1,384 matches
-
persuasive, pînă la condițiile de elaborare și de transmitere a mesajelor și la diverse interacțiuni). Trei componente, legate între ele, o caracterizează în mod clasic: afectivitatea, cogniția și acțiunea (conduită potențială sau intenție). Atitudinea corespunde mai întîi unei apetențe individuale (afecte) exprimate printr-o valență pozitivă sau negativă în privința unui obiect. Pentru unii, această orientare este caracteristica sa esențială. * Dimensiunea cognitivă evocă, în plus, funcția sa de descriere și clasificare a obiectului la care se referă. De exemplu, o atitudine autoritară
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Nancy (Bernheim și Liébault). Este vorba despre un mijloc destul de directiv de a face să revină în conștiința nevrozatului reprezentări asociate cu suferința sa. Catarsis este un cuvînt grecesc ce are sensul de "curățare", "purificare". Freud emite astfel ipoteza că afectele asociate cu amintiri traumatice rămîn "blocate" în inconștient și somatizate în simptome isterice și în reprezentări. Scopul sugestiilor și manipulărilor verbale și fizice (mîinile puse pe fruntea pacientului) ale terapiilor catartice este acela de a favoriza descărcarea emoțională a acestor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
complex al unui context este cel care favorizează apariția și predominanța unei RS și efectele sale asupra practicilor. În cel de-al doilea, reprezentările, discursurile și practicile, interconectate, formează o entitate semnificativă, cvasi-rituală, apropiată de noțiunea de credință, impregnată de afecte și de elemente de memorie a unui grup. Sistemele de acțiune și grilele de lectură ale realității sînt astfel reunite și organizate în "practici semnificante" sau "acțiuni reprezentaționale", ca să reluăm o expresie sugerată de Moscovici (in Jodelet, 1989b, p. 25
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
transgresive, negative, stigmatizante, asociate cu conduitele homosexuale sau cu hermafrodiții. La modul mai general, studierea acestei figuri dă naștere unor linii de opoziție specifice, precum cea dintre abstract (angelism) / concret (hermafroditism) sau între individualitate (autonomie, minoritate) / fuziune/nediferențiere (simbioză a afectelor). Anumite ficțiuni romanești o negativizează (Artus Thomas, L'Ile aux hermaphrodites, 1605) sau o idealizează (Gabriel de Foigny, La terre australe connue, 1676). Acest gen de tensiune "concret/abstract" se regăsește și în alte scrieri (Séraphîtüs-Séraphîta a lui Honoré de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociologie Culture and Psychology European Journal of social psychology Les Cahiers internationaux de psychologie sociale Psychologie et société Revue française de pédagogie Revue française de sociologie Revue internationale de psychologie sociale Social Science Information Textes sur les représentations sociales Glosar Afect: stare emoțională a cărei agregare în ansambluri afective orientează comportamentul spre forme mai mult sau mai puțin inhibate sau catartice. Legătura între fenomenele inconștiente, pulsionale, cantitative și "fi-gurabilitatea" sau simbolizarea lor convertită, deplasată, obsedantă, tristă sau anxioasă, este operată prin
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
84 Watson (John Broadus), 50 Weber (Max), 85 Wilkie (Patricia), 110 Windisch (Uli), 85 Winnicott (Donald), 151 Wolton (Dominique), 122 Wundt (Wilhelm), 34 Y Yates (Frances), 73 Yonnet (Paul), 148, 149 Z Znaniecki (Florian), 44, 52 Index de termeni A Afect, 16, 48, 53, 164, 225, 244, 283 Analogie, 12, 15, 36, 64, 127, 149, 229, 247-250, 253, 271 Ancorare, 107, 112-114, 116, 127, 135, 147, 157, 238, 242, 271, 283, 287 Angajament (teorie a), 221-228, 257-258 Articulare/legătură, 54, 66-67
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unui joc exagerat de nuanțe și culori timbrale. Stăpânirea meșteșugului elaborării unei diversități de culori instrumentale nu este suficientă pentru a transmite ascultătorului mesajul artistic al compozitorului. Simpla manipulare a unei palete sonore, fără participarea reală a gândirii și a afectului, duce la formalism, la superficialitate, chiar la diletantism. Astfel de interpretări lipsite de acea simplitate firească a discursului muzical se datorează tot unei proaste școliri prin exagerarea de la început a calității, a valorii în sine a sonorității. Calitatea sunetului la
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
catharsis, în unele studii de dată ceva mai recentă s-a stabilit deja că, din punct de vedere al reprezentării vieții interioare, melodrama ilustrează, în termenii psihanalizei freudiene, structura traumei patogenetice, deoarece, la fel ca personajele de pe scenă, receptorul experimentează afecte sau emoții elementare într-o formă primară, irepresibilă. Pe de altă parte, e bine cunoscută analogia dintre efectele cathartice ale teatrului și cele ale psihodramei metodă curativă apreciată de psihiatri, potrivit căreia "pacienții sunt actorii propriei lor drame, improvizată și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a unei mitologii capabile să explice totul. Aici devine vizibilă apropierea tipologică de expresionism (melodrama este "expresionismul imaginației morale", "the expressionism of the moral imagination", spune Brooks), pe linia acelei tendințe de amplificare vitalistă a eului nu prin eludarea vieții afectelor, ci prin focalizarea asupra substratului lor organic, inconștient. Nu întâmplător, Lucian Blaga sublinia și el într-un eseu de tinerețe faptul că "noul stil" (expresionismul) renunțase la procedeele narativ-descriptive ale romantismului (care folosea alegoria și "fabula" drept vehicule ale viziunii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
adevărat că anumiți mistici au atitudini care te pot face să gândești la simptome clasice de isterie. Printre principalele trăsături de caracter pe care analiza factorială le pune în evidență în nevroza isterică, putem cita: teatralismul, egocentrismul, instabilitatea emoțională, sărăcia afectelor și nefirescul acestora, erotizarea raporturilor sociale, dependența afectivă, sugestibilitatea. În plan simptomatic, isteria se poate prezenta sub forma indiferent cărei maladii, așa încât te poți pierde în labirintul patologiei isterice. Ralph Lewis a estimat că există patru stări ce permit să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
liricii laice de cea care are legătură cu istoria sacră. Această înțelegere poate fi coroborată cu ceea ce chiar Dante spunea, referindu-se la poeți, că ei nu pot fi conștienți de tot ceea ce scriu și că sunt permanent sub determinarea afectului sau divinității, a arcurilor reflexe de relație, cum le-am definit noi. Poetul e zămislitor de adevăr cosmic, el nu poate fi ucis decât de trandafir. Enumerând toate proprietățiile unei roze, floarea prin ea însăși e o alegorie a vieții
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pricepe-și vor mărirea ta mai bine1146. Acest volum ipotetic de care amintește Dante și în care se adună versurile fără sfârșit ale poeților, ale aleșilor întru har divin, este, de fapt, o culegere de sentimente, de emoții surprinse în afectul omenesc ca iubire, iubirea care mișcă sori și stele. Lumină și întuneric în lirica creierului În jurul roșului apus, ziua se separă de noapte Și fiecare își recunoaște natura și puterea Fără dezvăluirea contrariilor nimic nu există Ferestrele nu mai arată
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
încă nu există. Altfel spus, ca o calitate de a anticipa progresul omenirii prin forța imaginației. În al doilea rând, prin capacitatea de a transmite mesajul într-o manieră sensibilă către mase, prin mobilizarea unor mijloace estetice care se adresează afectelor, spre deosebire de limbajul raționalizant al oamenilor de știință: "Promovarea artiștilor ca avangardă a Industriei și ascensiunea Noului Creștinism nu sunt două fapte separate. Dezvoltarea religioasă a utopiei științifice nu se poate face pe un alt teren decât acela al sensibilității estetice
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza, principiul de bază al imitației în societate e cel al percepției unei asemănări. Reacționăm mimetic față de cei care simțim că ne seamănă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza, principiul de bază al imitației în societate e cel al percepției unei asemănări. Reacționăm mimetic față de cei care simțim că ne seamănă într-un fel sau altul
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza, principiul de bază al imitației în societate e cel al percepției unei asemănări. Reacționăm mimetic față de cei care simțim că ne seamănă într-un fel sau altul. E de ajuns să concepem că avem ceva în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o imitație simplă (cel care își trage mâna pentru că l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce relațiile cu "Celălalt" la un transfer de afect, toate devin raporturi de rivalitate. Societatea nu construiește imitație decât pe baza concurenței, în dependență de prezența unei alterități afectate de o cauză care ajunge să ne intereseze în mod direct. Consecință a acestui fapt, dorința presupune construcția mentală a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să ne intereseze în mod direct. Consecință a acestui fapt, dorința presupune construcția mentală a unei relații privilegiate cu altcineva. Angajarea într-o rivalitate implică proiecția prealabilă a unui "seamăn". De altfel, prima propoziție în care Spinoza vizează transferul de afecte se referă la o persoană iubită. Ne lăsăm afectați de afecțiunea persoanei iubite și ceea ce i se întâmplă în rău sau în bine celui pe care îl îndrăgim, ne atinge și ne mișcă în același sens. Pe acest model, al
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întregul său pusă în legătură cu un "ce este" propriu chiar dacă rămâne constantă pe parcursul întregii confruntări, este abordată uneori prin atitudinea de includere a comprehensiunii, alte ori prin cea de excludere a criticii. Inițial, asociind voința de putere cu caracterul său de afect, pasiune și sentiment, Heidegger pune în lumină aspectele prin care voința este non- voință, adică este condiționată de o situare și de Stimmung-ul corespunzător, având tendința așadar să o gândească în paralel cu propria concepție asupra "deciziei" ca determinare fundamentală
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a standardelor comune în general, ci și cu ceea ce ar putea fi ele, cu statutul dezirabil (Reykowski, 1982, apud Batson, 1998). Noi suntem sensibili la necazurile altora și încercăm să le venim în ajutor chiar atunci când nu trăim tensiuni sau afecte negative. Facem adesea acest lucru deoarece suntem conștienți că astfel ne procurăm o înaltă stare de satisfacție și bucurie și, de aici, cu bătaie mai lungă, creșterea stimei de sine. Formulată și ca ipoteza bucuriei empatice (empathic joy hyphothesis), o
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deoarece suntem conștienți că astfel ne procurăm o înaltă stare de satisfacție și bucurie și, de aici, cu bătaie mai lungă, creșterea stimei de sine. Formulată și ca ipoteza bucuriei empatice (empathic joy hyphothesis), o asemenea variantă a autoinducerii de afecte pozitive - bucurându-i pe alții, mă bucur pe mine însumi - a fost testată și în condiții de laborator, urmărindu-se confirmarea implicației principale a ei, și anume că pentru persoana care ajută este decisiv faptul de a ști sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
știau că vor primi informații cu privire la impactul ajutorului lor, ei au avut o contribuție mai mare decât cei cărora li s-a spus că nu vor beneficia de feedback cu persoana aflată în dificultate. Nevoia oamenilor de a-și procura afecte pozitive prin ajutorarea altora este destul de intensă, astfel încât s-a arătat, tot experimental, că, atunci când cei doritori să ajute sunt refuzați, ei devin frustrați și, uneori, chiar supărați și furioși pe cel care consideră că trebuia ajutat, dar nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rând. Frustrarea și, de aici, nemulțumirea se agravează dacă percepem o gravă inechitate, mai ales în comparație cu alții similari cărora li s-a mărit salariul sau li s-au îmbunătățit locurile de muncă (Greenberg și Alge, 1997). 2) În general însă, afectul negativ este aproape instantaneu asociat cu percepții, atitudini, sentimente învățate despre agresivitate și cu gânduri prezente privind situația. De aceea, teoria lui Berkowitz poate fi plasată în ceea ce se numește neoasocianismul cognitiv (Geen, 1998). 3) Starea de arousal (surescitare), chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]