449 matches
-
deci o abatere aparentă de la ecuația generală, corespunde soluțiilor de agenți tensioactivi; un exemplu de substanță tensioactivă care scade foarte mult tensiunea superficială este derivatul sulfonic cu formula alăturată: tipul 3 de izotermă a tensiunii superficiale aparține soluțiilor care se adsorb negativ (se desorb), cum sunt unele soluții de electroliți și neelectroliți. Cel mai interesant și important caz este cel al substanțelor tensioactive, care se adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de izotermă). 1.1.2.4. Adsorbția gazelor pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sulfonic cu formula alăturată: tipul 3 de izotermă a tensiunii superficiale aparține soluțiilor care se adsorb negativ (se desorb), cum sunt unele soluții de electroliți și neelectroliți. Cel mai interesant și important caz este cel al substanțelor tensioactive, care se adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de izotermă). 1.1.2.4. Adsorbția gazelor pe suprafețe solide Suprafața solidelor adsorbante este formată, în principiu, din particule ale rețelelor cristaline, locurile preferate ale adsorbției fiind fețele, muchiile și colțurile cristalelor. Adsorbția
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
În primul caz (1), adsorbția apei este exclusă și izoterma descrie adsorbția reală a acidului acetic, alura curbei fiind normală, conform relației lui Freundlich. În cel de-al doilea caz (2), adsorbantul fiind uscat, concomitent cu acidul acetic se va adsorbi și apa. Izoterma va avea un aspect anormal, corespunzător adsorbției aparente a acidului acetic. Se observă că la concentrații mari în acid acetic, când concentrația apei devine comparabilă cu cea a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura ionilor; pH-ul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura ionilor; pH-ul soluției. Astfel, suprafața încărcată electric negativ adsoarbe cationi, iar cea încărcată electric pozitiv adsoarbe anioni. În acest mod ia naștere un strat dublu electric. Semnul sarcinii suprafeței se poate schimba cu variația pH-ului soluției, din cauza adsorbției ionilor hidroniu sau hidroxil. Fig. 1.7. Diagramă coeficient de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura ionilor; pH-ul soluției. Astfel, suprafața încărcată electric negativ adsoarbe cationi, iar cea încărcată electric pozitiv adsoarbe anioni. În acest mod ia naștere un strat dublu electric. Semnul sarcinii suprafeței se poate schimba cu variația pH-ului soluției, din cauza adsorbției ionilor hidroniu sau hidroxil. Fig. 1.7. Diagramă coeficient de adsorbție concentrație 116 În mod preferențial se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
anioni. În acest mod ia naștere un strat dublu electric. Semnul sarcinii suprafeței se poate schimba cu variația pH-ului soluției, din cauza adsorbției ionilor hidroniu sau hidroxil. Fig. 1.7. Diagramă coeficient de adsorbție concentrație 116 În mod preferențial se adsorb ionii izomorfi cu cei ai rețelei cristaline a suprafeței solide. Considerând aceleași condiții, capacitatea de adsorbție crește cu valența și scade cu gradul de hidratare al ionului, după cum rezultă din seriile de hidratare pentru cationi sau pentru anioni: Th4+ > Al3
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din soluție anioni sau cationi și în același timp, o cantitate echivalentă de anioni sau cationi se deplasează de pe suprafața adsorbantului în soluție. Adsorbantul mai este numit și schimbător de ioni și are o acțiune specifică. Unii schimbători de ioni adsorb, respectiv trimit în soluție doar cationi și se numesc cationiți (adsorbanți acizi), iar alții schimbă doar anioni cu mediul și sunt anioniți (adsorbanți bazici). Un exemplu de schimb ionic este prezentat în schema următoare: cationitH 2 + Me2+ → cationitMe + 2 H
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se prezintă ca o adsorbție cu schimb de ioni, o parte din ionii adsorbantului fiind înlocuiți cu o cantitate echivalentă de ioni de același semn, dar de altă natură, din soluție. Pentru un anumit raport al concentrațiilor ionilor, vor fi adsorbiți acei ioni ce dau naștere pe suprafața adsorbantului la compuși mai stabili, mai puțin solubili. 1.1.2.5.3. Adsorbția amestecurilor. Adsorbția cromatografică Dacă într-un amestec de mai multe componente capabile să se adsoarbă, viteza de adsorbție se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrațiilor ionilor, vor fi adsorbiți acei ioni ce dau naștere pe suprafața adsorbantului la compuși mai stabili, mai puțin solubili. 1.1.2.5.3. Adsorbția amestecurilor. Adsorbția cromatografică Dacă într-un amestec de mai multe componente capabile să se adsoarbă, viteza de adsorbție se deosebește suficient de mult de la un component la altul, locul din coloana de adsorbant unde se poziționează fiecare component al amestecului va diferi și el. Astfel, compusul cu cea mai mare viteză de adsorbție se va
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
locul din coloana de adsorbant unde se poziționează fiecare component al amestecului va diferi și el. Astfel, compusul cu cea mai mare viteză de adsorbție se va regăsi la începutul coloanei iar compusul cu cea mai mică viteză se va adsorbi la sfârșitul coloanei. În final va avea loc o separare a amestecului adsorbit pe zone de câte un singur component, chiar colorate diferit, dacă adsorbantul este incolor sau alb. Acest efect al adsorbției dinamice a fost descoperit încă din 1906
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diferi și el. Astfel, compusul cu cea mai mare viteză de adsorbție se va regăsi la începutul coloanei iar compusul cu cea mai mică viteză se va adsorbi la sfârșitul coloanei. În final va avea loc o separare a amestecului adsorbit pe zone de câte un singur component, chiar colorate diferit, dacă adsorbantul este incolor sau alb. Acest efect al adsorbției dinamice a fost descoperit încă din 1906 de către botanistul rus M. S. Țvet, care a separat clorofila de ceilalți coloranți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apelor menajere și industriale poluate etc. 2.4. Structura particulei coloidale (micela coloidală) Stabilitatea unui sistem coloidal, cea mai importantă proprietate a sa, poate fi explicată în două moduri: a) fizic - prin formarea unui strat dublu electric, din anumiți ioni adsorbiți pe fiecare particulă, care creează în jurul ei o sferă electrică de protecție (barieră de potențial); b) chimic - prin adsorbția anumitor substanțe care măresc insolubilitatea particulelor și împiedică dizolvarea lor prin „acțiune de masă”. În ambele cazuri, stabilitatea particulelor coloidale se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dată de J. Duclaux - micele coloidale. Ele au o structură ternară, fiind formate din nucleu, ioni și contraioni, iar compoziția lor diferă de la o micelă la alta din cauza polidispersării. Din această cauză, raportul stoechiometric dintre substanța dispersată (nucleu) și substanța adsorbită pe nucleu are numai anumite valori medii, exprimate prin formule chimice speciale, numite formule micelare. Nucleul micelei coloidale prezintă o suprafață cu o mare capacitate de adsorbție și poate reține prin chemosorbție ioni pozitivi sau negativi din mediul de reacție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pachete de cărți de joc. La coloranții coloidali, în domeniul concentrațiilor critice micelare, se manifestă efecte optice caracteristice, cum sunt schimbarea spectrului de absorbție, fluorescența etc. Modificări asemănătoare suferă și alți coloranți, necoloidali, cum sunt indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2.2. Aplicațiile generale ale coloizilor de asociație Numeroasele aplicații ale agenților activi de suprafață au la bază doar câteva procese chimice coloidale importante și anume: udarea, solubilizarea, adsorbția fizică, reacțiile chimice de suprafață
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
l înlocuiește energia suprafeței care a dispărut în acest caz, бs. Etalarea propriu-zisă este întotdeauna cu atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții de suprafață care se adsorb la cele două interfețe (lichid - gaz și lichid - solid) măresc udarea în toate cele trei cazuri, datorită fenomenului de adsorbție. 3. Solubilizarea Procesul de solubilizare este cunoscut de mult timp și a stat la baza preparării majorității produselor farmaceutice (galenice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
substanță să fie un bun solubilizator este ca acțiunea sa să se exercite la o concentrație mai mică sau egală cu 1%. După W.D. Harkins, solubilizarea poate fi de patru tipuri: moleculară dizolvare simplă nemicelară; adsorbtivă - atunci când solvatul este adsorbit pe suprafața externă a micelelor solubilizatorului; de pătrundere în micele - se produce în cazul soluțiilor cu un conținut mic de solubilizator (≤ 1%); de pătrundere în straturile micelare - care se produce doar la concentrații ridicate (10 - 15%). 4. Acțiunea de spălare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în aplicarea lacurilor sau la formarea peliculelor de polimeri. Prin evaporare, gelurile se zbârcesc și formează o membrană bidimensională, fenomen reversibil la adăugarea unei cantități de lichid. 3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau ioni din soluție și pot realiza un schimb ionic. Atunci când în soluție există mai multe tipuri de ioni sau molecule, gelul manifestă o adsorbție selectivă. De exemplu, particulele de argilă coloidală adsorb cationii din apă în ordinea: Ca2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau ioni din soluție și pot realiza un schimb ionic. Atunci când în soluție există mai multe tipuri de ioni sau molecule, gelul manifestă o adsorbție selectivă. De exemplu, particulele de argilă coloidală adsorb cationii din apă în ordinea: Ca2+ > Mg2+ > K+ > Na+ Gelul realizează un schimb ionic cu soluția, cedând din ionii proprii, rezultând un transfer conform legii acțiunii maselor. Gelurile pot adsorbi și coloranți, substanțe organice, uleiuri. Intensitatea procesului de adsorbție depinde
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
manifestă o adsorbție selectivă. De exemplu, particulele de argilă coloidală adsorb cationii din apă în ordinea: Ca2+ > Mg2+ > K+ > Na+ Gelul realizează un schimb ionic cu soluția, cedând din ionii proprii, rezultând un transfer conform legii acțiunii maselor. Gelurile pot adsorbi și coloranți, substanțe organice, uleiuri. Intensitatea procesului de adsorbție depinde de suprafața lor specifică. Electroosmoza - sub acțiunea unui câmp electric, faza lichidă din porii gelului migrează spre unul dintre electrozi, fenomen ce duce la separarea unor geluri concentrate. 5. Îmbătrânirea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
scăderea temperaturii micșorând solubilitatea substanței. Soluția devine suprasaturată și încep să apară cristalele. O răcire rapidă (cu gheață sau jet de apă rece) nu este indicată deoarece favorizează formarea de cristale fine (număr crescut de centre de cristalizare) care pot adsorbi pe suprafață impurități din soluție; același efect îl are și agitarea. La răcirea lentă, numărul centrelor de cristalizare este mic și cristalele pot crește la o dimensiune convenabilă. Dacă după răcire cristalizarea nu are loc, se însămânțează soluția cu un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
soluție și se repetă calculul pentru determinarea concentrației finale în acid acetic, notată cu C’. Se calculează pentru fiecare soluție în parte diferența C - C’, care reprezintă cantitatea în g/l de acid acetic adsorbit. Se calculează cantitatea de acid adsorbit de 1 g cărbune, cu relația: a = (C - C’) / 0,3 g acid/l ⋅ g cărbune Se trasează un grafic așezând pe abscisă concentrațiile în acid acetic iar pe ordonată valorile coeficientului de adsorbție a. Pentru o bună reprezentare grafică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un precipitat, ci hidrosolul halogenurii de argint date. Stabilitatea solurilor obținute depinde de solubilitatea halogenurii ce formează faza dispersă, stabilitatea fiind cu atât mai mare cu cât solubilitatea este mai mică. Reactivul luat în exces constituie stabilizatorul.; ionii acestuia se adsorb pe suprafața particulelor coloidale, formând un dublu strat electric. Pentru a prepara soluri de AgI de diferite stabilități se toarnă în trei pahare Berzelius câte 5 ml de soluție KI de concentrație 0,01 n. Se adaugă apoi, picătură cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]