14,003 matches
-
544 0,599 0,644 0,679 0,689 0,701 0,930 0,919 0,931 0,995 1,065 1,130 1,193 1,239 1,276 1,294 1,316 Indice de dependență Cu referire la populația adultă Ani J / N S / N (J + S) / N 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 0,440 0,420 0,410 0,420 0,440 0,450 0,450 0,460 0,460 0,460 0
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vom proceda la o examinare a două realități ce caracterizează astăzi majoritatea țărilor lumii bogate: îmbătrânirea prin partea inferioară și îmbătrânirea prin partea superioară. Și vom termina prin studierea evoluției indicilor de dependență (a tinerilor, și a seniorilor) față de populația adultă. Evoluția demografică generală Tabelul 11 de mai jos prezintă evoluțiile demografice globale înregistrate începând din 1951. El se referă la Uniunea Europeană și are în vedere, cum am indicat mai înainte, alte trei țări dezvoltate reprezentative: Statele Unite, Japonia și Rusia. "Bornele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
un număr din ce în ce mai mare de țări sărace. Creșterea părții seniorilor în rândul populației planetare va constitui, fără îndoială, una din problemele cele mai mari ale societății secolului nostru. Sarcina demografică globală O caracteristică în acest domeniu este frapantă: "proporția populației adulte" (20-64 ani) a rămas foarte stabilă din 1951 până în 2000 în Uniunea Europeană ca și în Rusia (să ne amintim că nu dispunem, pentru acest grup de vârste, de statistici comparabile pentru Statele Unite și Japonia). O examinare atentă a datelor disponibile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cea a seniorilor a progresat cu mai mult de 6 puncte. În valori absolute, aceasta corespunde pentru UE-25 unei creșteri de 98,6 milioane de locuitori în 49 de ani (+ 28,06%), seniorii progresând cu 38,8 milioane (+ 120,0%), adulții cu 69,6 milioane (+34,12%). Populația tânără scăzând cu 9,9 milioane (8,59%), populația globală în sarcina adulților (tineri plus seniori) a crescut astfel cu 28,9 milioane în total (+19, 6%). Ea a crescut în mod vizibil
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în toate țările Europei (ca și în multe alte țări industrializate, fără îndoială) a început să se traducă printr-o reducere neliniștitoare a numărului de tineri. Până în 2005 sau 2006, repercusiunile acestei mișcări nu se fac încă simțite asupra populației adulte. Totuși, foarte curând, accesul la vârsta de pensionare a generațiilor corespunzând unei fertilități mult mai abundente va induce inevitabil o reducere a numărului adulților, "schimbul" revelându-se din ce în ce mai insuficient. Acest fenomen, combinat cu creșterea continuă, timp încă de câteva decenii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de dependență). Aceasta este o realitate ce nu poate fi ignorată în lumea bogată și în special în Europa, chiar dacă imigrația netă în Uniune (mult pozitivă, în prezent) ar putea fi în principiu capabilă să întărească în mod prioritar populația adultă. Principalele provocări de acceptat Profilul demografic al națiunilor europene ridică numeroase probleme. Mai întâi, nu reprezintă el o frână în exercitarea puterii lor? Apoi, în situația în care consecințele financiare ale îmbătrânirii sunt studiate pe larg, e normal să credem
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
De exemplu, cu durate medii de activitate și de inactivitate, fiecare egală cu treizeci de ani, în cadrul unei populații stabile (structuri pe vârste constante, legi de fertilitate și de mortalitate invariabile) înaintând cu ritmul de 1% pe an, un tânăr adult intrând în activitate și contribuind la profitul inactivilor cu o economisire de 50 € pe lună va trebui, în mod foarte corect, să conteze (credit asupra generațiilor ce vor urma) pe un transfer în profitul său de 67,39 € pe lună
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nivel de trai neschimbat, trebuie să ne punem de acord în prealabil pe o scală de echivalență între părinți și copii pe de o parte, între copii de rang diferit pe de alta. Dacă alegem o metodă întrebuințată adesea, primul adult este considerat 1, partenerul său și orice altă persoană de 14 ani și mai mult este numerotată cu 0,5 și fiecare copil mai mic de 14 ani este numerotat cu 0,3 (Hourriez și Olier, 1997). Această regulă este
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
familial, încetează fie la 21 de ani, fie la 25 de ani dacă tânărul urmează studii. Însă aceste opriri de plăți nu înseamnă că ajutoarele încetează, ele își schimbă numai natura și pe cei ce beneficiază de ele. Acum tânărul adult va deveni eligibil pentru alocația de locuință în locul părinților săi, studentul devine destinatarul bursei de studii, iar plata unei pensii alimentare a părinților pentru copilul lor permite integrarea fiscală a ceea ce coeficientul familial nu mai permite, din moment ce o legătură financiară
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sau indirectă, via o asistență biunivocă de amploare crescândă. Teoria ciclului de viață arată de altfel, în mod oportun, că ceea ce consumăm depinde de vârstă: într-o fază inițială (tinerețe), consumăm mai mult (incluzând educația) decât ceea ce producem; în faza adultă, producem mult mai mult decât consumăm, pentru a rambursa sumele avansate de care am beneficiat în tinerețe și pentru a acumula rezerve (creșterea economisirii) în perspectiva unei pensionări, a cărei durată este în creștere; în faza de bătrânețe, micșorarea veniturilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
intra. Părea că duce toată povara zilei pe umeri el, atât de vesel, fără griji, plin de bucurie, el, care atunci când râdea, râdea și soarele cu el, cu toți clopoțeii izvoarelor în glas el, un copil, de fapt, devenise brusc adult. Își dorise ca bunicul să trăiască mult, mult iar el să aibă o droaie de frați mai mici ca să aibă cu cine se juca: "voi sunteți prea mari pentru asta", ne spunea râzând (dar noi știam la ce se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
a rămas acasă ca să se ocupe numai de copil. Spre încântarea amândurora, evoluția era atât de perfectă încât uneori îi contraria, dar le și satisfăcea dragostea orbitoare de părinte. Părea că în ființa plăpândă s-ar fi întrupat o persoană adultă, o persoană cu o capacitate de înțelegere și o inteligență superioară. Nu avea încă patru ani când știa deja să citească și să numere. La șapte ani era avansat în învătarea a două limbi străine și știa să folosească ordinatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să-mi pierd încrederea în viață. Experiențele personale m-au făcut foarte precaut deși îi recunosc o valoare importantă psihoterapiei când vine vorba acei psihanaliști care vor fără echivoc să aporteze la o traumă infantilă desele probleme ale unei vieți adulte. Desigur, știu că încă de la o vârstă fragedă pot apărea crize de încredere dureroase, iar probabilitatea de a le retrăi se mărește cu trecerea timpului: din cauza insucceselor la școală, a imposibilității continuării studiilor și a relațiilor personale. De asemenea, în fața
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
totalitate de unul singur. Nici o teorie, nici o observație de la mal sau vreun curs pregătitor nu mi-au transmis o asemenea senzație. Acum eu eram cel care trebuia să riște și o făcusem: încrederea într-o viață echilibrată, a unui om adult și matur. Desigur, este vorba despre o încredere critică. Îmi era clar deja atunci că această încredere nu are nici o legătură cu încrederea oarbă în viață sau cu optimismul ieftin. Realitatea, deseori tristă, a lumii și a mea nu era
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
persoane complet necunoscute, cât curaj transmit bunăvoința și recunoștința exprimată în scrisori. La fel cum un copil are nevoie de mamă sau de o persoană substitutivă de referință pentru a-și câștiga încrederea în sine și în lumea necunoscută, omul adult are nevoie de alte figuri pentru a-și păstra și dovedi propria încredere într-un mediu ce nu totdeauna este prietenos. O educație bazată pe încredere, care să ne învețe respectul față de noi înșine și toleranța, poate fi importantă pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
existe". Totuși, mi se pare mai important să ne întrebăm: cum este posibil, în situațiile actuale, ca normele etice să redobândească respect și susținere ca o conduită în orientarea oamenilor către bine lor? Indicații greșite? Nici un om nu se naște adult. Ceea ce omul trebuie să deprindă de-a lungul parcursului evoluției sale, orice nou-născut la rândul lui, trebuie să deprindă în el însuși pentru a deveni un adult. Eu însumi am putut verifica acest lucru în familia mea și în altele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
format din 204 părinți și 366 copii și a variat de la o etapă la alta; a doua fază 133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au situat peste medie în clasamentele scolare și un procent mic dintre copiii albi adoptați (6%) s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 2000 adaptarea tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-rasial, 151 asiatici adoptati transrasial, 33 afro-americani, 19 persoane hispanice adoptate trasn-rasial; media de vârstă a adoptaților a fost de aproximativ 23 ani date culese în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
scolare și un procent mic dintre copiii albi adoptați (6%) s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 2000 adaptarea tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-rasial, 151 asiatici adoptati transrasial, 33 afro-americani, 19 persoane hispanice adoptate trasn-rasial; media de vârstă a adoptaților a fost de aproximativ 23 ani date culese în 1993 anchetă pe bază de chestionar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a face față pierderilor legate de adopție, sprijin pentru dezvoltarea unei imagini de sine și a unei identități pozitive a copilului în relație cu adopția și, în anumite cazuri, în special când adoptații ajung la vârsta adolescenței sau la vârsta adultă, oferirea de suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de cunoștințe și a uceniciei în cadrul unui învățământ, de cealaltă parte, cea a activității economice. Deoarece totalitatea stabilă care se înfățișează ca "societate la lucru" este constituită din indivizi care nu se integrează în ea decât pe măsură ce ajung la vârsta adultă și la capătul unei formări, legile acesteia din urmă, dobândirea de cunoștințe și de priceperi, erau diferite de acelea ale efectuării lor obișnuite și monotone în cadrul unei meserii. Astfel, Universitatea își avea îndatoririle sale și, prin urmare, norme, ritmuri și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate pe familie 92 4. Familia monoparentală formată din persoane adulte 96 5. Accente în politicile publice 102 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentală 106 Capitolul III Dreptul la viața de familie 109 1. Drepturile părinților naturali. Cazuri aduse în fața Curții Europene 109 1.1. Dreptul la viața de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
particulare, cum ar fi sănătatea precară, sărăcia recunoscută ca o stare de fapt, familia nu poate face față confruntărilor cotidiene. Gradul de vulnerabilitate este mai mare decât în cazul unei familii complete, care, măcar prin faptul că are un membru adult în plus, are premise mai bune de a răspunde solicitărilor. Dezvoltarea în plan personal a membrilor familiei este susținută de suportul afectiv oferit de familie, dar presupune și intrarea în relații extra-familiale diverse. În cele mai multe cazuri, resursele insuficiente fac necesare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pe piața muncii atunci când devin mame. Familia monoparentală întâmpină deci, în primul rând, dificultăți de ordin material, apoi disfuncționalități de factură biologică (probleme legate de sexualitate și restrângerea descendenței) și nu în ultimul rând deficiențe afective, implicate de absența partenerului adult, a dragostei conjugale și de apariția unor frustrări legate de rolurile extinse în neconcordanță cu resursele, inclusiv cele sufletești (M. Voinea, 1996, p. 79). Specificitatea dificultăților diferă de la o familie la alta, întrucât fiecare - părinți și copii - reprezintă personalități unice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
faptul că persoanele în cauză au cunoscut toate formele de violență: simbolică, verbală, fizică) și, abia apoi, continuarea studiilor și/sau găsirea unui loc de muncă, prin care să fie posibilă independența economică. Experiența trăită în copilărie, semnificativă pentru viața adultă, este diferită pentru persoanele crescute în familii față de cele din instituții (centre de plasament și adopție). Pentru acestea din urmă, oricât de umană ar fi fost instituția sub protecția căreia au trăit (deși aspectul e greu de susținut), experiența la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]