1,383 matches
-
amândouă trebuie să se arate copia unui raționament profan, de politură, în Marinelli această copie va căpăta coloritul unei netezimi fără de simțământ. Din accentul acesta cineva va trebui să simțească că el nu se poate înălța la vibrațiuni de-ale afectului. Accentele vor fi ca niște unde plane cari adesea mai nici trădau mișcarea lor, dar încă să se ridice la o mișcare puternică a valurilor. Tonul fundamental din Ricard al III-lea și Franz Moor s-aseamănă, el ne dă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
curată. Numai prin mijlocul tonului fundamental se susține evidentă unitatea caracterului, fie situațiunile și schimbările simțămintelor cât de varii. Tonul fundamental e terenul anumit din care cresc și se ridică diferitele modulațiuni ale tonului ca espresiuni pentru diferitele simțăminte și afecte. De-aceea aceste modulațiuni nu sânt niciodată numai niște copii fără coloare a unor stări sufletești generale: a mândriei, amorului, tristeței, urei, ci ele-s totdeuna manifestări a unei vieți cu totului individuale. Numai prin asta afectele devin abia manifestațiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
diferitele simțăminte și afecte. De-aceea aceste modulațiuni nu sânt niciodată numai niște copii fără coloare a unor stări sufletești generale: a mândriei, amorului, tristeței, urei, ci ele-s totdeuna manifestări a unei vieți cu totului individuale. Numai prin asta afectele devin abia manifestațiuni de viață a unui caracter concret, a căror reprezentare se reflectă totdeuna până-n tranzițiunile cele mai încete conform însă cu natura spețială a tonului fundamentale. {EminescuOpXIV 353} O mulțime de condițiuni de viață li-s comune princesei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intervalul vorbirei unui altuia e să se manifeste prin acest joc o mișcare crescândă a interiorului, mișcare care apoi să se rezume ca rezultat în vorba reîncepută. Aicea trebuie așadar ca jocul mut să mijlocească trecerea patosului și să justifice afectul, în care erumpe caracterul după aceea. Amintim d. es. pe Clavigo în vremea narațiunii lui Beaumarchais. Reprezentatorul lui Clavigo trebuie ca prin jocul său mut să ni descopere o întreagă viață psihică. De la liniștea cea mai nepreocupată a unui auditoriu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
semnalează stadiul sucumbărei. Fiece joc mut trebuie să purceadă din o pătrundere adâncă a patosului și a manierei de-a privi lumea ce le are caracterul și care e a se reprezenta. De-aceea, orcît-ar fi pe deoparte de generale afectele, pe cari jocul mut le reflectă, totuși el trebuie să fie renăscut totdeauna ca espresiune a vieții individuale. Din asta urmează că-i contrazice absolut naturei jocului mut daca vor să dăm legi valabile (general) peste tot pentru diferitele moduri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grației și demnității ce nu o putem recomanda îndestul de mult. "Numim un suflet frumos când simțul moral s-a asigurat până în gradul acela despre toate simțirile unui om încît e în starea de-a lăsa fără frică în sarcina afectului dirigerea voinței, fără de-a cădea în pericolul că va sta în contradicțiune cu deciziunile acestuia. De aceea la un caracter frumos nu sânt morale faptele singuratece, ci caracterul întreg e astfel. Nu poți să-i faci un merit din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
programul lor, dar acest program elaborat, articulat a fost el însuși construit plecînd de la factori sau de la opțiuni strategice raționale? Oare putem să găsim astăzi în bibliotecile care adună aceste programe, discursuri, broșuri, teze, apeluri, ansamblul de calități senzoriale, de afecte care își deschid drumul către participanți, către actorii acestei piese, către acest ansamblu în afara căruia textele devin de neînțeles și ridicole, asemenea unor măști pe care nu le pricepem? Așadar cum au putut să convingă și să mobilizeze atîtea ființe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un rol central în "evoluția ideilor contemporane", nici spera să pună sub semnul întrebării comportamentele economice ale francezilor sau să influențeze factorii de decizie în materie. Ar fi arbitrară așezarea de jos în sus, într-o anume structură fixă, a afectelor, miturilor și ideilor. Dar e probabil ca faptele de propagandă contemporană evocate aici să se deruleze la nivelul mai superficial cel al propunerilor intelectuale. Dar pentru a aprecia gradul lor de eficacitate e potrivit să consideri sistemele de așteptare care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din urmă trăiește spațiul într-un alt regim temporal. Percipere înseamnă mai mult decît a percepe: înseamnă "a se îmbogăți cu", "a culege", "a încerca", "a se pătrunde de". Schimbare a vitezelor de deplasare, schimbare de stil, dar și de afecte, de voință, de visare, de ambiții pentru cel care traversează. Schimbare a omului. Nu este același om social care se deplasează pe jos, călare sau cu diligența, în mașină, în avion, mîine în rachetă. Este omul-pieton, omul-cal, omul-diligență, omul-tren etc.
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a fost, de altfel, concepută de Marx decît ca un "Birou Central de Corespondență muncitorească"). Astăzi, activiștii aceleiași mișcări își vorbesc și se cunosc mai mult, iar ideile lor mult mai puțin. Mai multă conversație, mai puține controverse. Mai multe afecte, mai puține arhive; un orizont mai vast și ciocniri mai sensibile. Telefonul a ucis arta corespondenței, nu fără să diminueze ascendentul moral al încercărilor de sistematizare rațională. La capătul firului, mai mult contează vocea decît ce spune ea, modulațiile afective
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
e o perversiune a ei, ci o obligație. De unde și această inversare: Carnea îi comandă, de aici încolo, Cuvîntului. Enunțarea, enunțului. Tonul, fondului. În informarea în masă, emoția vînează exactitatea. Triumf al filiației Cărnii. Să nu credeți, credincioșilor, că domnia afectelor și cultul efectului au căzut din cer. Ele se găsesc în tubul dumneavoastră catodic. Să nu credeți, europeni, că revanșa Europei catolice și a Triplei Alianțe asupra Europei Luminilor (cehă, prusacă, franceză etc.), la care asistăm sub piosul acoperămînt al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
individualism și anomie FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte și fantasme) ORGANON SIMBOLIC RELIGII (teologie) SISTEME (ideologii) MODELE (iconologie) CLASA SPIRITUALĂ (DEȚINĂTOAREA SACRULUI SOCIAL) BISERICA (profeți și clerici) Sacrosanct: DOGMA INTELIGHENȚIA laică (profesori și erudiți) Sacrosanct: CUNOAȘTEREA MASS-MEDIA (difuzori și producători) Sacrosanct: INFORMAȚIA REFERINȚA LEGITIMĂ DIVINUL (așa trebuie, e
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de la sine înțeles că aceste stări se succed în istorie ca tot atîtea predominanțe sau polarități marcante, dar și că un contemporan trăiește laolaltă toate epocile. Comte ne prevenise deja că legea celor trei stări nu se aplică acțiunilor și afectelor umane. Există în inima noastră, simultan, un Orient caligrafic, o Europă tipărită, o Americă pe marele ecran, iar aceste continente negociază, în sufletul nostru, fără discontinuitate. Fiecare dintre noi, într-un fel, este în același timp Dumnezeu, Rațiune și Emoție
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ar dezvolta grație facultăților intelectuale, care ar căpăta însă forță datorită dezvoltării comunității, adică forțelor afective. Distincția lui Comte între relația comunitară și cea socială merită atenție. "În vreme ce relația comunitară se bazează pe puterea spirituală și se supune legii preponderenței afectelor sociale asupra forțelor pur intelectuale, relația socială se bazează pe puterea temporală, care presupune ordine bazată pe consensul ideilor, deci pe ideologie, pe puterea intelectului. Comunitatea este guvernată de legea preponderenței afectului. Societatea, dimpotrivă, este guvernată de legea sau principiul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe puterea spirituală și se supune legii preponderenței afectelor sociale asupra forțelor pur intelectuale, relația socială se bazează pe puterea temporală, care presupune ordine bazată pe consensul ideilor, deci pe ideologie, pe puterea intelectului. Comunitatea este guvernată de legea preponderenței afectului. Societatea, dimpotrivă, este guvernată de legea sau principiul consensului intelectual" (Bădescu, 1994: 45). O altă modalitate de a prezenta caracterele speciale ale relațiilor din comunitate este aceea a sentimentului obligației nelimitate. Prima virtute a comunității este ethosul obligației nelimitate. O
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tipologică. Astfel, la Comte, comunitatea are sens de "comunitate morală", bazată pe puterea puterea spirituală (inițial definită de Comte ca inteligență, apoi ca iubire), pe coeziune. Principiul pe care se bazează comunitatea în viziunea lui Comte este forța morală și afectul. La Le Play, comunitatea este întâi de toate un fenomen empiric, de la care trebuie să pornească studiul societății. Ceilalți teoreticieni clasici abordează problematica comunității mai ales în maniera opozițiilor polare: ceea ce realizează Tönnies este continuat apoi de Max Weber, Karl
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legătura spirituală (prietenia). La baza comunității stă voința organică, ale cărei forme psihologice sunt plăcerea, obiceiul și memoria. "Omul comunitar este un om de suflet, sentimentele sale sunt modelate de cutumă (fel tradițional de a fi și de a acționa), afectul lui e predominant religios, starea mentală e impregnată de trăiri de conștiință și nu de intelectualizare. Viața lui se desfășoară în familie, în sat și în mediul burgului, al spiritului corporatist."(Bădescu, 2002: 235) Tönnies a construit cele două concepte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
câmpul semantic „Știutor” numai când este folosit ca metaforă antropomorfizantă: Dumnezeu ar cunoaște în urma unui proces de cercetare și examinare, al cărui obiect îl constituie „inima”, sediul gândurilor, simbolul întregului univers lăuntric al omului, și „rărunchii”, sediul pasiunilor și al afectelor. În toate contextele, Dumnezeu este invocat că deplin cunoscător în vederea aplicării răsplătii sau pedepsei. Semnificații de bază: Cel care cercetează și știe totul, spre a judeca (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.5. HoqQr: „Care cercetezu” (SC); „cel ce cerc” (Blaj
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nonverbală este astăzi obiectul unei susținute serii de cercetări menite să-i aprofundeze mecanismele și funcțiile. Din punct de vedere ontogenetic, CNV prezintă o mare precocitate bazată, în egală măsură, pe elemente înnăscute, spre exemplu: diversele comportamente expresive primare ale afectelor și emoțiilor, dar și învățate, inițial imitativ. Dimensiunea nonverbală a comportamentului este puternic implicată în construirea condițiilor interacțiunii (privirea, orientarea corpului, poziția și distanța dintre parteneri sunt esențiale în începerea, susținerea și oprirea unei comunicări). La fel și în cazul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o definiție, am putea spune că acestea sunt trăiri ce exprimă gradul de concordanță sau neconcordanță dintre un obiect sau o situație și tendințele noastre (termenul „obiect” e luat în sens filosofic Ă fiind „ceea ce cunoaștem” Ă ființă sau lucru). Afectele 2 sunt într-o indisolubilă legătură cu trebuințele, tendințele și intențiile noastre. Ele oglindesc, în fiecare moment, situațiile prezente, rezultatele conduitei, în raport cu impulsurile, aspirațiile noastre. Multă vreme nu s-a făcut o separație între motivație și afectivitate. Singurul motiv pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o separație între motivație și afectivitate. Singurul motiv pentru a le trata separat îl constituie faptul că unele fenomene afective, mai ales cele mai simple, deși implică atitudini, nu constituie factori care să inițieze acțiuni susținute. Dar cele mai complexe afecte, sentimentele și pasiunile, sunt principalele motive ale conduitei umane. Stările afective au o serie de caracteristici: a. Ele implică o apreciere, o atitudine pozitivă sau negativă. Dacă un obiect este în concordanță cu trebuințele noastre rezultă o stare pozitivă pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pozitivă sau negativă. Dacă un obiect este în concordanță cu trebuințele noastre rezultă o stare pozitivă pe care o numim plăcută; când, dimpotrivă o situație e în contradicție cu ceea ce dorim, apare o impresie negativă, caracterizată ca neplăcută. Nu există afecte indiferente, dacă putem vorbi de o polaritate a lor. b. Afectele sunt subiective, în sensul dependenței lor de trebuințele noastre actuale. Un pahar cu apă rece vara când e cald și ne este sete ne face plăcere. Aceeași apă iarna
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]