5,319 matches
-
încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. (...) ... ... 20. Codul de procedură penală Articolul 5 Aflarea adevărului (1) Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. (…) Articolul 285 Obiectul urmăririi penale (1) Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
alin. (4) și (10) din Codul de procedură penală. În acest sens, prin decizia menționată, paragrafele 18-20, Curtea a reținut că efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert [art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală], având în vedere că procesul penal este acea activitate reglementată de lege și desfășurată de organele judiciare, de părți și de celelalte
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
expertize și atunci când, deși raportul de constatare nu este contestat, față de complexitatea cauzei, organul judiciar apreciază că este necesară întocmirea unui raport de expertiză. Așa fiind, ceea ce guvernează necesitatea solicitării opiniei unui expert este principiul referitor la aflarea adevărului, consacrat de prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căruia organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
fiind, ceea ce guvernează necesitatea solicitării opiniei unui expert este principiul referitor la aflarea adevărului, consacrat de prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căruia organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, rapoartele de constatare sunt mijloace
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
sunt mijloace de probă prin care se obține o probă care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. Or, în acord cu prevederile art. 100 alin. (3) din Codul de procedură penală, cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
persoana suspectului/inculpatului. Totodată, lăsarea de către legiuitor la aprecierea organelor judiciare a necesității dispunerii efectuării unei noi expertize, după finalizarea raportului de constatare, reprezintă o aplicare a rolului activ pe care acestea îl au în cadrul procesului penal, în scopul aflării adevărului, astfel cum acesta este reglementat de prevederile art. 5 din Codul de procedură penală, și nu o manieră de a încălca, prin dispozițiile de lege criticate, principiul legalității și standardele calității legii, consacrate de dispozițiile art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
răspundere obiectivă a statului, raportată la rezultatul în sine al procedurii judiciare penale; prezenta relevanță foarte mare comportamentul onest al inculpatului în cadrul procesului penal, deoarece nu avea dreptul la despăgubiri persoana care a stânjenit ori a încercat să stânjenească aflarea adevărului. În reglementarea actuală, legiuitorul și practicienii, interpretările oficiale și cele neoficiale se învârt în jurul noțiunii de privare nelegală de libertate, pe care trebuie să o aibă în vedere instanța civilă după ce o constată o instanță penală, și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
vătămate la repararea pagubei suferite ca urmare a unei disfuncții de orice natură a sistemului judiciar. Evident, această răspundere poate fi limitată doar în cazul în care prin faptele sale persoana supusă măsurii a împiedicat/stânjenit ori a încercat să împiedice/stânjenească aflarea adevărului, îngreunând/distorsionând activitatea organelor judiciare, sau a avut o conduită reprobabilă în contextul desfășurării procesului penal. Principiul fundamental care stă la baza răspunderii civile delictuale, conform căruia orice acțiune sau inacțiune ce conduce la cauzarea în mod culpabil a unui
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
penală. Trebuie decelat momentul la care se poate aprecia că denunțul formulat de inculpat a fost efectiv util organelor de urmărire penală pentru descoperirea și investigarea unor infracțiuni, respectiv dacă acesta a furnizat informații sau date cu caracter determinant pentru aflarea adevărului, astfel încât partea să poată beneficia de dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată. În actuala reglementare, începerea urmăririi penale, conform art. 305 din Codul de procedură penală, are un caracter cvasiautomat în acele situații
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
beneficiu să fie condiționată de strategia procurorului cu privire la modul de conducere a urmăririi penale în cauza în care a fost formulat denunțul, și nu de contribuția efectivă a persoanei care l-a formulat. În concluzie, caracterul determinant pentru aflarea adevărului al contribuției denunțătorului trebuie să rezulte din probele administrate în cauză, probe care trebuie să conducă cel puțin la o „bănuială rezonabilă“ că o altă persoană a săvârșit infracțiunea gravă care face obiectul cercetării, fiind astfel necesar să se
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
de mai jos au următorul înțeles: a) martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situații: 1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, și prin declarațiile sale furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni; (...) ... ... Art. 19: Persoana care are calitatea de martor, în sensul art.
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
de motive, Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor reprezintă un instrument eficient pentru combaterea infracțiunilor grave, prin determinarea persoanelor care dețin informații sau date cu caracter determinant referitoare la săvârșirea unor infracțiuni să le furnizeze organelor judiciare, contribuind astfel la aflarea adevărului în acest tip de cauze, iar dispozițiile art. 19 se constituie într-un mecanism eficient scopului urmărit. În considerentele Deciziei nr. 3/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 145/2018. Toți mistreții care sunt vânați și pe care se realizează supravegherea activă pentru pesta porcină africană sunt păstrați, în mod obligatoriu, în condiții igienice în spațiile destinate acestora, până la aflarea rezultatului buletinului de analiză. Notificarea suspiciunii, respectiv a confirmării focarelor de PPA se realizează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare
ORDIN nr. 73 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255642]
-
interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2.523 din Codul civil, trebuia beneficiarul să cunoască drepturile financiare cuvenite, cu consecința curgerii termenului de prescripție a dreptului material la acțiune împotriva sa, în condițiile în care acesta nu a efectuat demersuri în vederea aflării conținutului Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor de diurnă, cazare și hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004), act
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
24. Însă, spre deosebire de precedenta sesizare din mecanismul aprioric de unificare, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov își circumscrie demersul de unificare a posteriori unei situații factuale prestabilite, în care reclamanții nu au efectuat demersuri în vederea aflării conținutului Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004. ... 25. Întrucât condiția existenței unei probleme de drept care să necesite intervenția instanței supreme, iar nu a unei chestiuni de aplicare a legii reprezintă o condiție de admisibilitate comună ambelor mecanisme de unificare a jurisprudenței
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
art. 2.523 din Codul civil, s-a considerat că beneficiarul trebuia să cunoască drepturile financiare cuvenite, cu consecința curgerii termenului de prescripție a dreptului material la acțiune împotriva sa, în condițiile în care acesta nu a efectuat demersuri în vederea aflării conținutului Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004, act normativ ce are caracter militar, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și necomunicat pe nicio altă cale beneficiarilor drepturilor, dar la a cărui existență s-a făcut trimitere în anumite acte legislative
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
aplicabilitatea dispozițiilor art. 2.523 din Codul civil, anume dacă beneficiarul trebuia să cunoască drepturile financiare cuvenite, cu consecința curgerii termenului de prescripție a dreptului material la acțiune împotriva sa, în condițiile în care acesta nu a efectuat demersuri în vederea aflării conținutului Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004, act normativ cu caracter militar, nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și necomunicat pe nicio altă cale beneficiarilor drepturilor, dar la a cărui existență s-a făcut trimitere în anumite acte legislative publicate
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2.523 din Codul civil, trebuia beneficiarul să cunoască drepturile financiare cuvenite, cu consecința curgerii termenului de prescripție a dreptului material la acțiune împotriva sa, în condițiile în care acesta nu a efectuat demersuri în vederea aflării conținutului Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor de diurnă, cazare și hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare, act normativ ce are caracter militar, nepublicat în
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
atac. ... 20. De asemenea, Curtea a constatat că reglementarea de către legiuitor, alături de judecata în primă instanță și de calea ordinară de atac a apelului, a căilor extraordinare de atac echivalează cu asigurarea unor garanții procesuale suplimentare în scopul aflării adevărului, principiu al aplicării legii procesual penale prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. ... 21. Totodată, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 21 septembrie 2016
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
sfera elementului material, aspect ce conduce și la o discriminare în raport cu tratamentul aplicabil în materie penală unde persoanele acuzate de conflict de interese se bucură de toate garanțiile constituționale privind procesul penal, respectiv principiile prezumției de nevinovăție și aflării adevărului, ce presupun administrarea probelor în ceea ce privește învinuirile aduse; (iv) în raport cu normele comune de drept civil, sunt utilizate concepte juridice obscure, neclarificate și care nu beneficiază de o definiție legală anterioară, care să îndeplinească cerințele de
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
și absolvirea unor cursuri de specialitate (pentru care a depus dovezi la dosarul de înscriere) au o importanță mult mai relevantă decât schimbarea domiciliului cu câteva luni înainte de publicarea posturilor în Monitorul Oficial al României sau chiar la momentul aflării datelor despre concurs. ... ... 4. Apărările formulate în recurs Intimatul-pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală. ... 5. Răspunsul la întâmpinare Prin răspunsul la întâmpinare, recurenta-reclamantă a
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
de drept. Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei în data de 10.02.2021 reclamantul a solicitat ca instanța să solicite relații Guvernului României, MAI și Ministerului Sănătății, pentru judecarea cu celeritate a cererii de suspendare, a admisibilității acesteia și aflarea adevărului în cauza dedusă judecății, în sensul de a preciza pârâtul Guvernul României dacă România, prin Președinte sau Guvern, a emis în starea de alertă o notificare prin care să informeze Secretariatul General al Consiliului Europei că derogă de la
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
în cursul judecății, înainte de pronunțarea unei hotărâri penale. ... 6. Judecătoria Miercurea-Ciuc apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că obiectul juridic principal al infracțiunii de mărturie mincinoasă este format din relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și aflarea adevărului, iar obiectul juridic secundar constă în relațiile sociale referitoare la drepturile și interesele legitime ale persoanelor în contextul înfăptuirii justiției și al aflării adevărului. Așa fiind, rațiunea pentru care legiuitorul nu a stipulat printre cauzele de nepedepsire și ipoteza
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
principal al infracțiunii de mărturie mincinoasă este format din relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și aflarea adevărului, iar obiectul juridic secundar constă în relațiile sociale referitoare la drepturile și interesele legitime ale persoanelor în contextul înfăptuirii justiției și al aflării adevărului. Așa fiind, rațiunea pentru care legiuitorul nu a stipulat printre cauzele de nepedepsire și ipoteza în care se află autorul excepției de neconstituționalitate, aceea a retractării mărturiei mincinoase în cursul judecății unei cauze penale, este aceea că, în faza
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
și ipoteza în care se află autorul excepției de neconstituționalitate, aceea a retractării mărturiei mincinoase în cursul judecății unei cauze penale, este aceea că, în faza de urmărire penală, organul judiciar desfășoară o amplă activitate de strângere a probelor pentru aflarea adevărului, potrivit art. 5, art. 100 alin. (1), art. 306 și art. 309 din Codul de procedură penală, activitate care se poate desfășura în perioade lungi de timp. Astfel, prin raportare la faza urmăririi penale, sunt sancționate doar acele declarații
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]