566 matches
-
care sugerează tomograful, la bormașina care anticipează trepanația, la cuvântul Herculane. Ultimul e bun de test al atenției spectatorului: recunoașteți cele două contexte în care apare! Iar dacă faceți și ,racordurile" între ce bălmăjește Lăzărescu cufundându-se din ce în ce mai mult în afazie, și vorbele celor din jurul său, atunci chiar sunteți spectatorul ideal! Acestea find spuse, să mai adaug câteva cuvinte despre mizanscenă. Jocul actorilor e motivat mai degrabă psihologic decât diegetic cu toate că nu e timp să construiești personaje (repet, chiar în contextul
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
de concentrare din pricina refuzului părinților de a semna actul de fidelitate față de regimul lui Mussolini, aliatul japonezilor. Au fost ani de cumplite privațiuni și teroare care au marcat-o profund pe fetiță: pe moment, ea a fost lovită de o afazie de oarecare durată (experiență pe care o trăiește amplificat și eroina ei, Marianna Ucria), iar pe termen lung, de un sentiment al precarității și nesiguranței, de care se va elibera mai tîrziu, dar niciodată complet, doar cu ajutorul scrisului. Revenită după
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
fundul sticlei, nu se privește dincolo de costumul ăla, de evitat ca și cum ar fi infectat și astfel tu de asemenea eviți. Nu se exceptează din mască; condamnat la erezie, umil străin, potrivnic la masa care te înconjoară, privirea ta sperie și afazia te face mut, incapabil să exprimi fiecare gând, idee, să simți, să comunici, astfel obiect de batjocură ești ceară pe care foc n-o modelează, puț pe care apă nu-l umple. O mână te alină și în leșin două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
că prezența lui este numai convențională (arhitectul era totuși convins că nu). După oarecare muțenie reciprocă, vizitatorul informă pe Ioanide că starea lui Ermil Conțescu era mult mai bună. Nu numai că nu murise, dar nu suferise nici un accident - paralizie, afazie; medicii se îndoiau chiar că fusese o veritabilă congestie, poate numai un fenomen benign de anemie cerebrală, o epuizare nervoasă. Conțescu se simțea totuși slab, avea cefalalgii și o anume oboseală generală și ședea în pat sub observație. - Nefericitul! exclamă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Trec, mărunt ca un purice, pe sub imense porticuri, pătrund în săli cu pardoseala dulce, mozaicată, sub cupole înalte până la stele, rătăcesc prin labirinte de camere cu tapete cu desen sinuos, ies prin uși de cristal, pentru o nouă scufundare în afazie, neânțelegere, delir și dejecții. Jungle cu ochiuri de apă limpede, mlaștini cu viziuni de cetăți eterne: cartografia de-atunci a visului meu. Și-n viața din vis îmi aduceam aminte de alte vise. Știam: în construcția asta roz, ca din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
seamă te vedeai în ele pe tine însuți, căci ognipintore depinge se... Tehnica arborelui a lui Koch și cea a figurii umane a lui Machower încheiaseră avalanșa grafico-lingvistică la care o minte normală și demnă ar avea un singur răspuns: afazia, și probabil că acesta și e întotdeauna răspunsul. Locotenentul în pijama era încă zăpăcit de teste și para-teste când primi vizita unui bărbat neobișnuit de masiv, cu un cap taurin și cu ochi căprui, care rămase-n picioare lângă patul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ochi larg deschiși, care îi tremurau. XXVItc "XXVI" Rupturatc "Ruptura" Mama, cu lumina ferestrei în spate, ședea la patul soțului ei care zăcea acolo îngrozit și disperat, dar refăcut în bună măsură după atacul cerebral: fără urmă de paralizie și afazie. Iar ea îi vorbea bărbatului care privea pe fereastră în desimea frunzișului, printre crengi, cu ochii strălucind în reculul luminii. Nu, spuse ea, tu nu ești unul care capitulează, o s-o scoatem noi la capăt, doar ai relații, ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
un astfel de refuz. Zici că vorbește din nou fără efort. Sună altfel? Ea cercetă aerul. —Mai lent. Mark vorbea întotdeauna foarte repede. Își caută cuvintele? Ai remarcat vreo schimbare în vocabularul lui? Zâmbetul ei strâmb reveni. —Vă referiți la afazie? Stâlcise pronunția. Weber se mulțumi să încuviințeze din cap. Niciodată n-a stat prea bine cu vocabularul. El porni la atac. Ești apropiată de fratele tău? O premisă necesară pentru Capgras. Așa ai fost întotdeauna? Gâtul ei se smuci înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mormăia: Nu se poate, iarăși el - domnul Taxele Răului. Se plângea de afișajul radioului său cu ceas. —Nu-mi dau seama dacă e 10.00 a.m. sau 10.00 FM. Poate că astea făceau parte tot din ceea ce cărțile numeau afazie. Sau poate că Mark se prostea dinadins. Nu-și mai aducea aminte dacă înainte fusese vreodată caraghios. Acum era adesea copilăros; nu mai putea nega asta. Și totuși, înainte de accident îl bătuse la cap ani întregi să se maturizeze. Toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mă considera femeie ! Nu înțelegea absolut nimic ! Sosirea lui îmi amintea strident și dureros că existam, că există o lume din care fac parte, care are regulile ei, străine de mine, și în care se practica o formă ciudată de afazie - vorbirea. Nu știu de ce mi-a venit atunci în minte cuvântul „lighean“ și am izbucnit în râs. Toate cuvintele pe care le folosesc oamenii ca să comunice între ei sunt ridicole, însă lighean este cel mai absurd dintre ele. Lighean, lighean
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cald pe un parbriz spart / alunecă în ridicarea prafului - o spumă cenușie / un vid păzit de dezordine. / Ca o agonie imperfectă, resturile lui intime, infime / pătrunseră asupra formelor neclare." Aceeași incomprehensibilitate a unor lumi neumane se relevă brusc și în afazia îngerului care, deus ex machina, simulează salvarea ființei androgine din hotelul "Fantastic": "- fonf-fonf - scârțâie îngerul - răsturnîndu-te din sacul de spate / - fonfat... fatafon... fon". Disprețul, aversiunea lui Florin Iaru pentru tot ce seamănă a sentimentalism, a melodramă, a emoție expusă direct
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și cele fără. La rîndul lor, animalele care au darul vorbirii se Împart În două categorii, cele care vorbesc și cele care ascultă. CÎinii formează majoritatea celei de-a doua. Și totuși, cîinii, fiind din cale-afară de proști, Își poartă afazia cu un soi de fericire servilă, pe care o exprimă dînd din coadă. Nu era și cazul meu - eu nu puteam suporta gîndul că Îmi voi petrece toate zilele În tăcere. Cu mult timp În urmă, pe vremea cînd povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ipocrit, comandamentele morale. Ea stă acum în poziția convențională, inevitabilă: cu capul pe pieptul lui, iar el o ține după umăr. Mă grăbesc să mă instalez din nou în lobul său parietal stâng, acolo unde cea mai mică leziune provoacă afazie, agrafie, alexie. Când îți treci palma peste ecranul de sticlă al televizorului, imediat ce emisiunea s-a terminat și imaginea s-a stins simți în degete mii de pâlpâiri și auzi trosnituri electrice neașteptat de violente. Dar dacă îți mai treci
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și să privească pe doctor pe sub gene. - Cum te simți? întrebă acesta.Simion îl scrută atent, dar nu răspunse. - Nu poți să vorbești? strigă doctorul. Ia ridică-te. Simion se ridică puțin, zâmbi prostește, mișcă puțin buzele și tăcu. - Probabil afazie, vorbi doctorul, ca pentru el. - Ce este aia? întrebă Aglae. G. Călinescu Doctorul o privi cu dispreț și zise: - Și-a pierdut graiul, deocamdată, așa cred. - Cum așa? E grav? întrebă Aglae, scandalizată și plictisită. - Depinde de cauză. Asta n-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un cui fix. Nu există o tehnică a uitării, suntem Încă la procesele naturale Întâmplătoare - leziuni cerebrale, amnezie sau improvizare manuală, ce știu eu? o călătorie, alcoolul, somnoterapia, sinuciderea. În schimb, Abu Îți poate permite mici sinucideri locale, amnezii provizorii, afazii nedureroase. Unde erai ieri seară, L. Iată, cititorule indiscret, tu n-o să știi niciodată, Însă rândul acela frânt de mai sus, care-și face apariția În gol, era chiar Începutul unei fraze lungi pe care am scris-o, dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
care nu picurau. Hotărât, azi nu avea proiecție bună a imaginației. . . Amănuntele astea o nemulțumeau. Părea că de la o cotitură a orașului s-a deschis loc unui curent de aer rău, dar mai ales nu putea să coordoneze aspectele de afazie, de apatie, subt care cunoscuse la Prundeni pe Mika-Le, cu acele zbănțuieli. Formula egipteană suferea. Trebui să-și închipuie o dezarticulare ridicolă a geometriei rigide, în mijlocul acelui Sabat. Cât despre Greg, i se părea că-1 vede cu surâsul acela penibil
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mie de cioburi, apoi a reîntregit-o în iluzia de a fi una, literatura a stors-o ca pe o vacă bună de lapte, psihanaliza a recomandat-o ca pe un remediu împotriva disperări de a fi unu. Tulburările psihice, afaziile, ciclotimiile, demențele, narcisismele, paranoile, schizofreniile se trezesc în oglindă. Terapeutul deschide ușa, terapeutul împarte icoana în trei părți simetrice: cel ce este, cel ce se simte a fi, cel ce se vrea; fiecare segment revendică iluzia celuilalt, terapeutul leagă noduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu vroia să-și amintească, prefera să le ignore, oricâte enigme ar fi conținut. Nu, nu existau, se spulberau instantaneu. Singura realitate în care trăia: o nouă zi. Primăvara, iarna, toamna sau vara, totuna. Noaptea rămânea o paranteză uitată, o afazie. Lumina dimineții se așezase, cuminte, pe cuvertura albă a canapelei. Pe canapea, Tolea freca pudra nes pe fundul ceștii de cafea. Încet, încet... Așadar, curând, din nou la locul ispășirii. „N-a venit încă profesorul?“, avea să întrebe ciocănitoarea Gina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
săptămână. Butuciți unul în altul, suflîndu-și răsuflare aburită nas în nas, deprinzîndu-și limbajele, croind planuri, băsmuind și ascultîndu-l pe Sinistrat, care, în prima noapte de văgăună, încă mai aiura, rostind cu șoaptă tare, dar din nou pe românește, scuturat de afazie, vorbele pe care le strigaseră prietenii săi în fața plutonului de execuție: - Vă zic alivoar! repeta, în leșin, Doru, vorbele Fiolei, care, e drept, era cam franțuzită și nu crezuse deloc c-or să fie împușcați, până când colonelul Gabrea poruncise ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țoale sunt superficiale și n‑au nimic în cap! Ea, în schimb, ca să dea o expresie exterioară atitudinii interioare, poartă numai blugi murdari și pulovere bărbătești mult prea largi. Psihiatrul pe care trebuie să‑l consulte periodic din cauza crizelor de afazie (care se instalează brusc și dispar apoi fără urmă) o întreabă de fiecare dată: Spune, copilă, de ce nu te îmbraci și tu frumos, de ce nu‑ți aranjezi părul, că doar ești o fată drăguță? N‑ar strica să iei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
deschise, membrele dezmembrate ale unor corpuri Încă vii, Încă aburind de viață, bolborosesc izvoare Închise violent să-și caute alte traiecte de manifestare. Când scriitorul a vizitat câmpul de la Waterloo după bătălie, a fost cuprins de o bruscă dereglare, o afazie a organelor fonatorii. Când realul refuză să se constituie În forme clasificatorii, se petrec mutații profunde neînscrise Încă În codurile limbajelor existente. Tragediile se consumă În forme pre-verbale, până să fie transportate În expresia lingvistică. Personajul nostru bolborosește, se frământă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
larg, pornind de la imposibilitatea oricărei comunicări, până la micile dereglări de alegere a cuvintelor potrivite sau de exprimare corectă a acestora. În mod curent, alterarea capacității de înțelegere sau de evocare a limbajului vorbit sau scris este cunoscută sub denumirea de afazie (Pendefunda et al., 1992). Dacă despre vorbire se poate spune că este doar un act motor, ce modulează sunetele și le articulează sub forma cuvintelor, limbajul se prezintă ca o noțiune mult maicomplexă, ce alege și folosește cuvintele într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
care acestea se manifestă nu este deloc lipsită de interes pentru KT, deoarece există multe puncte comune între evoluția recuperării incapacității motorii și tulburările de vorbire. Pe aceste considerente, se impune o scurtă trecere în revistă a tulburărilor afazice. Clasificarea afaziilor poate avea mai multe criterii de departajare, între caresuportul anatomopatologic și forma clinică de manifestare sunt cele la care se apelează cel mai des. O primă clasificare diferențiază formele de afazie în: expresive, receptive și amnezice. Afazia expresivă se regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
o scurtă trecere în revistă a tulburărilor afazice. Clasificarea afaziilor poate avea mai multe criterii de departajare, între caresuportul anatomopatologic și forma clinică de manifestare sunt cele la care se apelează cel mai des. O primă clasificare diferențiază formele de afazie în: expresive, receptive și amnezice. Afazia expresivă se regăsește în două moduri de exprimare: orală și scrisă. În forma orală, bolnavul știe ce vrea să spună, dar este incoerent sau incapabil să se exprime; aude și înțelege limbajul vorbit, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
tulburărilor afazice. Clasificarea afaziilor poate avea mai multe criterii de departajare, între caresuportul anatomopatologic și forma clinică de manifestare sunt cele la care se apelează cel mai des. O primă clasificare diferențiază formele de afazie în: expresive, receptive și amnezice. Afazia expresivă se regăsește în două moduri de exprimare: orală și scrisă. În forma orală, bolnavul știe ce vrea să spună, dar este incoerent sau incapabil să se exprime; aude și înțelege limbajul vorbit, dar nu poate să reproducă ce aude
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]