618 matches
-
majoritatea cazurilor cel puțin, să aibă o cultură mai întinsă, o informație mai bogată și o judecată mai sigură, decât au de obicei. Cei mai mulți alegători sunt, într adevăr, oameni săraci, care muncesc din greu de dimineața până seara să-și agonisească mijloacele de existență și n-au timpul să examineze mai amănunțit nici măcar așa, aproximativ, cum ar putea-o face, problemele de care e vorba. De unde, mai întâi, numeroasele greșeli ce se comit cu bună credință, numai din nepricepere sau din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Sau, poate, președintele voia o detașare de propriul partid, bolșevic prin dimensiune și practică de guvernare, și o apropiere de independenți, constituiți în Partidul Uniunea Națională pentru Progresul României, chiar pe 1 mai, partid de stânga, roșu până-n inima averilor agonisite prin muncă cinstită. Uite, deja nu trebuie să ne mai mire: avem cei mai mulți milionari și miliardari de stânga! Chestia cu bolșevicii și bolșevismul pe post de bau-bau, relansată de președinte, mi-a amintit de unul pe care-l chema Hodoroabă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Europa cu furturile, cerșetoria, promiscuitatea, prostituția, incultura și absența oricărei urme de respect față de lege și ordine. Desigur, nu trebuie condamnată în bloc toată etnia țigănească foarte „numerică” la noi: cea mai mare parte sunt oameni așezați, trăiesc din puținul agonisit cu greu, respectă normele de conviețuire socială și nu cer drepturi speciale și privilegii. Și din rândul lor, unii au acumulat averi, alții s-au erijat în șefi, dispun de fondurile europene primite pentru integrarea țiganilor. Condamnăm la țigani, ca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
iar Rubin, cartofor și afemeiat, lucrează la un atelier de perii, dar încearcă să se chivernisească prin deschiderea unui salon de dans, apoi moare în război. Cea mai amărâtă dintre toți este însă Esther. Chinuită de o boală grea, abia agonisește traiul zilnic al familiei printr-o muncă istovitoare la mașina de cusut, în timp ce bărbatul ei, chelner într-un local de noapte, nu face decât să-și cheltuiască banii pe băutură și să doarmă. Singura alinare a femeii este fiul ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
urși cu blană călduroasă, precum sunt în spațiul cuprins între granițele frumoasei noastre România. Este greu de suportat tentația de a nu băga mâna cât se poate ca să-și umple golurile și să-și satisfacă poftele atunci când dai peste averi agonisite de alții și să ți le însușești în propria ogradă. Așa se explică apariția unor multi miliardari, într-un timp foarte scurt, deși acești indivizi "vrednici", cu puțini ani în urmă vindeau semințe, gumă de mestecat sau măturau curțile penitenciarelor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe zona în care se aflau așezămintele Brâncovenești. Pentru ce oare și-ar fi pus Ceaușescu ochii pe zonă?! El nu a lăsat moștenire urmașilor din familie nicio garsonieră deoarece nu avea spiritul politicienilor de azi și nu știa să agonisească averi pentru urmași. El a fost un țăran modest, dar un mare patriot și gospodar pentru țară,invidiat de toți neputincișii. Tot ce s-a construit, a fost pentru locuitorii Bucureștiului și pentru mândria poporului român. Unii însă nu vor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pământ. Proprietatea medie a gospodăriei țărănești era de 3,6 ha, pe când proprietatea medie a marilor proprietari era de 900 ha.37 Familiile lipsite de pământ erau la cheremul moșierilor și a slujbașilor lor și cu greu puteau să-și agonisească traiul zilnic. Din perioada premergătoare răscoalei din 1907 avem două documente care vorbescă despre situația grea în care se aflau țăranii din comuna Filipeni. Primul document este o cerere a locuitorilor din Filipeni, Sava Elisei, M. Crăciun, Pascu ivlea, Elisei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietății moșierești prin folosirea muncii țăranilor cu pământ insuficient sau lipsiți de pământ cărora li se impuneau condiții împovărătoare. Într+o țară preponderent agrară, cum era România la începutul secolului al XX-lea, ranul, fostul clăcaș, nu putea să-și agonisească hrana pentru un an întreg, de la o recoltă la alta. În plină iarnă rămânea fără alimentul de bază - mămăliga -, fiind nevoit să se adreseze boierului, administratorului și, pentru a ieși din iarnă, își angaja munca pentru toată vara. Nu se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uitând de griji, tatăl, cu un talent actoricesc înnăscut, imita persoane cunoscute și hazul era în toi. A doua zi, cu noaptea în cap, o pornea din nou spre treburile moșiei, fiindcă altminteri Eminovici era om vrednic, zbătându-se să agonisească pentru numeroasa-i familie. Și pe copii îi va călăuzi tot spre meserii practice. Mai târziu, student la Berlin, Mihai îi va spune deschis într-o scrisoare: dacă nu ți-am scris până-acum cauza a fost neîncrederea cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
căruia I se cuvine slava, cinstea și închinăciunea. Lui trebuie să-I încredințăm toată viața noastră, sufletul și trupul căci de la El vin toate și la El se întorc toate. Unii au convingerea că dacă au realizat ceva, adică au agonisit averi, au dobândit diplome sau ocupă funcții importante, acestea se datorează în exclusivitate unor talente deosebite sau aptitudini de excelență cu care s-au născut, pe care doar ei le au, în timp ce restul semenilor lor sunt niște biete ființe de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își agonisea blidul zilnic de mâncare și invariabil băutura. Bea vinul ca pe apă. Avea dinainte ca un fel de listă cu sătenii care au nevoie de ajutor în gospodărie și spre seară trecea pe la ei. Muncea din greu pe la oameni, dar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Frișca se topise din senin și totul devenise lipicios și nesuferit. Adi tocmai se Întorsese de la muncă din iugoslavia, unde fusese plecat aproape doi ani. Noaptea, În tren, pe drumul de Întoarcere, un țigan Îi furase tot ceea ce reușise să agonisească acolo timp de un an. Cel puțin așa pretindea Adi. revenit acasă Într-o dispoziție filosofică, după ce Încercase În zadar să strângă bani ca să-și scoată familia din impasul financiar În care se găsea ca urmare a morții tatălui său
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
învățământului. De aceea, cred că este locul și timpul potrivit pentru a aduce un omagiu tuturor elevilor, foști și actuali elevi ai Liceului nostru, absolvenți care au împânzit lumea. Ei au dus sau vor duce cu ei tot ceea ce au agonisit mai bun în această școală, elevi care duc în lume numele acestui liceu. Grupul format din profesori și elevi mai trebuie completat cu încă unul - părinții, familia, în general. Nu putem, ca foști (sau actuali) elevi ai acestei școli, să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
bejenie lipsită de orice orizont, era o formă de protest față de lumea lăsată în urmă. Exilul nu este același lucru cu emigrarea, întrucât exilatul, în cele mai multe cazuri, nu mai avea dreptul de a se întoarce în țară, pierdea tot ceea ce agonisise până la data plecării și se trezea adeseori condamnat pentru o vină imaginară, nesocotindu-se astfel un drept fundamental al fiecăruia dintre noi. De aceea, „plecarea din România”, indiferent cum decurgea, era considerată o victorie, care a conferit emigrației române din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care le trăim. Și de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă și publică de isprăvile bandelor ucigașe de sectanți sanguinari. Nebunia organizată împotriva noastră a cuprins târguri și orașe și sate. Frații noștri își părăseau copii bolnavi, părinți bătrâni, averi agonisite cu trudă... În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald și un cuvânt înțelegător, fie numai sentimental, ar fi fost primit cu recunoștință. Li s-au servit numai gloanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sfinților, dacă a venit în ajutorul celor strâmtorați, dacă s-a ținut stăruitor de tot ce este lucru bun. 11. Iar de văduvele cele tinere te ferește. Căci, atunci când poftesc împotriva lui Hristos, vor să se mărite. 12. Și își agonisesc osânda, fiindcă și-au călcat legământul dintâi. 13. Dar în același timp se învață să fie leneșe, umblând din casă în casă, și nu numai leneșe, ci și guralive și iscoditoare, grăind cele ce nu se cuvine. 14. Vrem deci
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
416-417. 28. Georges Duby, Doamnele din veacul al XVII-lea, [vers. rom.] București, Editura Meridiane, 2000, p. 218. 29. Georges Duby, Evul Mediu masculin, p. 132. 30. Motiv pentru care soții prudenți își „așezau” nevestele peste toate averile „oricât am agonisit împreună” - zice un hrisov publicat în Documenta Romaniae Historica. B. țara Românească [în continuare DRH. B. țara Românească], vol. IV, 1536-1550, București, Editura Academiei, p. 124, doc. 96 (după Șarlota Solcan, Femeile... p. 67). Am apelat atât la seria veche a colecției
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vor fi osândite, pentru că au călcat în picioare credința cea dintăi 181. Vorbele Apostolului (din I Timotei, 5, 11 - 12) erau: „Iar de văduvele cele tinere te ferește. Căci, atunci când poftesc împotriva lui Hristos, vor să se mărite. Și își agonisesc osândă, fiindcă și-au călcat legământul dintăi”. Văduvele din sanctoral în colecția de modele pe care sanctoralul le propunea creștinilor, văduvele își aveau locul lor. O aflăm aici pe abia pomenita Irina, împărăteasă a Bizanțului (tentată, în anul 802, să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a iubit din mijlocul vostru și mă desparte de această lume a vieții deșarte și de voi. De aceea, frații mei, rudele și alții, spre știința voastră și tuturor acelor care rămâneți să fie: că din ce mi-a fost agonisită de sate [...] am dat sfintei mănăstiri Tismana satul anume Turcenii toți”. Banul Părvul murise. Actul (semnat de muritori) îl scrie grămăticul Radu (care și precizează: „în această zi a fost moartea lui, în anul 7037 [1529] la Piatra”), o dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe un text scris cu caractere latine (și acesta nu era Biblia maghiară, Vizsoly 1590 - a cărei consultare a fost admisă de cecetători -, căci zicerile în chestiune nu aveau ce căuta acolo) și îl citea potrivit deprinderilor pe care le agonisise... Ioan Zoba nu scrie omilii circumstanțiate referențial, ci „propovedanii la morți”, texte utilizabile adică, (de către preoții ale căror „lipsă” și „slăbiciune” le constatase) în „împrejurări” ce alcătuiesc „serii”. La fel va proceda, peste câțiva ani, Antim Ivireanul, compunând Cuvânt de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lua (2); mașină (2); mere (2); muncă (2); nevoi (2); a obține (2); parte (2); a pierde (2); prieteni (2); primi (2); proprietar (2); sărac (2); scop (2); a stăpîni (2); timp (2); -; abține; achiziționa; acum; adă; a aduna; aer; agonisi; ai; ajutor; alegere; amintiri; apă; n-are; nu are; aură; avar; avariție; avea; n-avea; avuții; ban; banii; bine; biscuiți; bomboane; bucium; cal; caracter; carte; a cere; chibzuit; cînd; cîștig; covor; a dărui; decizie; a defini; deloc; dețin; deținut; dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); îmbogățire (2); învățat (2); înțelege (2); înțelegere (2); înțelepciune (2); memora (2); mulți (2); ochelari (2); plictiseală (2); a reciti (2); a redacta (2); relaxa (2); a scrie (2); scris (2); studiu (2); ziar (2); a acumula; acumulare; aer; agonisi; aprofundare; artă; auzi; aventură; aventuri; banc; boboc; bogăție; caiet; cartea preferată; călători; a călători; ceva; a citi; cînta; compune; conspecta; a controla; culege; a cultiva; a se cultiva; cultivat; cultura; curs; dar; delecta; depresie; descifra; a descoperi; dezvolta; a se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); greu (2); încrederea (2); Las Vegas (2); loteria (2); mașină (2); merit (2); nimic (2); pierdere (2); poker (2); premii (2); un premiu (2); satisfacție (2); șansă (2); tot (2); valoare (2); venit (2); veselie (2); acum; a acumula; agonisește; agonisi; altădată; a amăgi; apare; apreciat; aproba; ață; avuție; ban; banii; bucurii; bun; bunăstare; cadouri; campionat; cărți; ce?; cîștiga; cîștigător; coborî; comerț; competiții; la concurs; a cuceri; cumpăra; cunoștințe; curiozitate; a da în bară; dar; dăruim; demnitate; deține; a deține
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu (2); încrederea (2); Las Vegas (2); loteria (2); mașină (2); merit (2); nimic (2); pierdere (2); poker (2); premii (2); un premiu (2); satisfacție (2); șansă (2); tot (2); valoare (2); venit (2); veselie (2); acum; a acumula; agonisește; agonisi; altădată; a amăgi; apare; apreciat; aproba; ață; avuție; ban; banii; bucurii; bun; bunăstare; cadouri; campionat; cărți; ce?; cîștiga; cîștigător; coborî; comerț; competiții; la concurs; a cuceri; cumpăra; cunoștințe; curiozitate; a da în bară; dar; dăruim; demnitate; deține; a deține; dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); repede(5); serviciu(5); activitate(4); chin(4); efort(4); plăcere(4); sudoare(4); bogăție(3); cîștiga(3); a face bani(3); în echipă(3); greutate(3); mereu(3); obosit(3); odihnă(3); odihni(3); responsabilitate(3); acasă(2); agonisi(2); albină(2); birou(2); conștiincios (2); dormi(2); echipă(2); a face(2); a face ceva (2); familie(2); frumos(2); gospodar(2); lene(2); lucru(2); masă(2); meșteșugări (2); mișcare(2); ocupație(3); pasiune(2); pămîntul (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]