694 matches
-
celălalt, mate. Eu m-am grăbit să-l iau pe primul. — Ce-ai făcut după terminarea liceului? — Am lucrat aproape un an ca bibliotecară la biblioteca franceză Studio, pe Calea Victoriei. Patronul, Marcu, un bărbat frumos, deștept, cu șarm, nevasta lui, adorabilă, foc de iute la cap, m-au iubit din prima clipă. Lucram dimi neața și după-masa, distrându-mă grozav. Cititorii veneau buluc la bibliotecă, mă puneau să caut și să le îm prumut cărți de autori ca Stendhal, Verhaeren, Jules
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
cine te-ai apropiat mai târziu? — M-a iubit mult Domnița Ileana a României 1. Îna inte de a deveni stareță, a stat la Paris, la noi în casă, vreo trei săptămâni. Era extrem de deșteaptă, cu mult umor, un om adorabil care te câștiga fără tocmeală. La ora cinci după-masa, voia să-și bea ceaiul tradițional (doar era nepoata Reginei Victoria), iar întrebarea mea naivă era zilnic aceeași: „Domniță, doriți un ceai?“ Răspunsul era malițios: „Sigur că da, sperai să spun
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
inimă numai prin ritm... 127 JUCĂRII — Ceva mai recent? — Acum cinci ani am fost invitată la o nuntă pe un vapor, cu trei sute de oaspeți. Erau acolo mulți prieteni pe care nu-i văzusem de mult, deci bucurie mare. Mireasa adorabilă, era mare dansatoare, mirele drăguț, muzica - frenetică. Puteam eu să rămân locului, senină și impa sibilă? Mi-am acaparat partenerul de masă, l-am luat de mână și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Rimilor nu era deloc elegantă, dar foarte simpatică. Instalaseră mobilier nou numai în birou și dormitor. Aici, rămăseseră vestigii tecucene, din zpsuea Linei: o canapea îmbrăcată cu creton, un dulap vechi de nuc drept bufet, scaune desperecheate și o ladă "adorabilă", declarau Mini și Nory. O ladă de acelea, zise brașovenești, legată în cercuri de fier, cu balamale mari și cu lemnul lustruit ca un emaliu, lucrat cu mozaic de flori galbene pe fond verde. Pe masa de mâncare oblă, pătrată
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
țigară, o prefera lui bărbatu-su, se plângea patetic doctorul. în adevăr, Lina ar fi murit - mărturisea - fără țigărușă. Plăcerile ei erau așa de puține! Frumoasa Lenoră fuma și ea, dar o țigară delicată pe zi, la cafea; așa de ,.adorabil", încît Rim încerca și el una, ca să ție companie. Lenora nu trăgea ca o "șerpoaică", ci o mesteca numai cu buze roze - histoire d'etre plus tentante - emitea cu accent nemțesc Rim. Era o femeie cu adevărat încîntătoare, plină de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o strecură cu bunăvoință prin înghesuială. Nu mai ploua!. Când oare se curățase cerul?. Era încă lumină mare! In miezul viu al Cetății, sufletul îi poposi surâzător. li simți cu bucurie zidit în iubirea ei ocrotitoare. Fu sigură că înțelesul adorabil al legendei închisese acolo în zidurile trainice, odată cu trupul gingaș al femeiei, un simbol fericit. VII Pe Piața Palatului, cum Mini căuta să se strecoare printr-o încurcături a tramvaiului cu trăsuri și automobile, pătrunsă puțin de răceala care se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
aici. Trage aer în piept și strigă: Băieteeee! spre ușa deschisă, ceea ce-l face pe un puști răsuflând greoi să intre cu o tavă de ceai. Puștiul clatină ceștile și farfurioarele, iar Fender Greene îl privește pieziș. — Este un exemplar adorabil, nu? Face cizmele și o omletă grozavă. După ceai, Fender Greene îl însoțește pe Jonathan în fața școlii întregi unde este prezentat, aplaudat și i se cântă: „Luptând pentru glorie Și pentru o faimă vastă, Dăm tot ce-i mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
când m-am așezat cu o mătură în mână după ușa clasei, vrând să dau cu ea într-o călugăriță cruntă care ne tot amenința cum că, dacă nu suntem cuminți, vine dracul să ne bată. Eu, ca un copil adorabil ce eram, i-am răspuns: Le diable c’est vous! M-a zburat din clasă, răzbunându-se pe ce-i făcusem. — Erai cam băiețoasă, după câte văd... — Da, însă la vârsta de unsprezece ani, la un bal mas cat, am
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
pisici, am spus atunci, cu gândul să îmbunez motanul care ne privea din ce în ce mai trist din ungherul unde se refugiase. Mă tem că urmează o poveste nu tocmai veselă, se încruntă Ioana. Aveam șase ani, Suzanne, unsprezece. Eu aveam o pisică adorabilă, de culoare gri, răspundea la numele de Pufulon. Suzanne avea doi canari, Mimi și Pipsi, nevastă și bărbat, care se giugiuleau tot timpul. Te înduioșau până la lacrimi... Erau prietenii fideli ai surorii mele, locuiau într-o colivie mare și păreau
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
domnișoară. Apoi m-am uitat pe îndelete la pozele Ioanei: elevă, adolescentă, tâ nără, din ce în ce mai frumoasă. Deve nise înaltă, avea părul lung, unduit pe umeri, ochi focoși, albaștri, picioare superbe, un zâmbet tot mai fascinant. Am dat peste o poză adorabilă în care mătușa mea, pe la vreo cinci spre zece ani, făcea echilibristică pe bicicletă. — Văd că aveai o dexteritate de acrobat, am remarcat entuziasmată. — Da, nu mă plictiseam niciodată. Când eram la țară, îmi călăream iapa pe câmpiile domeniului, făceam
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
tineri, băieți frumoși, în uniforme bleu marin cu nasturi aurii. Printre ei era unul foarte chipeș, nepotul doctorului Mețianu, pe nume Mihai. Eu îi spu neam Miu. Era pilot de război și făcea zboruri de recu noaștere. Îmi punea scrisorele adorabile în geanta de la bicicletă, iar din când în când se rotea cu avionul dea supra moșiei, să-mi arate că e lângă mine. Am păstrat de la el mii de scrisori, legate între coperți, ca foile unei cărți. Când a venit
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
lângă mine. Am păstrat de la el mii de scrisori, legate între coperți, ca foile unei cărți. Când a venit să mă ceară, tata a fost numaidecât de acord, crezând că el dorea să se însoare cu Suzanne. Era frumos, moșier, adorabil. Dar Miu îi spune: „Nu. Eu o vreau pe cea mică.“ Tata a sărit cât colo: „Cea mică? Nici gând! Trebuie să-și treacă mai întâi bacalaureatul.“ „O aștept“, zice Miu. Așa a făcut. Am trecut repede baca laureatul. Pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
celălalt, mate. Eu m-am grăbit să-l iau pe primul. — Ce-ai făcut după terminarea liceului? — Am lucrat aproape un an ca bibliotecară la biblioteca franceză Studio, pe Calea Victoriei. Patronul, Marcu, un bărbat frumos, deștept, cu șarm, nevasta lui, adorabilă, foc de iute la cap, m-au iubit din prima clipă. Lucram dimi neața și după-masa, distrându-mă grozav. Cititorii veneau buluc la bibliotecă, mă puneau să caut și să le îm prumut cărți de autori ca Stendhal, Verhaeren, Jules
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
De cine te-ai apropiat mai târziu? — M-a iubit mult Domnița Ileana a României. Îna inte de a deveni stareță, a stat la Paris, la noi în casă, vreo trei săptămâni. Era extrem de deșteaptă, cu mult umor, un om adorabil care te câștiga fără tocmeală. La ora cinci după-masa, voia să-și bea ceaiul tradițional (doar era nepoata Reginei Victoria), iar întrebarea mea naivă era zilnic aceeași: „Domniță, doriți un ceai?“ Răspunsul era malițios: „Sigur că da, sperai să spun
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ai pe inimă numai prin ritm... Ceva mai recent? — Acum cinci ani am fost invitată la o nuntă pe un vapor, cu trei sute de oaspeți. Erau acolo mulți prieteni pe care nu-i văzusem de mult, deci bucurie mare. Mireasa adorabilă, era mare dansatoare, mirele drăguț, muzica - frenetică. Puteam eu să rămân locului, senină și impa sibilă? Mi-am acaparat partenerul de masă, l-am luat de mână și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Anul Oii aducea ghinion. I-am spus tatălui meu că prietenii din sat ziceau că semnul meu de naștere era unul de rău augur, ce însemna că voi fi omorâtă. Tata nu a fost de acord: — Oaia e o ființă adorabilă, mi-a zis el. Este un simbol al modestiei, armoniei și devotamentului. Mi-a explicat că semnul meu de naștere e de fapt unul puternic. Ai doi de zece în numere. Te-ai născut în ziua a zecea a celei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
iubea ca un nebun. Glumea sau îi dădea replici scăpărătoare, ca apoi s-o privească râzând. Era așa de frumoasă! Ea și fetița erau marea lui fericire. Era o femeie plină de grație și de farmec. Era atât de dulce, adorabilă și-i dăruise o fetiță fermecătoare. Era prin acum între două femei care-l adorau și pentru care el și-ar fi dat și viața. Erau departe de cele două jivine de pe vapor. Treptat se liniștise și Lotti. În spitalul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
o foarte bună prietenă, Eliza. Într-o zi, m-a apucat de umăr și mi-a spus: ― Tipul ăla se holbează la tine. M-am Întors și am văzut un băiat cam de vârsta mea, Îmbrăcat sport, cu cel mai adorabil zâmbet. Nici acum nu sunt sută la sută sigură că se uita la mine, dar În acel moment a Început să mă doară stomacul și am avut două dorințe simultan: Una era să dispar de pe fața pământului, să mă ascund
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
așa de mult spațiu. De fapt, singurul lucru despre care a meritat să scriu a fost...ei bine, tu. Nu mi-am putut reprima zâmbetul. ― Glumești. Ai scris despre mine? Își dădu ochii peste cap Într-un mod incredibil de adorabil. ― Oau...am spus eu. E foarte drăguț. I-am oferit unul dintre cele mai frumoase zâmbete ale mele. ― Ești foarte drăguț, vreau să spun. ― Evident, râse el. De-ai vedea ce prietenă am... M-am strâmbat la el În timp ce chicotea
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
iau alt pahar, a anunțat Bea cu o sclipire în ochi. Să vă aduc și vouăceva? — Eu sunt în regulă. Mulțumesc, am răspuns și eu și Randall în același timp. Apoi am izbucnit în râs. Vorbeam la unison? Eram al naibii de adorabili! După ce Bea a dispărut, eu și Randall ne-am îndreptat, pe nesimțite, către cele două puncte de bază ale conversațiilor de petrecere din New York: unde locuiam și unde lucram. Chiar și o conversație superficială cu Randall era captivantă - sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mă ocup de partea mea de conversație. și-apoi, dintr-o dată, am început să ne sărutăm... și ne-am tot sărutat... după care el mi-a cuprins talia cu brațele și m-a ridicat puțin de la pământ, în cea mai adorabilă îmbrățișare de urs. Nu-mi venea să cred - al doilea sărut fusese și mai plăcut decât primul. Mă sărutam cu Pabst Blue Ribbon! Iar a treia noastră întâlnire fusese deja stabilită! — Deci? Vineri seara? m-a întrebat Randall, a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de culoarea grâului, coafat voluminos, încadra o față de tigaie. În brațe, femeia avea patru dosare roz uriașe. Fiecare dintre ele era burdușit până la refuz. Da, eu sunt Claire, am răspuns. Chipul femeii s-a luminat. — Claire! Ei, da’ ești absolut adorabilă! O să fie foarte distractiv! — Îmi pare rău. Ne cunoaștem? Femeia asta era un potențial autor? Oare uitasem de vreo întâlnire? — A, iartă-mă. Doamna Lucille Cox m-a rugat să trec pe la tine? Numele meu e Mandy Turner? Sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
zici de așa o chestie? — Eu zic că șobolanii sunt ceva așa de scârbos! spuse Eva, fără să stea măcar o clipă pe gânduri. Sally râse și-i puse o mână pe genunchi. — Of, Eva, draga mea! murmură ea. Ești adorabil de prozaică, pe cuvânt! Nu, n-am de gând să te duc înapoi pe Parkview Avenue. Vii la mine acasă, să bem un pahar și să luăm masa împreună. Pur și simplu mor să te văd în pijamalele alea galben-lămâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
înțelegea importanța stimulării clitoridiene ca aspect coro-nu-știu-cum al unei penetrări interpersonale cu adevărat satisfăcătoare? Erau oameni cărora încă li se mai părea apetisantă. Așa erau Patrick Mottram și John Frost, cel care o învăța olăritul, iar Sally spusese că era adorabilă. Eva rămase așa, așezată și privind în gol, în golul dintre suportul pentru vasele spălate și mixerul Kenwood pe care Henry i-l luase de Crăciun, și se gândi la Sally și la privirea ciudată pe care i-o aruncase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Eva se schimbase în pijamaua ei limonie. Sally stătea în cadrul ușii de la dormitorul soților Pringsheim, fuma o țigară și îi urmărea mișcările cu o premeditare senzuală care o făcuse să roșească pe Eva. — Draga mea, ai un corp așa de adorabil! îi spusese Sally când Eva se întorsese grăbită și se năpustise în pantalonii de pijama, ca să evite să lase la vedere gaura pe care o avea în chiloți. N-ar trebui să-l lași să se veștejească degeaba. Chiar crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]