1,817 matches
-
ar fi dorit mai mult fiecare și din pricină de sărăcie n-au putut avea, biciclete, triciclete și trotinete arse și încă fumegânde, leagăne de copii, clasoare de timbre ferfeniță și scăpate prin ce știe ce minune, păpuși de cârpe afumate și cauciuc și vinilin, schelete de paturi din fier ruginit și chiar în curs de topire, blidare și veselă afumate și făcută țăndări, blide de tablă pentru sărăntoci, saltele umezi și șiroind de apă, scârciumuri în curțile oamenilor ș.a. Multe
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
și încă fumegânde, leagăne de copii, clasoare de timbre ferfeniță și scăpate prin ce știe ce minune, păpuși de cârpe afumate și cauciuc și vinilin, schelete de paturi din fier ruginit și chiar în curs de topire, blidare și veselă afumate și făcută țăndări, blide de tablă pentru sărăntoci, saltele umezi și șiroind de apă, scârciumuri în curțile oamenilor ș.a. Multe lucruri pe care nu le-ai fi bănuit nici în ruptul capului că ar existat într-un sat ca al
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
palmele lor în ritmul muzicii, femeile începură și ele să țopăie pe lângă ei și dintrodată se dezlănțui o veselie ruptă din rai. Ia uite, domnule, mă gândii eu, ce face și muzica din om, mai ales după ce e un pic afumat! Acum să fie și domnul inginer Ionescu, ce i-ar mai înjura el că nu cântă și cântecele lui oltenești! Nu trecu mult și-l văzui printre acei jucători, se împleticea, era beat mort, imita și el acel joc ca
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
prea devreme De un ceva ce s-ar putea să fie Un șoarece umblând prin cursa. Am o tuse nervoasă Ascult pașii intrusului, Dute vinoul tensiunii în timpane țin ochii strânși - nu vreau să-i deschid în lumina de lapte afumat. Arunc o privire spre cer e sângeriu și bat în lemn încă o zi de calendar 14 ore trăiesc 6 dorm 4 ore lipsesc, cineva mă fură, sunt jefuit e gândul? imaginea ta pe pânză, pe cerceafuri? pernele de puf
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
DE DIMINEAȚĂM-am trezit brusc, prea devremeDe un ceva ce s-ar putea să fieUn șoarece umblând prin cursă.Am o tuse nervoasăAscult pașii intrusului,Dute vinoul tensiunii în timpanețin ochii strânși - nu vreau să-i deschidîn lumină de lapte afumat.Arunc o privire spre cere sângeriu și bat în lemnîncă o zi de calendar 14 ore trăiesc 6 dorm4 ore lipsesc, cineva mă fură, sunt jefuite gândul? imaginea ta pe pânză, pe cerceafuri?pernele de puf sunt calde încă..ce
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
să distrugă palatul, apoi să pornească în căutarea nepoțelului. Astfel că în noaptea următoare, undeva în creierii munților, se înălță un foc uriaș care mistui cu flăcările nemiloase frumusețe de palat. În câteva ore, din măreața construcție rămaseră doar zidurile afumate, gata să se prăbușească. Contele șterse în felul acesta orice amintire despre acel trecut când cu neamul său de dincolo de moarte ridicase aici, pe vârful acestui munte, o grandioasă construcție ca o cetate împărătească - loc de domnie pentru urmașii săi
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
-ne dragostea între patru ochi. Dimineața, pe 31 decembrie, am plecat la cumpărături, mai mult de dragul de a ne plimba prin mulțimea pestriță și gălăgioasă care forfotea peste tot cuprinsă de zbuciumul caracteristic sărbătorilor. - Vreau să cumpărăm struguri și pește afumat, am zis eu intrând în supermarket, pentru a mă asigura că dacă uit, își va aminti el. - Și cașcaval, citrice mai avem? a adăugat Ovidiu în timp ce priveam rafturile cu lactate. În cele din urmă am luat mai multe decât ne
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
și opinci. Am trecut apoi la bucătăria tradițională, unde erau expuse produse apetisante cărora cu greu le rezistam și pe care le doream în cămara mea. Am cumpărat cașcaval în coajă de brad, prăjituri de casă cu cremă, cârnați ardelenești afumați și cozonac cu nucă. Mai târziu, mi-am luat o geantă din piele de căprioară, o ie cu mâneci scurte și niște mărgele roșii din lemn de cireș. Ne vânturasem pe acolo vreo două ore, când Nicoleta m-a întrebat
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
praful vanităților s-ar putea alege o mână de perle, toata zbaterea valurilor mării n-ar fi zadarnica. Eternitatea ar avea “suficientă” îndreptățire să tulbure liniștea de moarte a lumii acesteia. ● Istoria sacra,un miraj, o viziune mistica, o oglindă afumata în care cu greu ne putem privi. Am fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Toți santem făcuți după chipul lui Dumnezeu. Câți însă și după asemănarea Să? Din nefericire, cănd luptăm împotriva râului și a întunericului din această
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
înainte de începerea slujbei. Din mijlocul curții, prin ochiul meu de copil, priveam mănăstirea scundă aproape dărmată, cu turlele sale greoaie, turtite și supărate pe cei ce nu le repară. Priveam la stâlpii și coloanele zăbrelite de dungi întunecate sau poate afumate. Unele colonete și arcade abia le percepeam din ce ne explica mama. Tot mama, apăsa uneori pe cuvinte să reținem despre această mănăstire, dacă cineva ne întreabă să vorbim despre aceasta. Mănăstirea a fost construită pe la 1637 de către Matei Basarab
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
pată" (Diamantul Nordului) "Galbena steauă fără lumină" (Nu e steluță) " Ce caută raza din ceruri venită, Din galbena steauă ce aleargă prin cer" (Cînd marea) Amprenta grea "a elementarității cosmice" apasă și asupra interioarelor din proza poetului: "Între acești muri afumați, plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de domino și de cadențata bătaie a unui orologiu de lemn, ardeau lămpi somnoroase răspândind dungi de galbenă lumină prin aerul apăsat"45. Astrul de veghe rămâne luna pală "epitet cheie al limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat în ureche că-i luăm oleacă sania. Călătorie sprîncenată! a zis omu'. Și ne-a făcut semn cu policarul afumat că-l găsim tot acolo. Craiu s-a cocoțat pe chelnă, apucînd hățurile, Cuciureanu a-ncălecat bidiviul, eu m-am lungit, cu gura deschisă, pe fundul săniei, pe cerul gurii se topeau fulgii cerului, i-ha, i-ha, i-ha, zburam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
caprine matcă pentru acordarea primei anuale (Reglementarea Consiliului nr. 2467/98/CEE); ==> să fie înscrisă în anexa I a Reglementării Comisiei nr. 2300/97, cu un număr de 1.449 mii stupi; ==> aplicarea pentru brânzeturile tradiționale tip Nasal, Brădet, Homorod, afumate etc. a prevederilor Deciziei 97/284/ CE și Directivei 92/47/CEE, privind regulile sanitare referitoare la condițiile de producere, caracteristicile produsului, modul de prezentare și comercializare; ==> recunoașterea teritoriului României ca zonă protejată de Cephalcia Iariciphila și Hypoxylon mammatum (Directivele
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Paris. Întreagul program de nutriție al dandysmului e conținut În aventura gastronomică a lui des Esseintes, de la cele mai sofisticat elaborate feluri de mâncare („supă de broască țestoasă, pâine de secară rusească, măsline răscoapte de Turcia, icre negre, butargă, caltaboși afumați de Frankfurt, vânaturi cu sos de culoarea miambalului și a cremei de ghete, sos de trufe” ș.a.m.d.) la cele frust sățioase, cerute de explozia unei sănătoase pofte de mâncare („supă din coadă de bou, onctuoasă și catifelată, grasă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu sos de culoarea miambalului și a cremei de ghete, sos de trufe” ș.a.m.d.) la cele frust sățioase, cerute de explozia unei sănătoase pofte de mâncare („supă din coadă de bou, onctuoasă și catifelată, grasă și consistentă”, batog afumat, rosbif cu mere sau o simplă felie de pâine cu ceapă) și până la dietele severe dictate de anorexie sau de un simplu stomac ulcerat. Nu doar diversitatea rafinată a bucatelor, ci și protocolul Îngurgitării acestora devine lege pentru dandysm. Catherine
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
existenței. Rimbaud invita poetul modern să viziteze nevăzutul, neauzitul, nepipăitul și nemirosibilul pentru a putea reinventa poezia. B., pornind din alt punct, vizitează cămările realului derizoriu, ungherele plictisului existențial, subteranele tristeții și ale eșecului, în fine, privește existența prin geamul afumat al unei delirante singurătăți. Reușește și el, în cele din urmă, să reinventeze poezia silind-o să coboare în micul infern al existenței curente. Dintr-o minus-vitalitate notorie, universul liric bacovian se hrănește cu lăcomie, ca să zicem astfel, extrăgând una
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
de atmosferă apăsătoare, dar plină de o stranie vitalitate, oricum, singura care se putea potrivi cu locuitorii acelei izbe uriașe. Suflul rusesc... Înăuntru, eram mirați de numărul și de asimetria ușilor care se deschideau spre încăperi cufundate într-o umbră afumată. Simțeam, aproape fizic, densitatea carnală a vieților care se amestecau acolo. Gavrilici trăia în pivnița pe care o împărțeau cu el trei familii. Fereastra îngustă a camerei sale se afla aproape de pământ și, cum venea primăvara, era astupată de buruieni
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cortina de fier. 6 Cămilele în viscol, gerurile care înghețau seva copacilor și făceau să le plesnească trunchiurile, mâinile înțepenite de frig ale Charlottei, care prindeau buștenii lungi zvârliți de pe un vagon... Astfel renăștea trecutul acela nemaipomenit în bucătăria noastră afumată, în lungile seri de iarnă. Dincolo de fereastra înzăpezită se întindeau unul dintre cele mai mari orașe ale Rusiei și câmpia cenușie a Volgăi, se înălțau clădirile-fortărețe ale arhitecturii staliniste. Și acolo, în mijlocul dezordinii unei cine interminabile și al norilor sidefii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ei și nu doar o „etapă rusească” înaintea întoarcerii în Franța - aveau pentru mine o tonalitate secretă, pe care ceilalți nu o deslușeau. Era un fel de nimb invizibil purtat de Charlotte în tot acel trecut reînviat în bucătăria noastră afumată. Îmi spuneam cu o mirare plină de admirație: „Femeia aceea care aștepta luni și luni de zile faimoasele bătăi ale ceasului de la trei dimineața, în fața ferestrei acoperite cu flori de gheață, femeia aceea era totuna cu ființa misterioasă și atât
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vârful sulițelor. Coborâți-mă repede... vin tătarii ! a strigat el a doua oară, dar copiii au luat-o la fugă spre sat, țipând: Tătarii... vin tătarii ! Au prins să bată clopotele de furtună. Oamenii apucau spre codru, ori Înșfăcau pari afumați la capăt, furcile, coasele și topoarele, gata de apărare. Pretutindeni s-auzeau țipetele copiilor și-ale femeilor: Tătarii!...vin tătarii!.. Și băteau mai tare III Tătarii năvăleau Într-o trâmbă lungă, și-n urma lor colburile urcau până-n Înălțimi, amestecate
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
aceea avea să se săvârșească probabil penultimul act al unei ere în care fusese adulat și apoi hulit și sfârșise prin a fi ignorat de aproape toți oamenii. Pe un perete se afla icoana Sfântului Augustin, o pictură veche și afumată, care căpăta parcă viață, însuflețită de luminile înșelătoare care o străbăteau. Podeaua din lemn negeluit era murdară și păstra numeroase urme de pași. Singurul artefact tehnologic din încăpere era monitorul unei sonde psi, care picura puțin albastru în semiîntunericul capelei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
al strămoșilor săi, cel în care ei și-au investit afecțiunea și numele. Tatăl prezentat ca strămoș, e prea de tot, totuși... Familia este coborâtoare din niște negustori din Bordeaux și Toulouse care s-au îmbogățit de pe urma comerțului cu pește afumat; se mai vorbește și despre niște posibili strămoși evrei portughezi, dar nimic sigur în această privință... Și totuși, în timpul călătoriei sale în Italia, în Germania, în Elveția, el își prezintă blazonul drept carte de vizită prestigioasă. Când moare, cum n-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
om vesel și mulțumit de sine mânca lobster și, pe de altă parte, fuma voluptuos. A venit Însă political correctness, care a spus că lucrul este incorect, de vreme ce procedura declasează imaginea societăților cultural alternative prin discriminare: ca o consecință, lobster-ul afumat exotic a dispărut de pe panouri (era apetisant, totuși...). Apoi s-au mai dat și alte legi privind scoaterea fumatului din spațiul public - la ora aceasta interdicția este extrem de strictă În Statele Unite, În New York nu se mai poate fuma decât În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
valorile noastre spirituale. SCRIERI: Anecdote populare, I-III, București, [1888]-1893; Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892; Omer întinerit, București, 1893; Proza, I-II, București, 1893-1894; Vorba de acasă, București, 1893; Teatru, I, București, 1894; Anecdote afumate, București, 1898; Predoslavia lui Ureche, București, 1898; Icoane vii, București, [1898]; Ce face beția, București, 1900; Ce face dracu, București, 1900; De necaz, București, 1900; Lângă pământ, București, 1901; Feigheală, București, [1902]; ed. (Vinovată?), București, 1922; Minunea vieții și cheia
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
V. A. Urechia, Alte anecdote populare, AAR, partea administrativă, t. XV, 1892-1893; M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Titu Maiorescu, „Mama soacră”. „Popa cel de treabă”, AAR, partea administrativă, t. XVII, 1894-1895; A. D. Xenopol, „Anecdote afumate”, F, 1889, 49; Chendi, Scrieri, III, 116-123, IV, 52-55; Nicolae Ch. Quintescu, „Anecdote populare”, AAR, partea administrativă, t. XXV, 1902-1903; S. Fl. Marian, „Minunea vieții și cheia lumii”, AAR, partea administrativă, t. XXV, 1902-1903; Ioan Bianu, „Introducere în literatura populară
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]