1,343 matches
-
în avans pe folie). Pot fi alese diverse culori de fundal; textul poate fi animat; pot fi printate slide-urile prezentate (este chiar de dorit, în caz că prezentarea nu va putea fi rulată, din cauza dificultăților de utilizare a tehnologiilor), permițând notițe și adnotări ale audienței. În redactarea slide-urilor, este bine să nu apelăm la un fundal prea strident sau prea închis, care ar îngreuna citirea literelor, să scriem literele cu corp mare, pentru a fi lizibile de la depărtare, să spațiem ideile, delimitându-le
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestei aplicații se pot partaja cu alți utilizatori însemnările create ca fiind publice sau se poate stabili un caracter privat, individual pentru acestea. Este un site ușor de folosit, asemănător cu del.icio.us, însă care permite și realizarea de adnotări și comentarii pentru site-urile introduse, având, de asemenea, și posibilitatea de a selecta diverse însemnări de pe o pagină și a realiza apoi anumite setări deodată, fapt pe care del.icio.us nu-l permite. De asemenea, mai sunt posibile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
posibilitatea de a selecta diverse însemnări de pe o pagină și a realiza apoi anumite setări deodată, fapt pe care del.icio.us nu-l permite. De asemenea, mai sunt posibile și căutarea textului dintr-o pagină, a titlului sau a adnotărilor 1, se pot face sublinieri în cadrul site-urilor introduse ca favorite, pentru o mai bună eficientizare a muncii pe viitor. În topul celor mai bine cotate 10 instrumente internet destinate cercetării, realizat de către CNET, DIIGO ocupă un merituos loc 4
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o adevărată rețea de informatori, iar istoricul și filozoful John Ralston Saul l-a numit pe Richelieu„tatăl statului național, a puterii centralizate și a serviciilor secrete moderne“(t. n.) în lucrarea sa, Europe In Crisis 1598-1648, Geoffrey Parker preia adnotările unui contemporan anonim al lui Richelieu care descria criteriile cardinalului care au condus la selecționarea unei armate de„creaturi“. Aceștia erau de fapt motorul unei mașinării de spionaj intern și extern al cărui model a fost preluat mai târziu de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
neîntrerupt corespondența dintre cei doi oameni de stat. Un element pe care l-am remarcat este faptul că indiferent de strădania depusă de Richelieu pentru finalizarea unui plan, decizia îi aparținea în totalitate regelui. Multe dintre scrisorile celor doi au adnotări pe marginea lor, care indică punctul de vedere al regelui. Acesta de multe ori este total diferit de cel al cardinalului. Puțin probabil ca regele să fie mânuit de cardinal, așa cum unii memorialiști vor să sugereze. În plus, atunci când Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la îndoială a mamei sale, regina Ana, protejat de nașul său Mazarin, și avându-l ca tutore pe Marchizul de Villeroy, Ludovic creștea sub ochii atenți ai credinciosului său valet La Porte. La Porte a lăsat istoriei o serie de adnotări și memorii care sunt folositoare pentru a putea realiza un tablou al copilăriei lui Ludovic și al evenimentelor la care a luat parte. Toți autorii de memorii contemporani cu Ludovic al XIV-lea afirmă același lucru: regele a fost un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
asta, mama, îmi par niște prostii și povești pentru a distra copiii “ în mod curios, toate edițiile acestui roman au dispărut, informațiile despre existența acestei opere fiind oferite de diverse cataloage ale bibliotecilor din Franța. Prezentare subiectului este obținută din adnotările și referințele unei alte lucrări apocrife, intitulată Les illustres aventurieres, publicată în 1701. Această lucrare, reprezintă reeditarea "populară" de la începutul secolului al XVIII-lea a memoriilor nepoatelor cardinalului Mazarin, Hortensia Mancini, ducesă de Mazarin, și Maria Mancini, soția marelui conetabil
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
variațiile de ortografie sau chiar diferențele minore dintre ediții. 95 În afară de stabilirea unui text corect, munca de editare ridică și alte probleme. *21 La editarea unei colecții de texte se pun probleme legate de includere și excludere, de aranjare, de adnotare etc., care pot varia foarte mult de la caz la caz. Pentru cercetător ediția cea mai utilă este poate ediția completă în oare textele sunt aranjate în ordine strict cronologică, dar acest ideal este foarte greu sau imposibil de atins. Aranjarea
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
o fi putut abandona- Reputațiile literare ale multor poeți au suferit din cauza caracterului excesiv de complet al multor ediții curente în care, alături de producțiile finisate, s-au inclus cele mai neînsemnate compoziții ocazionale sau cele mai banale exerciții de "atelier". Problema adnotărilor trebuie să fie rezolvată și ea în funcție de scopul ediției *22 : într-o ediție variorum a operelor 96 lui Shakespeare textul poate fi în mod legitim depășit de masa notelor explicative, deoarece acestea încearcă să consemneze părerile tuturor celor care au
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
protestantă, sau cine a fost David Garrick, dar evită să clarifice problemele într-adevăr obscure (acestea sunt cazuri reale). Excesul de note nu poate fi evitat decât atunci când editorul cunoaște cu certitudine publicul, si scopurile cărora trebuie să le slujească. Adnotarea în sensul strict al cuvântului - explicarea unui text din punct de vedere lingvistic, istoric etc. - trebuie deosebită atât de comentariul general care are pur și simplu menirea să acumuleze materiale pentru istoria literară sau lingvistică (adică să indice izvoare, să
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
paleolitic” și societățile vânătorești actuale și subactuale din medii ecologice reci. Există suficiente rațiuni pentru a contesta ambele sugestii. Imaginea arhetipală, a omului paleolitic viețuind constant în condiții riguroase, trebuie serios ajustată, ideea însăși de „epocă glaciară” solicitând o drastică adnotare. Precizia reconstituirilor paleoclimatice actuale, permise, de exemplu, de geocronologia izotopică, indică scenarii complicate, deloc dominate de perioade riguroase (de exemplu, pentru OIS 3, vezi Van Andel și Davies 2003). Nu trebuie uitat că prima mare extensiune a oikumenei umane, cea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
va purta numele, ca un omagiu etern. Ca director, a fost preocupat de: • Completarea fondului bibliotecii cu cărți achiziționate de la anticari sau particulari • Achiziționarea manuscriselor, cărților vechi și rare românești, făcând pionierat în munca de patrimoniu • Exemplarele valoroase beneficiază de adnotări, comentarii, indicații bibliografice în articole semnate de-a lungul timpului • Somează cititorii întârziați să restituie cărțile, dorind să facă o evaluare a fondului, alcătuind și un catalog general al acestora. Dimitrie Petrino (1838 1878) Un director care abandonează proiectele înaintașilor
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
care descrierea ekphrastică îndeplinește o funcție retorică. Înțeleasă în termenii definiției concepute de Sophie Bertho funcția retorică poate fi definită drept efectul persuasiv și afectiv pe care tabloul îl provoacă unui personaj 15. Rolul retoric al descrierii ekphrastice presupune câteva adnotări: Antipa și Pașaliu au perspective diferite asupra tabloului lui Janssens. În fragmentul citat, Antipa rămâne un contemplator pasiv al tabloului. Niciuna din replicile sale nu comentează compoziția plastică sau mesajul ei. În plus, Antipa nu răspunde întrebării directe a lui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe fața superioară a limbului (cod OIV 070; UPOV 46; IBPRG 6.1.22.). Determinările se efectuează pe nervurile principale N1, N2, N3, pe fața superioară a limbului , începând de la baza punctului pețiolar și până la jumătatea lor, utilizându-se următorele adnotări: absentă sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Grenache noir), redusă (nota 3 - soi de referință Auxerrois), medie (nota 5 - soi de referință Muscat de Alexandria), intensă (nota 7) și foarte intensă (nota 9). 4.7. Pigmentația antocianică a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1981), le voi numi Reproducere Narativă a Actelor de Vorbire, respectiv Reproducere Narativă a Actelor de Gîndire (RNAV și RNAG). Pentru a pune în practică identificarea celor unsprezece categorii care au fost prezentate, urmează două fragmente din Cei morți, cu adnotări ale unor porțiuni de text redate în italice (restul textului este ceea ce numesc Narațiune Pură, a douăsprezecea categorie): Gabriel o întrebă [pe doamna Malins] dacă traversase marea cu bine. Locuia cu fiică-sa, măritată la Glasgow și venea în vizită
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
metafizicismul". 8. Goethe numește oda, balada ete. "Dichtarten", iar epopeea, poezia lirică și drama, "Naturjormen der Dichtung" - Es gibt nur drei echte Naturformen der Poesie: die klar erzăhlende, die enthusiastisch aufgeregte und die personlich handelnde: Epos, Lyrik, und Drama - (cf. Adnotări la Westostlicher Divan, în Goethe, Werke, Ju-bilăumsausgabe, voi. V, pp. 223-224). Terminologia engleză pune probleme spinoase; categoriile literare majore le-am putea prea bine nunii types (tipuri) (așa cum face N. H. Pearson) iar speciile ca tragedia, comedia, oda etc. le-
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
ce spun eu un ceas, dacă a fost o jumătate de ceas și asta e Încă mult! -, „m-am jucat” cu această „idee” care ar fi trebuit, dacă eram un postadolescent „autentic”, să-i confiște multe ore și zile, multe adnotări În jurnal, multe și grave, triste și „misterioase” poze făcute cu convingere și multă cheltuială de energie „Înăuntrul și În afara eului”, deoarece, mai ales „pozele dinăuntru”, cele pe care le facem În „oglinda mată a viscerelor noastre sclipitoare”, sunt cele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
oficiul dr. Alexandru Șuțu și tratamentul cu mercur, aplicat de acesta, n-aveau decât să-i fie defavorabile. Altfel spus, se poate accepta preconizarea unei "morți intelectuale" a poetului (expresie ce nu ne aparține), ceea ce înseamnă că opinia publică, potrivit adnotării date de autorul volumului, a fost intoxicată cu imaginea unui Eminescu devenit caz periculos din punct de vedere social. Nu trebuie să mire deloc constatarea lui Theodor Codreanu potrivit căreia "încă de prin 1880" Eminescu observă, deci simte, că are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cumpăr, negreșit. De la Ploești era greu de transportat, Scrie-mi mult de tot și dulce, cum ești tu. Mia ta. N.A. Acasă nu a venit cum dorea ea. „A venit Mia în iunie-iulie 1942 la Kremidovka și Serbka”, notează Sandu. Adnotarea aceasta mă trimite din nou la carte. Scrie acolo (p. 56), „în decembrie 1942, la Odessa, în parcul gării Kremidovka, m-a izbit existența mormântului unui sergent român, căzut la cucerirea orașului amintit. Se numea Țarălungă Cezar din regimentul 2
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Scriam scrisori și primeam răspunsuri entuziaste, dar mai aveam încă de lucru. În aprilie 1972, în vacanță, fac ultimele investigații. Ca fost șef al clasei, păstram în memorie numele colegilor asociat cu locul natal de unde proveneau. Întâmplător am păstrat unele adnotări de atunci. Plec din Bârlad spre Galați cu oprire la stația Fârtănești, pentru colegul Mocanu Gheorghe. Ajuns în gară, cobor din vagonul în care sora colegului căutat urca pentru Galați. Din om în om, ajung la casa părintească a celui
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de sănătate și multe bucurii în viață. Vremea este splendid de frumoasă. Mulțumesc pentru felicitările trimise de ziua mea. Cu dragostea de totdeauna, Apostoleanu”. Pe o felicitare, peisaj de iarnă, la 29 XII 1989, din Iași, pe care primitorul făcea adnotarea: „Atenție la această scrisoare”, citim - „Iubite domnule Mânăstireanu, A răsărit soarele la orizont și s-a urcat sus pe bolta cerească și ne luminează puternic, încălzindu-ne inimile. Noi, toți, cu frunțile sus, încrezători în destinul neamului, mergem mereu înainte
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
eficient în favoarea intereselor țării. Pe de altă parte, Conducătorul Statului, un om cu o solidă cultură de securitate, a citit și a fost permanent la curent cu intențiile celor abilitați să scoată țara din război cu cât mai puține pierderi. Adnotările de pe unele documente dovedesc, cu prisosință, atât cunoașterea oamenilor, cât și diferențele dintre proiectele verbale și acțiunile practice. D. Colaborarea informativă/contrainformativă D.1. Serviciul pentru Centralizarea Informațiilor Misiunea asumată de generalul Antonescu, aceea de a reface granițele țării și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a târgului Iași de atunci. Cu zidurile și meterezele ei masive, reprezenta o fortăreață de apărare a orașului dinspre acea parte. Anul zidirii mănăstirii de către marele logofăt Ioan Golăi este incert. El se poate deduce cu oarecare aproximație de pe o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel care, după traducerea lui Melchisedec, spune: „Acest Tetraevanghgel l-a ferecat panul Ioan Golăi, Marele Logofăt, și soția sa Ana, pentru sufletele lor și ale părinților lor și ale copiilor lor, și îl
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tip argumentativ și concluziv, indicând după fiecare paragraf etapele construirii discursului ,, [premisa], [ipoteza], [prima argumentare], [a doua argumentare], [concluzia]” (2008: 28-29). În auxiliarul britanic, mijloacele lingvistice menționate sunt diverse și se atrage atenția elevilor asupra funcționalității lor, prin explicații simple. Adnotările textelor ghidează atenția elevilor asupra modului de manipulare a materialului lingvistic pentru a convinge. Elevii sunt îndreptați să observe modul logic de organizare a informațiilor în text (de exemplu, să observe relația de cauză-efect între două secvențe ale textului) pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
școli profesionale. Elemente de vocabular. Elemente de teoria literaturii. Planuri - Sinteze. Comentarii literare. Compuneri diverse, București, EVR, 1994, 216 p. [118] MADA, MIHAI, Vasile Voiculescu - în Grădina Ghetsemani. în: Excelsior, 3, nr. 7, 1994, p. 41-43. [119] MÂINEA, MIHAELA, O adnotare la Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu. în: VR, 89, nr. 7-8, 1994, p. 155-156. [120] MAN, VASILE, In sprijinul candidaților la examenul de admitere în liceu și școala profesionalii, ȘcV, 5, nr. 3, 1994, 25 [teste propuse
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]