1,552 matches
-
în reacții emoționale și investigatorul se poate confrunta cu necesitatea de a evalua verbal reacții nonverbale, unde singura modalitate de a explica rezultatele este stabilirea unor vagi inferențe - care depășesc considerabil arealul faptele obiective. Trebuie să reamintim aici că, atunci când afectivitatea constituie tema cercetării, se apelează deseori la procese fundamentale (percepție, atenție) pentru a explica situația. Ea reprezintă o viziune care corespunde întru totul ipotezelor metodelor experimentale și poate acționa în detrimentul cercetării creativității sau, cel puțin, al încercării de explicare a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mine nimic, care să mă ridice deasupra dobitoacelor.” (J.J. Rousseau) Într-adevăr, conștiința, care raportează totul la ideea de responsabilitate (individuală sau socială), este creatoare de luciditate. Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sînt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sînt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sînt , de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare, Însă tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctuale/primare sau
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
S. Freud - decît realizarea imaginară a unei dorințe inconștiente, a unei dorințe refulate. De fapt, valoarea „visului” constă În aceea că nu poate fi raționalizat, că nu poate fi supus unei judecăți logice: În construcțiile lui libere, spontane, se proiectează afectivitatea profundă a „Eului”: „Din poemele visurilor noastre, rațiunea face, la deșteptare, ceea ce soarele face din rouă” (J. Renard). * „Mulți Îl socot deștept pe omul bine Îmbrăcat, oricît de neghiob ar fi.” (Johan Oxenstiern) Probabil pentru faptul că „aparențele” ne solicită
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
am Înțeles În măsura În care am fi dorit mesajul interlocutorului, alteori, dimpotrivă, trăim satisfacția faptului de a vedea că prin Înțelesul nostru am Îmbogățit registrul semantic al gîndirii interlocutorului. * „Ah, ce ușor ne lăsăm convinși de persoanele pe care le iubim!” (Molière) „Afectivitatea” are, Într-adevăr, această particularitate aparte: cu cît este mai crescută În raport cu cineva, În sens pozitiv sau unul negativ, cu atît ea ne unilateralizează judecata, făcînd-o să susțină doar un anumit tip de argumente, sau să fie sensibilă pentru receptarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și de rău, credincios principiului că buna etică gnostică este inversul celei promulgate de îngerii trișori - ei înșiși trădați prin ratarea lumii apărute datorită eforturilor lor —; este vorba de aruncarea peste bord a imperativelor sociale de fidelitate, de monogamie, de afectivitate chiar, pentru a te dedica ascezei în cheltuire. Dar, ca orice spirit indiferent, el adaugă că asceza care refuză folosirea trupului este echivalentă cu cea a epuizării. III VALENTIN și „semințele de elecțiune” Elogiul pneumaticilor. Cum este împărțită grația divină
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Așa cum subliniază însă multe autoare feministe, este o analogie artificială, distorsionată, dintre existența și coabitarea ființelor umane, fie și într-o etapă istorică primitivă, și existența și coabitarea statelor în relațiile internaționale. În starea de natură nu există relații de afectivitate, de grijă, nu există ființe dependente unele de altele, nu există ființe care cooperează, ci doar indivizi autonomi care resimt amenințarea suprimării din partea oricărui alt individ autonom mai puternic, asemenea statelor în sistemul internațional. Nu există femei, nu există copii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să fie acceptat ca membru al grupului respectiv de muncă. 1.2. Legăturile psihologiei muncii cu celelalte ramuri ale psihologiei și cu alte științe Productivitatea muncii este influențată de întreaga personalitate a omului: gândire, deprinderi, temperament, caracter, spirit de observație, afectivitate etc. În cercetările sale, specialistul în psihologia muncii se bazează pe noțiunile pe care i le furnizează psihologia generală. Psihologia muncii are strânse legături și cu alte ramuri ale psihologiei, în primul rând cu psihologia copilului și psihologia pedagogică. Psihologia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fizico-mecanice și energetice; Componenta motorie își pierde treptat caracterul de continuitate, devenind o înlănțuire de răspunsuri intermitente care solicită o atenție concentrată și distributivă; Cresc exigențele din sfera senzorială, perceptuală, cognitivă; Crește ponderea factorilor de personalitate (motivații, aspirații, interese, atitudini, afectivitate, etc.); Crește ponderea muncii complexe, superior calificate concomitent cu restrângerea muncii simple, monotone, lipsite de interes; Concentrarea tehnologică crescută poate genera un sindrom de izolare, afectând calitatea și frecvența relațiilor interumane. Interfața utilizator - loc de muncă. În interacțiunile de acest
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
orice patimă de la tine. (Psihologii au relevat de mult faptul că patima reprezintă o „boală a judecății”, o „criză a gândirii”, o „stare de slăbiciune” În care inteligenței nu-i rămâne decât rolul de a „justifica patima”.) „Pasiunea reprezintă pentru afectivitate ceea ce ideea obsesivă este pentru gândire.” (Th. Ribot) Cine consimte ușor rareori Își ține cuvântul. (Naivitatea credulului Îl face să fie ușor influențabil În opiniile sale. Nu te poți baza pe el și nici pe cine a mințit adesea: ambii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
interior atunci când altcineva Îl lezează În ceea ce el numește „onoarea” sa. Μ Conștiința, care raportează totul la ideea de responsabilitate, individuală sau socială, este creatoare de luciditate. Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sunt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sunt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sunt, de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrânare, blocare sau amânare, dar tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctive/primare sau dorințelor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
satului, în diferite anotimpuri și ipostaze. Într-o reprezentare plastică personală, poetul schițează peisaje sau momente, notând senzații vizuale, auditive, constatări imediate cu o rostire metaforică, alegorizantă, care creează imagini insolite, dinamice, fără implicare sentimentală sau meditativă. Mai impregnate de afectivitate sunt poeziile din ciclul Inventar sentimental. Într-o stare de intensă așteptare, timpul se deformează, natura pare înțesată cu semnale, tensiunea erotică devine halucinatorie, exacerbând starea personajelor lirice. În general, o modificare a raporturilor firești dintre lucruri și fenomene apare
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
mare în următoarele volume - Cireș amar (1967), Călător fără vâlvă (1969) -, în care sunt consemnate de multe ori simple gânduri, dispoziții, cugetări fără vreo relevanță deosebită - aspirația spre o existență echilibrată, calmă, armonioasă, senină, netulburată de excese de luciditate sau afectivitate, extazieri în fața naturii, a forței vitale pure, eterne, dar și umbrite meditații despre îmbătrânire și moarte, cu rostiri înțelepte și eticiste despre imuabilitatea condiției umane și imposibilitatea comunicării esențiale între indivizi, despre neîncrederea în divinitate și în viața de dincolo
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
Nicolae Manolescu) poetul „cultivă stările tulburi, anxioase, vagul sufletesc și și-a pus la punct un stil interogativ din care nu lipsesc aluziile livrești (Iov, Robinson, Clitemnestra, Hamlet, Pandora).” Sigur este faptul că scriitorul își cenzurează drastic orice fior emoțional, afectivitatea fiind sancționată de reflexivitate. Dacă nu e neapărat un cerebral, H. este în orice caz un sentimental bine temperat care, cultivând o metaforă concentrată, lasă uneori impresia de obscuritate. Comentatorii, vorbind despre temele esențiale ale liricii sale - căutarea și arderea
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
Înțelegând să-și trăiască viața așa cum le poruncește firea, sunt totuși departe de a fi ușuratici, deșănțați, perverși și decăzuți moral. Dimpotrivă, sub aparenta lor dezordine morală se ascunde o candoare ultragiată de împrejurări nefaste. Sunt sinceri, sunt capabili de afectivitate intensă, se socotesc îndreptățiți să trăiască după îndemnurile lăuntrice, cuprinși cum sunt de o „inocentă și sfântă imoralitate” ( G. Călinescu). Chira Chiralina istorisește destinul tragic al unor ființe care au dorit să spargă normele și convențiile sociale, să scape de
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
dezvoltării familiei fără comparații în timp, deci fără aportul istoriei. Este superfluă evidențierea intersecțiilor dintre sociologia familiei și psihologia socială deoarece în calitatea ei de microsociologie aceasta se suprapune aproape în totalitate cu psihologia socială. Statusurile și rolurile din familie, afectivitatea și cooperarea, tensiunile și strategiile lor de rezolvare, socializarea și educația, realitatea de ansamblu a grupului familial constituie obiect de explorare deopotrivă pentru psihologia socială, cât și pentru sociologia familiei. La fel, problemele legate de alegerea partenerului. Ideal ar fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să îndeplinească muncile ce se cer. Familia este un context propice pentru socializarea copiilor - aproape universal -, fiind înzestrată cu mijloace eficiente de control și cunoscând bine personalitatea copiilor. e) Ființa umană are nevoie de hrană și îmbrăcăminte, dar și de afectivitate și protecție. Simțim nevoia de a fi printre acei semeni ai noștri care ne oferă căldură sufletească, ajutor în momentele dificile ale vieții, confort psihospiritual. Deși și alte genuri de grupuri sociale îndeplinesc astfel de cerințe, familia este mediul ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre respectivele tipuri și industrializare, modernizare, structuri sociale și politice. El susține că evoluția către o familie nucleară bazată pe nevoi emoțional-expresive se datorează și unei înclinații cumva naturale a indivizilor de a-și aranja un spațiu intim saturat de afectivitate, tendință ce a fost conștientizată de către ei. Este ceea ce în studiile de specialitate se numește ipoteza factorului ideologic, respectiv concepția indivizilor că familia nucleară întemeiată pe sentimente pozitive este formula maritală cea mai dezirabilă. Importanța compatibilității emoționale în alegerea partenerului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acest spirit, violența familială poate fi considerată o cauză directă a divorțului, dar și o variabilă intermediară, în sensul că ea cumulează efectele unor factori sociali și psihologici (situație materială precară, incompatibilitate de statut educațional, consum de alcool, lipsă de afectivitate, mentalitate de dominanță etc.), fiind rezultatul unor grave neînțelegeri pe care le întreține și le amplifică. Într-adevăr, un număr impresionant de studii arată că majoritatea bărbaților care își bat nevestele consumă și abuzează de alcool. Consumul exagerat de alcool
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
macrosociale care au făcut ca individul să devină potențial independent de familie. S-au modificat, altfel spus, funcțiile și natura familiei: socializarea și educația sunt asigurate acum de instituții publice, la fel și sănătatea. Chiar funcția de suport emoțional și afectivitate este, într-o oarecare măsură, substituibilă de grupurile de similaritate (peer group), de prieteni, de colegi. Să nu mai vorbim de faptul că în condițiile în care cele necesare traiului nu se mai produc în gospodărie, ci sunt cumpărate pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
formarea unor atitudini față de familie și muncă. Mai ales în cazul în care copilul rămas cu mama este băiat, poate apărea fenomenul de supraprotecție maternă. Chiar dacă nu din motive freudiene, femeia rămasă singură cu băiatul își revarsă toată dragostea și afectivitatea asupra lui, crescându-l într-un gen de seră, cu obligații casnice minimale. Ea are un astfel de comportament și datorită faptului că se ferește să fie acuzată de fostul soț, de rudele acestuia, de propriile rude, de cunoscuți și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modalitate eficientă de a minimiza efectele divorțului. Divorțul are în general consecințe negative asupra părinților celor care divorțează. Aceasta din mai multe motive: se perturbă relațiile bunici-nepoți, relații în care se investește și de o parte și de alta multă afectivitate; în special în cazul femeii rămase singură cu copii, părinții trebuie să o ajute material; în măsura în care divorțul este văzut ca un eșec, părinții celor divorțați suferă și din cauza presiunii psihologice a rudelor și cunoștințelor. În comunitățile rurale sau în cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
realitate”, o conștientizare a situației, membrii familiei dându-și seama că sunt pe un nou teritoriu. Acest stadiu înseamnă o serioasă analiză a propriilor sentimente din partea soților (ce au pierdut și ce au câștigat prin noul mariaj), a trăirilor și afectivităților partenerului și copiilor. Devine conștientă și acută nevoia de acomodare reciprocă. Chiar dacă nu conștientizează în același grad nevoia adaptării la noua situație și chiar dacă nu ajung să-și iubească părintele vitreg, copiii încep să vadă și beneficiile pe care acesta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
schimbat radical, dar există diferențe de gen în conținutul geloziei: bărbații sunt mai sensibili la implicarea soției într-o relație sexuală, femeile sunt îngrijorate mai mult ca nu cumva soțul să fie prins în țesătura unor relații mai complexe de afectivitate (White, 1981). De ce oare infidelitatea și gelozia determină reacții atât de puternice din partea celuilalt partener? Un prim răspuns este localizabil în teama de a nu-și pierde tovarășul de viață și bunurile lui (biologice, psihologice, sociale, economice). Explicația mai profundă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1998) și Recviem pentru secolul meu (2003). A mai folosit pseudonimul Ioan Grunz. Prima carte a lui R., La țărmul grânelor (1988), cuprinde poezii marcate de o notă de vitalitate, învăluite într-o atmosferă senină, vrând să sugereze consonanța dintre afectivitate și natură. Poetul optează consecvent pentru tiparele prozodice de sorginte clasică, păstrând muzicalitatea versurilor, necesară exprimării sentimentelor de optimism, tandrețe, melancolie. Este o lirică solară, cu mult vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
ar putea distinge între funcțiile lor pentru indivizi și funcțiile pentru societate. Din perspectiva individului, grupurile sunt importante pentru că (vezi Paulus, 1989): a) prin grupuri ne satisfacem importante nevoi psihosociale, cum sunt aceea de a primi și oferi atenție și afectivitate și aceea de a ne confirma și exercita sentimentul de „a aparține la”. Grupurile constituie într-un fel antidotul la anonimat și singurătate; b) grupurile ne ajută să atingem scopuri pe care greu le-am putea realiza ca simpli indivizi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]