55,287 matches
-
turnători am aproximativ aceeași părere. Dacă se dovedește că au făcut porcării, în această calitate, nu le poți interzice decît eventual moral să-și facă meseria de ziariști. Pentru că nici unul dintre ei n-a semnat vreo declarație în care au afirmat că n-au făcut poliție politică, spre deosebire de politicieni și de funcționarii de stat. După părerea mea, un ziarist dat în vileag că a fost informator se trezește în fața riscului de a-și pierde credibilitatea. Dacă rămîne fără ea, oricum dispare
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
unor savanți străini de talia unui Marouzeau sau Carcopino. Cu alte cuvinte, în scurtă vreme s-a făcut în domeniul filologiei clasice saltul în Europa. Mai menționez că Revista Clasică era deschisă tineretului și că atunci au început să se afirme viitoare personalități precum Dionisie Pippidi și Valentin Georgescu. A intervenit cezura produsă de instaurarea comunismului și abia în timpul destinderii hrușcioviene tradiția a putut fi restabilită prin apariția revistei Studii Clasice care, pe drept cuvânt, s-a impus în lumea academică
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
a crescut fiind udată cu sânge de martiri. Creștinii au adoptat expresia martir, în sensul de mărturie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați, care s-au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Creștinii bogați își pierdeau averile și libertatea și erau puși la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și găsite, dincolo de încercarea vigilenței organizatorilor de către ziariști naivi (de parcă asta ar fi problema, subiectele!) se întinde un continent al complicităților, hoțiilor și escrocheriei. Din câte am reușit să aflu în câțiva ani de observare relativ atentă a sistemului, pot afirma cu mâna pe inimă că bacalaureatul românesc e o acțiune perfect organizată, admirabil condusă și încheiată, ca-n Caragiale, undeva între Lanțul slăbiciunilor și "Pupat toți Piața Endependenți". Prin urmare, ministrul Hărdău poate să-și ia liniștit vacanța, pentru că nu
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
Gheorghe Grigurcu S-a afirmat în legătură cu Mircea Ivănescu - și nu fără dreptate pînă la un punct - că-și personalizează poezia, o aduce pe albia "bibliografismului" sau a "personismului" (conceptul lui O^Hara), scriind despre sine ca despre un om concret, tratîndu-și prietenii și cunoștințele drept
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
și tranformarea lui în conturul grafic al unui spațiu gol, în ipostaza perceptibilă a spațiului în sine, echivalentul păsării în văzduh a lui Constantin Brâncuși. Numai că în vreme ce Brâncuși desubstanțializează obiectul spre a-i păstra calitatea absolută și a-i afirma esența, suprimînd, în speță, morfologia particulară a păsării pentru a detașa axiomatic ideea de zbor, Max Dumitraș rupe orice legătură cu formele preexistente, suspendă orice posibil reper exterior și, printr-o acrobație surprinzătoare a enunțului plastic, remodelează neantul, face vizibil
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
universul aromânesc, de larg interes pentru diverse categorii de cercetători, de la lingviști și filologi până la istorici, sociologi, antropologi. Lecția 25, Oamini armâni cu anami, reliefează, în acest sens, în subtext, relația de profunzime dintre cultura (daco-)română și spiritualitatea aromânească, afirmată în cele mai variate domenii, mai ales în spațiul românesc, ca o contribuție majoră la dezvoltarea pe coordonate europene a latinității răsăritene. Pentru cine citește antologia de versuri semnate de Constantin Belimace, George Murnu, Nuși Tulliu, Kira Iorgoveanu etc. (vezi
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
ascultare înseamnă să lași interlocutorul să termine ceea ce vrea să spună, să nu se năpustească în a răspunde, cu atât mai puțin în a promite, ori să privească pătrunzător la fața celui care vorbește, fiind precaut cu ceea ce el însuși afirmă. Mi s-a părut totuși atins de o oarecare reticență și neîncredere. Ca un fruct amar al vârstei și experienței. Ori ca un ochi drept al prudenței. Aș fi vrut să-i spun că de multe ori neîncrederea se transformă
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
decibeli care avea succes. Versurile sale, care nu țipau, nu răcneau, nu-și sfîșiau veșmîntul în melodramatice poze și nici nu executau salturi mortale pe trapezul "filosofemelor", pot fi legate mai curînd de o altă zonă a poeziei noastre actuale, afirmată cu oarecare întîrziere și rămasă (sperăm că provizoriu) în umbra "vîrfurilor" selectate inițial, de la M. Ivănescu la Nora Iuga și C. Abăluță. Eul auctorial nu are la aceștia tentația excepționalului. Se află în cauză un om obinuit, care se recomandă
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
corespondenți ai revistei ne povestesc cum a fost Târgul. "O fi altceva, dar nu e musai ceva mai bun", zice Elena Vlădăreanu, nostalgică după anii "de glorie" ai Bookarest. Nu a fost o întâlnire de salon, ci un biznis oarecare", afirmă, fără să clipească, Constantin Vică. Iar George Onofrei și Florin Lăzărescu sunt atât de preocupați de evenimentul "Generația așteptată", semi-ratat, încât celelalte manifestări de la Bookfest se încețoșează până la dispariție. Ne-am fi așteptat la o mai mare obiectivitate din partea unora
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
retorică îl face greu de suportat. Și totuși, I. Negoițescu l-a considerat pe Iorga funciarmente un dramaturg, în fondul originar al personalității sale: "Concepând istoria ca teatru, Iorga impune elementelor ei caracteristice să fie integrate într-o construcție dinamică" - afirmă criticul în sinteza sa din 1991. În viziunea sa grandioasă, Iorga înfățișează "tragedia acestui neam omenesc", desfășurată în scene, acte și conflicte, susținute de personaje fabuloase. Lui I. Negoițescu nu-i place memorialistica din O viață de om sau din
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Domnule Stelian Tănase, vă rog să-mi răspundeți punctual, în calitatea Dvs. de cercetător "vârât în arhive" (cum sunteți menționat în ultimul Jurnal al Dnei M. Lovinescu) întâi, de ce nu ați solicitat niciodată la CNSAS dosarul tatălui meu, preferând să afirmați repetate acuze, fără a fi susținute de documente sau probe scrise? Apoi, vă solicit să faceți publice - dacă există - următoarele probe: 1) numărul de dosar al tatălui meu în care se regăsesc acuzele Dvs.; 2) documentele aferente, numărul filei sau
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
așa cum cade bine unui ortodox, în agape, în iubire paulinică pentru Text. Pentru felul în care acesta este scris și exprimat. Și mai ales pentru adevărul conținut". Se întrevede, precum un background, prezența divinului, inepuizabil motiv al unei laude, așa cum afirma Sfîntul Augustin: "Dacă cele create sînt atît de frumoase, cu atît mai frumos va fi Creatorul lor". Cuvîntul înfățișează însă o ambiguitate. Dacă talentul depinde de inspirație iar aceasta reprezintă un dar al Duhului Sfînt, nu mai puțin cuvîntul poate
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
de hârtii al sinistrei instituții au fost niște banale documente de serviciu. Mai mult, că la fel ar fi procedat și Traian Băsescu, pe vremea când era comandant de vas. În fine, într-un acces de furie și disperare, a afirmat, megalomanic, că toți angajații din vremea statului comunist, adică vreo opt milioane de inși, au colaborat cu Securitatea. Nu pot vorbi în numele celorlalți șapte milioane nouă sute nouăzeci și nouă de mii nouă sute nouăzeci și nouă, dar eu unul n-am
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală nu poate să nu apară ca o mărturie a continuității culturii vinului în istoria românească. E ceea ce a afirmat Hasdeu, într-un studiu din 1874 - Originile viniculturei la români. Explicând etimologia termenilor viticoli, filologul constata că "porțiunea cea mai esențială a terminologiei noastre vinicole este tot ce poate fi mai latin". Hasdeu compara terminologia viticolă cu cea agrară, și
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
și un Laertes (Michael Redgrave) se duelau. O luptă care a fost - nu eu zic asta, ci eroina acestui articol - una dintre cele mai scurte din tot șirul de puneri în scenă ale piesei. La finalul acesteia, parcă, Olivier a afirmat ceva ce avea mari șanse la acea vreme să fie o minciună: "O mare actriță tocmai s-a născut". Se știe, era vorba de Vanessa Redgrave, iar ceea ce v-am povestit reprezintă a mai cunoscută anecdotă despre ea. Mai puțini
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
de care dispune... Dar ceea ce ar părea o fanfaronadă, un pitoresc spectacol de capă și spadă se arată a fi stratul superficial (costumația) unei pe cît de interesante pe atît de perseverente acțiuni critice. Infatigabilul Marin Mincu are dreptate să afirme despre sine cel puțin că nu dezertează "nici o clipă de la veghea critică". Pururi prezent pe terenul de joc al actualității, e un comentator în stilul d-sale febril, prevăzut cu ascuțișuri de sabie, al subiectelor acesteia, de la cele mai recente
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
România, si anume sistemul privat de educație. Nu le-a fost ușor, mai ales că au fost nevoiți să sacrifice timpul petrecut cu familia și o parte din banii economisiți de-o viață, însă rezultatele au fost uimitoare și putem afirmă în prezent că aceștia au reușit să schimbe radical “față” sistemului educațional din România. O astfel de tânăra mama, care a riscat totul pentru a le oferi propriilor copii, dar și altor câteva sute de copii, o educatie aleasă, după
Investițiile în sistemul de educație, afacerea viitorului pentru tinerii părinți din România [Corola-blog/BlogPost/94277_a_95569]
-
folosirea metodei și a materialelor în centrul educațional propriu și în orice altă locație frecventata de copii din zona alocată”, declară Ștefania Filip, coordonatorul Helen Doron English pentru zona de Sud-Est. În cât timp de la investiție se simt rezultatele? Antreprenorul afirmă că, în funcție de cheltuielile operaționale, un centru educațional Helen Doron English începe să genereze profit după o perioada cuprinsă între 6 luni și un an. “Pentru mine, adevărata creștere a venit în al doilea an școlar, iar tendința s-a menținut
Investițiile în sistemul de educație, afacerea viitorului pentru tinerii părinți din România [Corola-blog/BlogPost/94277_a_95569]
-
Mac Brazel a descoperit un obiect ciudat întins pe un teren din apropierea orașului Roswell, New Mexico, în anul 1947. Câțiva ani mai tarziu, acest incident a fost făcut cunoscut sub numele de Cazul Roswell de către susținătorii acestei teorii. Ei au afirmat că resturile obiectului neidentificat au fost mutate într-un loc secret, numit Area 51, aflat într-o bază militară secretă din Nevada. Conform teoriei, în Area 51 se fac autopsii pe cadavre ale extratereștrilor care ne vizitează planetă, insă sfârșesc
Furtună STRANIE deasupra zonei ultrasecrete AREA 51 [Corola-blog/BlogPost/94302_a_95594]
-
se dorește un fel de Robespierre al tranziției băsiste care consideră că are misiunea să ghilotineze printr-o judecată sumară de-a valma, vinovați, nemernici, și oameni de bună credință și valoroși în profesiunea lor nobilă - aceea de medic. (Degeaba afirmă Tolontan Cătălin că l-a admirat pe Băsescul până la un moment dat. Fenomenul ”nașul în suflet” este atestat documentar. În această ordine de idei, degeaba spun niște Săftoiu Adriana sau Blaga Vasile și alții ca ei că nu mai au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
este menirea jurnalismului, considerând că este un ales de destin să împartă dreptatea în stânga și în dreapta. Și așteptând aplauze, glorie și respect. De ce nu, chiar și o statuie. Așadar, consideră că scrie istorie. Că o face. Că o determină, chiar dacă afirmă că menirea lui nu este aceea de a schimba societatea. (Ceea ce este o contradicție în termeni. Pentru că adevăratul jurnalist de investigare pune în circulație informațiile ascunse, fenomenele ținute secrete, dar care alterează buna funcționare a mecanismului. Așadar, făcându-le publice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
ne-ar dezvălui incomparabil mai multe și ar fi un instrument pentru a explica - totuși! - lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Cum am încercat să sugerăm mai sus, nu. Sau prea puțin. De aici și dificultatea de a vorbi astăzi despre un dialog real în societatea românească și o prezență pe măsură a Ortodoxiei în spațiul public. Laicatul rămâne deocamdată statistic... - afirmă și susține, cu multă sinceritate și seriozitate, Domnul Dan Dungaciu. Material întocmit, realizat și redactat de Dr. Stelian Gomboș
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
noastră nu a militat și nu militează pentru interzicerea avortului în România, domnia sa a ales să nu dea pe post această declarație”, explică Alexandra Nadane de la Studenți pentru viață. În cadrul aceluiași reportaj despre Marșul pentru viață, jurnalista Pro TV a afirmat că la eveniment au foste prezente două tabere, una pro și alta anti-avort, jandarmii fiind prezenți acolo nu pentru că așa le cer noile reglementări de organizare a manifestațiilor publice, ci pentru a împiedica un conflict latent între așa-zisele tabere
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]