480 matches
-
martie 1942 legionarii au inițiat un nou atac terorist, proiectat a avea loc pe traseul București - Brașov (zona Valea Largă), însă și acesta a fost neutralizat de agenții S.S.I.. Aniversarea Unirii (1 decembrie 1942) la Biserica Patriarhiei a fost repartizată Agenturii I-a din Secția Contrainformații, care a instituit posturi fixe pentru a semnala „aglomerările suspecte” și eventuale manifestări ostile. La slujba religioasă de la Patriarhie din prima zi a anului 1943, Agenturile I-a și a II-a au antrenat în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1 decembrie 1942) la Biserica Patriarhiei a fost repartizată Agenturii I-a din Secția Contrainformații, care a instituit posturi fixe pentru a semnala „aglomerările suspecte” și eventuale manifestări ostile. La slujba religioasă de la Patriarhie din prima zi a anului 1943, Agenturile I-a și a II-a au antrenat în acțiunea de pază câte 20 de agenți fiecare, care trebuiau să identifice persoanele suspecte și să supravegheze balcoanele/ferestrele imobilelor de pe traseu; cei aflați în zona Patriarhiei au vegheat ca în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în zona Patriarhiei au vegheat ca în zonă să nu pătrundă decât cei cu invitații, iar suspecții să fie semnalați funcționarilor P.P.C., care să intervină pentru îndepărtarea acestora. Tradiționala sărbătoare de Bobotează (6 ianuarie 1943) a fost asigurată informativ de Agentura II-a din S.S.I., care a acționat cu trei echipe (25 agenți) sub conducerea șefului de echipă H. Stejaru. Agenții au circulat „prin spatele publicului” și au fost atenți la orice mișcare suspectă îndreptată asupra obiectivelor apărate. Un alt atentat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a acțiunilor anticomuniste și anihilării acestora. În acest sens, a fost înființată Direcția Generală a Siguranței Statului, în subordinea căreia se aflau 12 Inspectorate Regionale de Siguranță, iar acestea cuprindeau, în total, 40 de servicii, 85 de birouri și 365 agenturi informative. Directorul general al Poliției avea în coordonare 11 inspectori regionali (la București, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Târgu-Mureș, Sibiu și Timișoara) și doi subdirectori generali. Unul a coordonat Direcția Poliției Administrative și a Personalului, care avea în subordine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prim pas în adunarea, stocarea și utilizarea datelor de interes către un singur beneficiar, a reprezentat-o precizarea privind „încetarea activității de Siguranță a organelor Jandarmeriei și preluarea totală de către Inspectoratele Regionale de Siguranță, Servicii județene de Siguranță, Birouri și agenturi”, însă acest lucru trebuia aplicat atunci când instalarea și încadrarea structurilor va fi completă. Astfel, noile autorități aveau în vedere preluarea activității de siguranță pe teritoriul rural, care revenea, prin lege, Inspectoratului General al Jandarmeriei și exploatarea informativă în folosul propriu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dactilograf special cl. I-a I. Nestorescu). 2. Biroul 1 Social-Politic (șef grupă Z. Vasiliu): a) Subbiroul 1 Politic (șef echipă N. Policarie); b) Subbiroul 2 Muncitori (agent principal A. Ramură); c) Subbiroul 3 Presă (șef echipă V. Davila); d) Agentura „L”. 3. Biroul 2 Contraspionaj și Terorism (director Florin Becescu): a) Subbiroul 1 Legații; b) Subbiroul 2 Contraspionaj; c) Subbiroul 3 Servicii de informații străine (agent special Gh. Știrbuleț); d) Subbiroul 4 Terorism (agent principal V. Vlădeanu). 4. Biroul 3
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Rădulescu). 5. Biroul 4 Minorități, Iredente, Diverse (șef grupă P. Agronomu): a) Subbiroul 1 (șef echipă R. Hariton); b) Subbiroul 2 (agent special P. Vintilescu); c) Subbiroul 3 (șef grupă N. Preoțescu); d) Subbiroul 4 (agent special N. Călăuzu); e) Agentura „M” (agent principal Gh. Boteanu). 6. Biroul 5 Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
grupă N. Preoțescu); d) Subbiroul 4 (agent special N. Călăuzu); e) Agentura „M” (agent principal Gh. Boteanu). 6. Biroul 5 Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a Legații și Spionaj (șef grupă B. Dănilă); - funcționarii detașați la Brigada Specială din P.P.C. (agent principal P. Marineanu); - personalul de serviciu (10). - rețele contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Călăuzu); e) Agentura „M” (agent principal Gh. Boteanu). 6. Biroul 5 Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a Legații și Spionaj (șef grupă B. Dănilă); - funcționarii detașați la Brigada Specială din P.P.C. (agent principal P. Marineanu); - personalul de serviciu (10). - rețele contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj (centru), Târgu-Mureș, Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
personalul de serviciu (10). - rețele contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj (centru), Târgu-Mureș, Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul de sud: Sibiu (centru), Brașov (subcentru), Alba-Iulia, Turda, Sighișoara, Făgăraș (rezidențe); c) Banat: Timișoara (centru), Oravița, Reșița, Arad (subcentre); d) Agentura „Muntenia”, Ploiești (centru); e) Agentura „Oltenia”, Craiova (centru), Târgu-Jiu, Turnu-Severin (rezidențe); f) Agentura „Dobrogea”, Constanța (centru). Involuția S.S.I. a continuat și în 1946, atunci când Decretul-Lege nr. 3332/21 noiembrie, privind organizarea și funcționarea Consiliului de Miniștri și a Președinției, nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj (centru), Târgu-Mureș, Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul de sud: Sibiu (centru), Brașov (subcentru), Alba-Iulia, Turda, Sighișoara, Făgăraș (rezidențe); c) Banat: Timișoara (centru), Oravița, Reșița, Arad (subcentre); d) Agentura „Muntenia”, Ploiești (centru); e) Agentura „Oltenia”, Craiova (centru), Târgu-Jiu, Turnu-Severin (rezidențe); f) Agentura „Dobrogea”, Constanța (centru). Involuția S.S.I. a continuat și în 1946, atunci când Decretul-Lege nr. 3332/21 noiembrie, privind organizarea și funcționarea Consiliului de Miniștri și a Președinției, nu a menționat structura informativă/contrainformativă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul de sud: Sibiu (centru), Brașov (subcentru), Alba-Iulia, Turda, Sighișoara, Făgăraș (rezidențe); c) Banat: Timișoara (centru), Oravița, Reșița, Arad (subcentre); d) Agentura „Muntenia”, Ploiești (centru); e) Agentura „Oltenia”, Craiova (centru), Târgu-Jiu, Turnu-Severin (rezidențe); f) Agentura „Dobrogea”, Constanța (centru). Involuția S.S.I. a continuat și în 1946, atunci când Decretul-Lege nr. 3332/21 noiembrie, privind organizarea și funcționarea Consiliului de Miniștri și a Președinției, nu a menționat structura informativă/contrainformativă, ci a inclus-o în instituțiile anexe. Golită
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Foametea. Ocupația străină. Seceta. Zvârcolirile interne. Vânătoarea celor ce luptaseră în Răsărit și avuseseră funcții în stat. Ridicarea calicilor de la sate și orașe și intrarea lor masivă în partidul minuscul, de doar 1000 de membri în 1944, ce fusese o agentură a Moscovei. Lupta împotriva elitei politice interbelice. Sovietizarea. Și proiectarea acelei Fete Morgana, a "celei mai drepte și libere societăți umane, fără exploatare" etc. Bițu locuise, ca elev, în Fălticeni, la o gazdă modestă. La o bătrânică, pe strada Poșta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ci chiar pe țărănime și pe categoria ei cea mai culpabilă și care ar fi trebuit eradicată cât mai rapid posibil, "chiaburimea". Muncitorilor li se refuză astfel "calitatea de principală forță conducătoare a regimului de democrație populară" ("Clica lui Tito, agentură a imperialismului anglo-american": 1949, 19). Un document inedit aflat în arhivele naționale din județul Timiș insistă asupra mecanizării insuficiente a agriculturii iugoslave și a gestionării ei de către "chiaburiii cei mai crunți, mai aprigi, mai sălbatici", care nu ar fi altceva
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
-și astfel colegii din eșalonul superior al PCUS. Astfel, Valter Roman, ilegalist care luptase în războiul civil din Spania, se declară de acord cu Nicolae Ceaușescu în privința acestui aspect, subliniind la rândul său că "trebuie văzut în acest grup o agentură a lui Beria" (Neagoe-Pleșa, Pleșa: 2006, 344; vezi și King: 1981, 92). "Devierea de dreapta" a însemnat, ca și procesul lui Pătrășcanu, un conflict de natură politică și, în subsidiar, personală, între Gheorghiu-Dej și Ana Pauker, având ca miză centrală
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
România în conștiința lumii"" (1974), în Lumea, nr. 45, pp. 2-5. "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1974), în Lumea, nr. 51, pp. 4-7. "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1975), în Lumea, nr. 2, pp. 4-6. "Clica lui Tito, agentură a imperialismului anglo-american" (1949), în Probleme externe, nr. 9, pp. 11-20. "Clica lui Tito-Rancovici transformă Iugoslavia într-un cap de pod al agresiunii" (1951), în Probleme externe, nr. 5, pp. 76-81. "România socialistă militantă activă pentru întărirea solidarității și colaborării
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr. 2, pp. 17-19. Calinin, A. (1951), "Clica lui Tito agentură a ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 3, pp. 39-44. Carasev, V. (1952), "Imperialiștii americani, dușmani de moarte ai popoarelor Jugoslaviei", în Probleme externe, nr. 4, pp. 57-62. Cătănuș, Dan (2001), "Criza din Marea Caraibelor și "desatelitizarea" României", în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu, ar fi trebuit să se regăsească în bani numerar sau în investiții profitabile, dar nu s-a găsit nici una nici alta. O perestroika liberală lăsată la bunul plac al fiecărui agent economic (un termen nefericit!) va duce la prosperarea „agenturilor” de interese străine de neam și de țară, condamnândune la o criză perpetuă. Poți face guverne paralele, poți monitoriza greșelile guvernului actual, care se va eroda pe zi ce trece, dar, dacă înlocuiește greșelile altora cu greșelile tale, n-ai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
proprietatea Ș.A., Magyar Bel es K'lforgalmy. 11. Farmacia Andrei Fekete din com. Jibou, jud. Sălaj. 12. Gros Fritz din Brașov, str. Mihail Weiss Nr. 20, birou de expediție și vămuire. 13. Henz Iosef din Timișoara, str. Goethe Nr. 2, agentura, comision, comerț, zahăr. 14. "Mercuria", Ș.A., București, str. Ion Ghica Nr. 5, import, export și reprezentante de comerț. 15. Seidl Iosef din Aiud, str. Mihai Viteazul Nr. 3-5, hotel și restaurant. 16. "Vulcania", Ș.A., București, str. Ion Ghica Nr. 5
DECIZIE nr. 1.005 din 3 septembrie 1945 privind unele întreprinderi care se încadrează în prevederile legii Nr. 91 din 10 februarie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143654_a_144983]
-
iar judecarea până pe 5 decembrie 2000. După alegerea apelor. «Este un record mondial, apreciază Paul Vărzaru. Nici un proces penal nu a durat peste zece ani.» Și totuși, dacă moartea cumplită a ofițerului se poate justifica prin starea revoluționară indusă de «agenturi», profanarea mortului scapă oricărei înțelegeri. Justiția nu invocă această circumstanță agravantă. Pentru secui, Agache era atunci statul român, ce trebuia să dispară: milițienii care au strigat că sunt unguri nu au pățit nimic. De partea cealaltă, fiul ofițerului Agache, tânăr
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
România, până în ziua de azi, „țara tuturor posibilităților”? Nu au fost asasinate personalități de talia lui Miron Costin, Constantin Brâncoveanu, Antim Ivireanu, N. Iorga, Iuliu Maniu? 99 De ce nu ar fi fost și M. Eminescu victima unui complot orchestrat de „agenturi” străine? Istoria noastră, ca și în cazul altor popoare aflate mult timp la sau în interiorul granițelor celor trei imperii (turc, rus, habsburgic), nu exclude astfel de întâmplări dramatice. Urmând această logică, s-ar putea spune că nici nu mai este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
România, până în ziua de azi, „țara tuturor posibilităților”? Nu au fost asasinate personalități de talia lui Miron Costin, Constantin Brâncoveanu, Antim Ivireanu, N. Iorga, Iuliu Maniu? 99 De ce nu ar fi fost și M. Eminescu victima unui complot orchestrat de „agenturi” străine? Istoria noastră, ca și în cazul altor popoare aflate mult timp la sau în interiorul granițelor celor trei imperii (turc, rus, habsburgic), nu exclude astfel de întâmplări dramatice. Urmând această logică, s-ar putea spune că nici nu mai este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
deschise și argumentate de fraudare a alegerilor de către regimul lui Vladimir Voronin, vasalul declarat al Moscovei. Manifestanții au dezavuat manipularea opiniei publice internaționale prin clasica idee comunistă a instigării populației la o lovitură de stat pusă minuțios la cale de "agenturile străine", (adică de România). L-am văzut și noi în decembrie 1989 pe fratele roșu de peste Prut al lui Voronin siderat de iminentul pericol al loviturii de stat. Rezoluția mitingului de la Chișinău mai face trimitere și la alte strategii totalitare
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
orbită Iugoslaviei, cu centrul la Belgrad”. În final, fruntașul polonez își exprimă speranța în renașterea partidului comuniștilor iugoslavi, precizând că în țara sa a fost învinsă „devierea de dreapta și cea naționalistă” din conducerea Partidului Muncitoresc Polonez. În articolul „Sdrobirea agenturii lui Tito din Ungaria”, Mathias Rakosi, secretar general al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, ne oferă amănunte cu privire la „operațiunea X”, planificată de americani pentru „pătrunderea agenților lor în organele de conducere ale partidelor comuniste din țările de democrație populară
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
comunist, revoluționar al Iugoslaviei”, unde se dorește depistarea cauzelor diminuării forței combative a Partidului Comunist Iugoslav și în consecință a renașterii capacității sale organizatorice. Constituit în 1919, acesta a avut neșansa să fie condus vreme de 30 ani de o „agentura a burgheziei, care a căutat în permanență să abată partidul de pe drumul just”, să provoace repetate crize în rândurile lui, conducându-l în cele din urmă „la o înfrângere rușinoasă”. Prin compoziția socială, formațiunea n-a fost niciodată un partid
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]