6,618 matches
-
stadiu inițial al dezorientării, al alienării și doliului simbolic după o lume pierdută care, mai mult decît un spațiu cultural sau geografic, e un avatar personal. Edward Said, notoriu pentru implicarea lui recentă în politică, a părăsit Palestina tot în adolescență, pentru a veni mai întîi în Marea Britanie și apoi pe continentul nord-american. Said e mai aproape de Hoffman decît de Simic, experiența exilului așa cum o descrie el e o experiență de maturizare personală, de trecere de la un sine naiv, absorbit în
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
estetic "provocările" la care recurge tot mai frecvent Mihail Gălățanu nu prezintă interes.Așa cum faptul în sine că un poet își omagiază patria nu garantează valoarea literară a textelor lui, nici faptul în sine că este ireverențios nu o garantează. Adolescență mitică Mihail Gălățanu și-a făcut apariția în literatură, acum aproape douăzeci de ani, ca un adolescent genial, fapt remarcat de câțiva observatori ai fenomenului literar, dar rămas fără consecințe. Regimul politic din România nu avea nevoie de un Arthur
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
mama, am plîns astăzi gîndin- du-mă că nu mai sînt, fiindcă ascultam un refren care le plăcea". Se plînge de sterilitatea sa cronicizată, trăiește mereu, cu acuitate, bolile sale care vin, cum sînt insomnia și reumatismul, de departe, din adolescență și tinerețe. Prin aprilie 1969 nota: "Pe vremea cînd mă chinuiau cel mai rău insomniile (trecusem de douăzeci de ani), mama a plătit, dacă-mi aduc bine aminte, o slujbă pentru mine. Nu una, ci treizeci de mii ar fi
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
a realelor forțe adverse din peninsula iberică (Stephen Koch). Dovada cu pricina (Carnetul de combatant) s-a produs la data ieșirii la pensie a Mariței Iliescu, ea părăsind atunci înalta funcție de Director General al Vămilor. Revenind în timp, la anii adolescenței, iată că - pentru întîia oară - mai apare în Internet, la studii liceale, și numele Colegiului Național Sf. Sava... De unde "resursele" necesare? "Cariera politică" și-o începe Ion Iliescu în jurul a 14 ani, ceea ce s-a întîmplat și cu Ceaușescu, cel
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
abandonului, am avut în mai multe rânduri senzația că ne rătăcisem. Nu, nu ne rătăcisem. Doar că devenisem un capitol nescris din "Deșertul tătarilor" al lui Buzzati. Pustiul s-a accentuat imediat ce-am cotit spre Arad. Orașul copilăriei și adolescenței mele, cu străzi desfundate, cu drumuri ca un șvaițer și de-o murdărie pe care întunerciul și parbrizul mașinii, de-acum bine prăfuit, nu-l puteau masca, e însăși metafora vie a ruinei cu țâfnă numită România. Târg de mâna
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
a o oculta prin inevitabila lor diversitate, ci a o reliefa. Există în volum o asemenea imagine? Neîndoios, ea fiind schițată, în linii sintetice, chiar în Preliminarii. Prima sa componentă o alcătuiește raportul poetului cu mediul său, raport stabilit în adolescență și mai cu seamă în tinerețe, adică la vîrstele cristalizării unei conștiințe (Să nu fi intrat copilăria în economia lirismului bacovian dintr-un scrupul estetic? Să fi fost vorba nu de absența unor amintiri paradiziace, ci de incongruența lor cu
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
unor amintiri paradiziace, ci de incongruența lor cu chipul solitarului măcinat de obsesii?): Etapele vieții unui scriitor nu sînt egale între ele ca importanță. Pentru cei mai mulți cea care contează e copilăria, "paradisul pierdut". În cazul lui Bacovia, însă, pondere au adolescența și, mai ales, tinerețea, capitole peste care s-a trecut fugitiv. Ele cuprind taina unei curioase transformări: acum autorul Plumbului devine un om trist într-o lume veselă, față de care evoluează à rebours. Pentru a explica această situație, am luat
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
pînă la acea dată. După laborioase investigații, dl. Constantin Călin crede că la Bacovia (născut în 1881, în familia unui băcan cu opt copii, el fiind al cincilea dintre ei) nu atît copilăria contează (ca la alți importanți artiști), ci adolescența și tinerețea, capitole peste care, crede autorul, s-a trecut prea repede. Aici, în aceste perioade ale vieții viitorului poet, se ascunde taina curioasei transformări. Atunci, pe lîngă predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
a scris!) că e condamnat la singurătate și tristețe. Corcolit în copilărie, a avut parte de o existență mereu șchiopătîndă de licean (ca, de altfel, și ceilalți doi frați; ceilalți cinci copii fiind fete). Corcolirea din anii copilăriei și ai adolescenței l-a făcut vulnerabil la duritățile vieții, dezabuzîndu-l prematur, nepăsător la eșecuri (a fost mereu corijent în liceu și chiar repetent), tratate - toate - ca elemente firești ale unei existențe de damnat irevocabil. Era atît de delăsător și dezabuzat încît a
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
groasă semnătura și a notat anul. Această pată aerisită de roșu, așezată atît de ferm, este ea însăși un element de compoziție și contrapunctează, prin pasajul umbrei colorate, accentele puternice din partea luminată a bonetei. Lucrare foarte timpurie, practic una de adolescență, Autoportretul dezvăluie un artist sigur pe sine, cu abilitate manuală și cu un ochi bine exersat dar, mai ales, unul care cunoaște bine atît alfabetul, cît și instrumentele picturii. Fără a fi cîtuși de puțin rigidă, această lucrare este riguroasă
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
plastică a portretului și măreția melancolică a modelului. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportret-ul din adolescență pictorul cultiva o oarecare ambiguitate și era mai receptiv la senzualitatea materiei cromatice, în Portretul mamei el este un observator precaut și sensibil, martor discret al unui mister pe care-l presimte dar pe care, în același timp, nu-l
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
Rodica Draghincescu Poetul, romancierul și eseistul francez Michel Butor s-a născut la Mons-en-Barouel (14 septembrie 1926). În copilărie și adolescență a manifestat pasiuni aprinse pentru gravura pe lemn, desen, pictură și muzică. Licențiat în filozofie (Sorbonne, 1946), va obține mai târziu diploma de studii superioare cu lucrarea "Matematicile și ideea de necesitate". Profesor de filozofie în Egipt, la Minieh (1950
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
se adînci în sine și a scruta lucrurile din preajmă spre a vedea ce se ascunde dincolo de aparențele lor: "Desigur, viața sufletului a primit, pe lîngă trăsăturile etapelor vîrstei și acea confruntare cu împrejurările dramatice ale deceniilor care au urmat adolescenței, cînd am devenit prizonier al acestor crude și nefirești terori comuniste". Stăpînit de idealuri literare, scrie la 17 ani o piesă de teatru, Viața ascunsă, urmată de cîteva nuvele, de o altă operă dramatică, La farmecul nopții, și de romanul
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
de scaun, Curtea de Argeș și Cîmpulung, specialistul format din mers elaborează un important studiu, Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age, apărut la Madrid, în 1988, în care se răsfrînge și experiența timpurie a frecventelor plimbări, în timpul copilăriei și adolescenței, prin cimitirul din marginea Constanței: "Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații". Impozantele tomuri intitulate Artă medievală (I-V, Ed. Albatros, 1998) depozitează contribuțiile acestui istoric al artei
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
socială. Personajul feminin (pe care-l vom regăsi și în celelalte proze, deși cu alte nume) are o vîrstă încă neexploatată literar de scriitorii români contemporani: între 25 și 30 de ani. Vîrsta în sine este semnificativă. Copilăria și începutul adolescenței și le-a petrecut în alt regim politic și social. Schimbarea se manifestă aproape biologic. Amintirile din acele timpuri se întrepătrund cu deformările specifice vîrstelor amintite. Personajul își amintește că, în copilărie, vedea la tot pasul femei gravide (urmarea unor
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
nu a unei vieți idilice: interzicerea avortului, planning familial inexistent). Amintirile se transormă, în noul context, în halucinații. Veronica A. Cara are meritul de a fi identificat acest tip de alienare în rîndul tinerilor care au �prins" schimbarea în plină adolescență, în plină formare. Trecerea la urban este vizibil benefică. O altă proză bună este 24 iunie. Apoi intruziunea fantasticului devine rețetă și echilibrul se rupe - delirul înlocuiește construcția atentă. Iarăși apar influențe fruste, afișate aproape ostentativ, dar cu inocență. În
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
Nicolae Manolescu Nu cred să mai fi relatat întîmplarea de mai jos care mi-a marcat adolescența. Am consemnat-o, imediat după ce s-a petrecut, într-un caiet care s-a rătăcit, dacă nu cumva a fost distrus de bunicul meu matern, din teama că va cădea în mîinile cui nu trebuie. O vreme caietul a stat
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
Marius Chivu Debutul în volum al lui Cristian Sturza stă sub semnul unei exuberanțe specifice adolescenței ("explozia delirul aurora cocteilul sinucigaș/ de cortizon"), o vârstă-stare încărcată de energie și care percepe existența într-un ritm alert și... științific. Poemele lui Cristian Sturza abundă în termeni din fizică, chimie și anatomie: "dizolvare", "magneziu", "clor", "nitrat", "gaz", "lichid
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
fost normal ca el să delecteze și să placă tuturor : juriu, presă, public. în schimb, Hi,Tereska (Polonia, regia Robert Glinski) nu a putut "să placă" - el a "deranjat" prin prezentarea lipsită de orice menajamente și de concesii a unei adolescențe debusolate, crescută în promiscuitate, "la umbra blocurilor-ghetou socialiste", cu frustrări de toate genurile (sociale, financiare, sexuale, afective) care duc la delincvență, violență, crimă. Un film rece, eliptic, cu o cromatică înecată în gri-cenușiu, cu o regie "absentă", care nu pledează
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
nu moralizează, ci arată. Nu întâmplător, un astfel de film a fost distins cu Premiul Special al Juriului, al unui juriu prezidat de un cineast care, odinioară, ne-a făcut să vedem... Structura cristalului. De altfel, această imagine a unei adolescențe (mai ales fete adolescente) lipsite sau în căutare de repere s-a regăsit frecvent în filmele Festivalului, am putea spune, chiar, că a fost tema lui centrală: de la Perfume de violetas (unde regizoarea mexicană Maryse Sistach își aduce, câteodată, aminte
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
ia odorul de la terasa complexului" (EZ 2482, 2000, 3). Și în acest caz ironia vizează relația de rudenie, nu vîrsta: "Ca orice soacră, e cicălitoare, consideră că nimeni în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie traumatizat odorul" (Viața liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
Nu, mă preocupau nebuniile. Mă preocupa poezia. Stăteam și eram fericit că mă simțeam bine cînd făceam o poezie. Care chiar era tîmpită, și eram de acord. Găsisem ce-mi trebuia, chiar dacă nu întinsesem bine de coarda aia. Și, firește, adolescență, firește, sport, și cel mai aspru sport este rugby-ul... Dur, foarte dur. în copilărie sau în tinerețe ați avut angoase, spaime? Cînd m-a dus mama la școala primară, mie îmi era frică de tata. Atît. Tata, despre care
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
eu. Și aveam o frică enormă, dar nu puteam să spun: Mi-e frică să nu vină tata, de-aia nu mă duc. Era umbra aia care mă speria... Moartea, de fapt. Moartea mă speria, sigur. Și refuzam. Iar în adolescență, cu adevărat, cînd ați început să scrieți? Eram la liceu și am făcut pariu cu băieții de clasă că eu sînt poet, că scriu foarte frumoase poezii. Nu credea nici unul. Ziceau: Ce crezi, nu te publică nimeni. Glume din astea
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
Lisa. Comportamentul paradoxal țărănesc, complexele de inferioritate ale țăranului venit la oraș, sînt esențiale în destinul scriitorului. Lisa nu este un paradis pierdut, ci o cauză a ceea ce a devenit mai tîrziu autorul. Sînt multe pagini memorabile despre copilărie, despre adolescență, unele de un umor extraordinar, dar toate sînt imediat viciate de un orgoliu retoric ieșit din comun. Fiecare gest trebuie explicitat, devitalizat așadar. Autorul ajunge la Spiru Haret direct din acel sat uitat de lume și constată: "Cam trei sferturi
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
care încă resimte efectele comunismului, în ciuda lipsei de experiență sub regim. Rîndurile confesive ale criticului Paul Cernat sînt revelatoare în acest sens: "Fac parte din ultima generație de români care mai au memoria comunismului. Copil, am prins sfîrșitul "destinderii" iar adolescența mi-am petrecut-o în cea mai dură perioadă a Epocii Lumină, pe întuneric, în frig, devitaminizat, supravegheat și dresat." Sînt surprinzătoare aceste afirmații pentru că aruncă (chiar metaforic vorbind) un grup de tineri într-un sistem de obsesii deja istoric
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]