KorAP: Find »[drukola/base=adoptat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...451 >

11,268 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate care a fost prezentată în capitolele anterioare. În mod special au fost luate în considerare studiile lui

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus din cinci module: informații despre procesul de adopție; informații generale despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate care a fost prezentată în capitolele anterioare. În mod special au fost luate în considerare studiile lui Barth și Berry 314, ale lui

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4% dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii din clasa de mijloc sau superioară (conform ISCO88). Caracteristici socio-demografice ale copiilor adoptați ai căror părinți au participat la studiu. Vârsta copiilor în momentul adopției a fost în medie de 21,49 luni, iar în momentul studiului de 40,15 luni. 60% dintre copiii sunt de gen masculin, restul de gen feminin. Din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
prezența sau absența tulburării / bolii în cauză în momentul adopției, respectiv în momentul studiului. Am ales să întrebăm despre prezența / absența acestor tulburări ca urmare a faptului că, potrivit studiilor de specialitate acestea sunt cele mai frecvent întâlnite la copiii adoptați. Gruparea acestor tulburări în cele cinci categorii s-a făcut pe baza ICD10, respectiv DSMIV. În ansamblu, constatăm că, 75,6% dintre copiii adoptați prezentau în momentul adopției cel puțin una dintre tulburările enumerate mai jos. Este foarte important de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
urmare a faptului că, potrivit studiilor de specialitate acestea sunt cele mai frecvent întâlnite la copiii adoptați. Gruparea acestor tulburări în cele cinci categorii s-a făcut pe baza ICD10, respectiv DSMIV. În ansamblu, constatăm că, 75,6% dintre copiii adoptați prezentau în momentul adopției cel puțin una dintre tulburările enumerate mai jos. Este foarte important de semnalat însă că, în momentul studiului, doar 35,6% dintre copii mai prezentau aceleași tulburări. De altfel aceste rezultate sunt concordante cu cele identificate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Imunitate scăzută 31,1 (14) 4,4 (2) ↓ f. Tulburări de nutriție 26,7 (12) 2,2 (1) ↓ Total (cel puțin una dintre problemele enumerate, indiferent de categorie) 75,6 (34) 35,6 (16) ↓ Se poate constata că, majoritatea copiilor adoptați (65,1%), prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
228 ,262 ,752 2. Înălțime mică 1 ,444* ,712** ,301 ,312* 3. Tulburări de nutriție 1 ,195 ,435* ,783** 4. Rahitism 1 ,598** ,535** 5. Anemie 1 ,531** 6. Imunitate scăzută 1 A doua categorie de tulburări frecvente la copiii adoptați sunt cele comportamentale. 36,6% dintre copiii adoptați au prezentat cel puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4% dintre copii mai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
712** ,301 ,312* 3. Tulburări de nutriție 1 ,195 ,435* ,783** 4. Rahitism 1 ,598** ,535** 5. Anemie 1 ,531** 6. Imunitate scăzută 1 A doua categorie de tulburări frecvente la copiii adoptați sunt cele comportamentale. 36,6% dintre copiii adoptați au prezentat cel puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4% dintre copii mai prezentau aceste probleme. Din această categorie cele mai

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament ale copilului adoptat 325 Vârstă Gen Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a fost în plasament la AMP și CP Conduita copilului în raport cu mama -,437* ,126 ,064

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare, B. suficiența informațiilor primite anterior adopției, C. corectitudinea informațiilor primite și D. raportarea realității la expectanțe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de a se informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că nu s-au informat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
unor informații generale a intrat foarte puțin în preocuparea de informare a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se informa despre acele aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici ai copilului adoptat (M=2,59), procedura de adopție (M=2,98) și caracteristicile copilul pe care urmau să-l adopte (M=3,01). Dintre datele referitoare la copilul adoptat, cele pentru care s-a manifestat cea mai mare preocupare au făcut referire

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici ai copilului adoptat (M=2,59), procedura de adopție (M=2,98) și caracteristicile copilul pe care urmau să-l adopte (M=3,01). Dintre datele referitoare la copilul adoptat, cele pentru care s-a manifestat cea mai mare preocupare au făcut referire la starea de sănătate (M=3,22), apoi la dezvoltarea psiho-socială (M=2,92) și la istoricul de plasament al copilului (M=2,89). O informație care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mare cantitate de informații primită face referire la metodologia de adopție, media fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,86 3,32 2,87

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1 Maximum 4 4 4 4 4 C. Corectitudinea informațiilor primite. Deși majoritatea apreciază pozitiv cantitatea de informație primită anterior adopției, atunci când au fost întrebați despre corectitudinea informației referitoare la situația copilului adoptat, un procent mare, 42,2%, dintre părinții adoptatori au evaluat-o ca fiind în mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de corectitudine a informațiilor se răsfrânge asupra expectanțelor părinților adoptatori. Aproximativ un sfert

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
indicatorii din cadrul fiecărei categorii, constatăm că specialiștii DGASPC (M=3,4), medicii (M=3,24) și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor, părinții susțin accesibilitatea serviciilor atât pentru copilul adoptat cât și pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care a beneficiat copilul anterior adopției și percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că nu au fost suficient de bine informați. Pe lângă nevoia de informații generale despre implicațiile adopției și informațiile specifice despre copilul adoptat, identificăm în cazul acestora și nevoia de informații suplimentare despre părinții biologici. Și în acest caz, problemele medicale și psihologice prezentate de copil sunt apreciate de părinți ca fiind mult mai grave raportat la expectanțele părinților, dar și la modul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 338 Părinții ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
beneficiat de plasamente multiple anterior adopției, lipsa de resurse sociale și informaționale pare a fi mai accentuată decât în cazul părinților care au adoptat copii din centrul de plasament. Astfel părinții consideră că nu au primit suficiente informații despre copilul adoptat și părinții biologici, nu au beneficiat de suport formal și informal suficient, iar serviciile de pregătire pre-adopție destinate părinților adoptatori nu sunt accesibile. De asemenea problemele copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]