie și ură îndelung frecventate”. Adnotînd nota unui destin mistic („Mă tîrăsc în dîra unei promisiuni mascate cu grijă”), se lasă în voia confuziei ontologice: „Eu, un anonim care nu face diferența între cele gîndite/ și cele adevărate”. Tentația d-sale nu e însă o „salvare
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
Călinescu trebuie considerat pierdut), și s-au identificat toate republicările ulterioare, nu numai că au fost compulsate manuscrisele din arhiva Călinescu de la Biblioteca Academiei și din alte arhive, multe punând probleme de descifrare și de interpretare, dar textele au fost adnotate, variantele menționate, identificate textele citate și nenumite, iar totul încununat cu un indice general de nume care va facilita utilizarea acestui uriaș corpus de publicații care, în mare parte, nu și-a pierdut actualitatea: nu atât pentru judecățile în sine
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
Daniel Cristea-Enache Am scris de mai multe ori despre poezia lui Ilie Constantin, reeditată în ultimii ani în câteva antologii de autor nu foarte diferite una de alta. Adnotând versurile din cea mai recentă, Pânda sufletului (L'âme aux aguets), constat că observațiile prilejuite de lectura poemelor sunt aproape identice cu cele de la Mulțimea singurătate, antologia din 2003. Sumarul fiind relativ același, înțelegerea și interpretarea textelor nu pot varia
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
pentru Caragiale. Fiindcă o parte însemnată din corespondența primită de I. L. Caragiale se află în fondul de documente al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ieronim Tătaru a cercetat-o și transcris-o după manuscrisele originale, cele mai multe inedite, a adnotat-o și a alcătuit un volum (nu ni se dau amănunte cînd a apărut sau va apărea, și nici la ce editură). Ceea ce am citit în „Axioma” e probabil un fragment din prefața la această carte ce aduce noi amănunte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Tudorel Urian Primul volum din Memoria ca zestre conține însemnări din jurnalele ținute de Nina Cassian între 1948 și 1953, adnotate la mijlocul anilor '70 și reinterpretate după stabilirea autoarei în Statele Unite, în anul 1985. Celor cinci ani de "însemnări la zi" din primul volum le corespunde în volumul al doilea o perioadă de 31 de ani. Și ce ani! 1954-1985. Sînt
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
din ambele serii). Douămiiștii au dus mai departe fanionul poeziei de urbe, pînă unde tupeul se întîlnește cu licențiosul, socotind de a lor datorie a face uz și de dulceața termenilor porno. Nicolae Coande pe care ne propunem a-l adnota acum e un poet precumpănitor al trupului omenesc. Ipostază ce cam lipsea la liricii amintiți. Sub pana d-sale corpul capătă o gravitate de nud antic, de statuă înlănțuită de blestemul crizei omului modern. Aspirația poetului e spre un absolut
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
Borbely și Iulian Boldea comentează, cu tactul și respectul cuvenit, cartea de memorii a lui Adrian Marino („victimă" între timp, a altei serii de „dezvăluiri" ale Mirelei Corlățan în „Evenimentul zilei", și tot fără probe clare); un Dosar, alcătuit și adnotat de Mihai Barbu, îl are în centru pe I.D. Sârbu „ascultat" de Securitate între 11 august 1981 și 24 aprilie 1982, datele limită ale primei și ultimei călătorii în străinătate a scriitorului (vorbind de Vest, fiindcă în Est, Sârbu a
Revista revistelor, pe scurt by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6205_a_7530]
-
sau prost făcută, cei care blochează accesul la dosare, trenurile jegoase, cei care folosesc rău limba română, naționalismul european, alegerea între UE și NATO, patrioții de paradă, preoții ortodocși cu vederi înguste, Catedrala Mântuirii Neamului, tutuiala generalizată ș.a.m.d. Adnotând și comentând realitatea (cu actanții ei cu tot) grotescă, sordidă, absurdă sau suprarealistă de-a binelea, Andrei Pleșu face figura unui moralist modern. Dar nu acesta este meritul esențial. Într-o societate care nu duce lipsă de situații pe care
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
Nimic uimitor, căci formula ei este irezistibilă: destul de spectaculoasă pentru a fi consumată în vacanță (ca literatură ce asigură umor nebun, anecdotică politică și culturală, portrete savuroase sau intrigante perspective absurde) și, în același timp, destul de "bazată" pentru a fi adnotată și a învăța din ea ca dintr-un foarte serios îndreptar moral de comportament și gândire decentă în viața de toate zilele, acasă sau în societate. Celor slabi într-ale cititului nu le recomand, totuși, această, până la urmă, deloc obscenă
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
iar aceasta nu fără a publica, în răstimp, câteva opuri). Cu egală seninătate, dedică un studiu consistent unei reviste interbelice, parcurgând minuțios număr de număr, detașând perioadele strălucite de cele pur și simplu survivante, izolând numele grele de colaboratorii ocazionali, adnotând geografic lista publicațiilor străine cu care avangardiștii de la Contimporanul au menținut relații cel puțin amicale, vorbind despre ideologii și politici în termenii cu mult mai judicioși ai opțiunii estetice de fond. E limpede că Paul Cernat își suprimă orgoliul personal
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
așteptînd să se întîmple ceva / norul să picure ceară / vindecătoare/ epavele să învie cernite din sufletul / morților / polenul să se adune ca purpura / în talerul lunii / să învăț să dibui prin întuneric / malul bunei speranțe" (Înfățișare). Așteptările pe care le adnotează au candoarea unor intimități ("pe acoperișe / luna desculță seduce un arbore // în frunza ce picură / descifrez semnul unei intimități // noaptea îți împrumută trupul și numele"), pătrunse fiind de fluidul netrăitului: "cînd gîndul sporește / spre pașnice spații / cu grădini plutitoare / cu
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
în figura căruia mulți îl identifică pe Isaiah Berlin, se citește tot mai greu. Limbajul esopic, cerneala simpatică și imaginile în oglindă constituie o nouă interdicție în receptarea lui. Sesizînd acest pericol, în 1965, Berlin îi propune Ahmatovei să-și adnoteze versurile pentru a le face accesibile și a le asigura astfel posteritatea. Poeta răspunde, aparent sfidîndu-și imortalitatea, că atunci cînd această lume despre care scrie va muri, vor trebui să moară și versurile pe care ea le-a inspirat. E
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
noastră a fost silnic desprinsă de contextul european firesc, valorile tradiției naționale falsificate sau chiar respinse și aruncate în urîta groapă a neantului, iar orice efort de creație autentică, supus unei puternice presiuni de înstrăinare sau înăbușit în fașă". Sunt adnotate în aceste cîteva pagini incendiare o seamă de carențe intolerabile ale vieții culturale, de cinice imixtiuni ale puterii în creația și existența scriitorilor: "Simptomatică, în primul rînd, s-a arătat prigonirea și apoi lichidarea unui nevinovat curent literar ca onirismul
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
fi găsit acest adăpost în frumoasa mea locuință, de a putea trăi la un Ghikať (16 februarie 1921). Snoabă era și perechea princiară, desigur, cu toată titulatura ei, prezentă în cele O sută de familii ale lui Octav Lecca - cartea adnotată de Mateiu - dar nu și în almanahul Gotha". Mondenitatea soților Ghika nu era defel neglijabilă, căci îi cuprindea pe Marcel Proust, Max Jacob, Henri Bernstein, Sacha Guitry ș.a. Nu ne putem împiedica a mai reproduce cîteva linii din aceeași scriere
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
admitem, într-o specifică notă acidă, de Barbu Cioculescu, dar și aplicarea ei într-un evident exercițiu de continuitate, ar fi compatibile cu un asemenea termen? Să avem a face aci cu un legat al lui Șerban cel Rău? Am adnotat altă dată deosebirile dintre tată și fiu, așa încît credem că ne-am cîștigat dreptul a indica și apropierile. Cu o paradoxală comprehensiune remarcabilă prin detașare, Barbu îl judecă pe Șerban în propoziții ce se răsfrîng asupră-i, menționînd nu
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
univers”, B. Fundoianu e „un tradiționalist modernist”, la M. Zaciu se „simte imediat echilibrul mereu căutat” etc. Mai anevoioasă a fost, prezumăm, abordarea lui Adrian Marino. Aici benevolența se cuvine a ceda pasul unor realități bătătoare la ochi. Drept care criticul adnotează marile scăderi ale marelui cărturar. Cum era de așteptat, d-sa dorește însă a-și disculpa clientul, reliefîndu-i și meritele indenegabile. Lucruri care totuși nu sînt în măsură a lumina suficient figura jenant întunecată a „enciclopedistului”, oricît am răsuci-o
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
limbaj insuportabile în română, dar pentru că tocmai ele (expresii fixe și/sau foarte uzitate în limba vorbită) sunt clișeele limbii engleze căpătate odată cu fenomenul globalizării, al societății de consum etc. 4. Românul este și bine conceput, si șlefuit, și atent adnotat în subsol cu inserturi teoretice. Niciunde indiferență față de actul scriiturii și ignorarea esteticului pe care le sugerează C. Rogozanu. Într-o notă de subsol, naratorul însuși își mărturisește intenția de a scrie "șą ficționalț, s+ artisticț, s+ narativț". Adică estetic
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
alibi al propozițiilor sale. Scriitura acestora are adesea o notă de urgență, o febrilitate, o precipitare care și-a găsit probabil tiparul cel mai adecvat în jurnal și în scrisori. Epistolele lui I. D. Sîrbu pe care ne propunem a le adnota în prezentele rînduri posedă o îndoită față. Adresîndu-se cîtorva prieteni și cunoștințe, nutrindu-se din substanța proximității abordată cu o ironie suculentă, ele ilustrează o tendință de transcendere a acesteia, un recurs la instanța supremă, cea divină. Conștient că scrisorile
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]